6,495 matches
-
Minervei, 5; Georgescu, sculptor, str. Sf. Spiridon, 5; Gheorgieff, Evl., bancher, Calea Moșilor, 70; Ghermani, Men., bancher, Calea Moșilor, 114; Ghica, prințul Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou, 21; Haret, Sp., profesor la Facultatea de științe, str. Modei, 10; Hasdeu, B.P., director al Arhivelor Statului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
S. (junior), str. știrbeiVodă, 14; Stoicescu, G., medic-șef al Spitalului Colentina, doctor laureat al Facultății din Paris, fost medic internist și chirurg al spitalelor din Paris, consultații de la 2 la 4 și de la 4 la 6, str. Corabia (lângă Episcopie); Suțu, A., str. Plantelor, 1; Theodorescu, Dim., Calea Călărași, 13; Theodorescu, Florea, str. Scaunele, 38; Theodori, I., doctor în medicină al Facultății din Berlin, medic al Majestăților Lor Regele și Regina, profesor la școala de Medicină, inspector general al Serviciului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
știrbei-Vodă, 10; Naum, C.N., str. Sf. Apostoli, 42 și str. Carol I, 4; Neuwirth (sala Cosman), str. știrbei Vodă, 7; Paraschivescu, L., Calea Victoriei, 42 și str. știrbei-Vodă, 9; Petrescu, G., Calea Văcărești, 65; Petrovici, A., Calea Victoriei, 96; Pisica Albă, str. Episcopiei, 4; Pohl, B., str. Brezoianu, 10; Rașca, grădină-șantan, str. Academiei, 27; Rați, An., str. știrbei-Vodă, 10; Restaurant Concordia, str. Smârdan, 51; Restaurant Internațional (Stiefler), restaurantul Hotelului Union, bucătărie franceză, vinuri alese, str. Regală - Academiei, 19; Restaurantul Hotelului Athena (C.N. Ayuros
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ci părinții pentru copiii lor. Eu voi oferi cu bucurie totul și mă voi oferi pe mine pentru sufletele voastre. Dacă eu vă iubesc mai mult, voi fi oare iubit mai puțin?» (2Cor 12,14-15). Salutându-i la despărțire pe episcopii din Efes, le spunea: «De aceea, vegheați și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, noaptea și ziua, nu am încetat să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi. Iar acum vă încredințez lui Dumnezeu și cuvântului harului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a avut ceasurile lui de izbândă, dar, mai ales pentru acea vreme, teatrul erea prea departe de centru. Puțina lume care venea la teatru - aceeași și tot aceeași - se depărta cu greu de centru, adică de spațiul cuprins între grădina Episcopiei și Bulevard, plus strada Academiei, pe aceeași întindere. Tot ce era mai departe era excentric. Direcția acestui teatru o avea artistul I.D. Ionescu. Preocuparea pentru revizuirea Constituției începe să prindă pe oamenii politici, preocupare foarte serioasă fiindcă trebuiau alese Camere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de petrecere și autorul a nenumărate farse foarte pipărate. Voi povesti numai una din ale lui. Michel erea omul petrecerii și al paharului; într-o seară, pe la ora 8, după ce vizitase mai multe localuri unde se bea, ajunge înaintea grădinii Episcopiei cu prietenii cu care petrecuse până atunci. Aici, unul din grup propune o stațiune la Pisica albă. Toată lumea aprobă. Dar Michel își aduce aminte de ceva și strigă: — Imposibil! E ora 8 și trebuie să mă duc acasă. Azi e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mea studioasă - dacă nu este plină de ingratitudine - ar trebui să-și aducă aminte de această femeie sentimentală căreia îi plăcea cântecul privighetoarei. Era vara: în toate serile, răsturnată într-un muscal, femeia se oprea înaintea cofetăriei Rădulescu din fața grădinii Episcopiei și invita un tânăr cunoscut la Șosea. Acolo era o privighetoare care, între orele 11 și 1 cânta invariabil în verzișul grădinii Kogălniceanu. De câte ori n-am ascultat și eu privighetoarea?!... Dar să revin la evenimentele de la 1884. agitația urmează Studenții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de cununi acoperea în trecere pe Majestățile-Lor și pe Augustele Lor rude. La orele 12 cortegiul regal, ajungând la poalele dealului Mitropoliei, Majestățile-Lor au fost întâmpinate de II.PP.SS.LL. mitropolitul primat și mitropolitul Moldovei, de PP.SS.LL. episcopii eparhioți și înaltul cler, în vestminte sacerdotale, de d-nii miniștri și de d-nii președinți al Senatului și al Adunării Deputaților. Curtea Majestăților-Lor și aceea a A.S. principelui de Hohenzollern adăstau aci, unde se afla și un mare număr de doamne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
generali ai armatei, desemnați pentru acest serviciu, au adus coroanele, încongiurate de cele patru drapele, în fața Majestăților-Lor și atunci a urmat ceremonia benedicțiunii coroanelor slujită de II.PP.SS.LL. mitropolitul primat și mitropolitul Moldovei, asistați de PP.SS.LL episcopii și înaltul cler. Momentul benedicțiunii coroanelor a fost anunțat prin 101 lovituri de tunuri. Președintele Consiliului de miniștri a prezintat apoi Majestăților-Lor, spre subscriere, actul constatator al ceremoniei consacrării Coroanei Regatului României, care act a fost subscris și de A.S.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la 1905, au fost și au rămas de actualitate. . Satul Frenciugi, așezat la limita fostelor ținuturi istorice, Vaslui și Iași, a avut o evoluție sinuoasă În ceea ce priveștea evoluția administrativă și jurisdicția bisericească. S-a aflat sub jurisdicția și ascultarea Episcopiei Romanului până la Începutul secolului al XIX-lea, când după răpirea Basarabiei de către ruși la 1812, trece la Eparhia Hușilor, văduvită de teritoriile din stânga Prutului prin tratatul de la București, iar după desființarea acesteia la 1949, de către ateii comuniști, a trecut la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Romanului până la Începutul secolului al XIX-lea, când după răpirea Basarabiei de către ruși la 1812, trece la Eparhia Hușilor, văduvită de teritoriile din stânga Prutului prin tratatul de la București, iar după desființarea acesteia la 1949, de către ateii comuniști, a trecut la Episcopia Romanului și Hușilor, și din 1968 la Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” („Sfânta Troiță”), ctitoria boierilor Alexandru și Casandra Râșcanu, nepoata Episcopului Ioanichie, a fost sfințită la 8 noiembrie 1781, finalizarea lucrărilor (mai ales cele legate
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acoperirea bisericii cu tablă. Potrivit preotului Constantin Fligler, biserica . La 15 martie 1962, conform procesului verbal Încheiat, membrii consiliului parohial Întruniți În ședință În biserica filială „Sfânta Treime” din Frenciugi, discută necesitatea reparației, a cărui deviz urma să fie trimis episcopiei. Acoperișul bisericii din tablă neagră deteriorată, uzat În Întregime, cu tabla atacată de rugină, permite pătrunderea ploilor În interior. Localul bisericii era construit din nuiele și vălătuci. Pentru Înlocuirea tablei de pe acoperiș și pardosirea exterioară a pereților cu scândură era
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de pe acoperiș și pardosirea exterioară a pereților cu scândură era estimată prin deviz suma de 9400 de lei. Se face apel la credincioșii satului (180 capi de familie), de la care s-a reușit colectarea a 3000 de lei. Se cere Episcopiei un ajutor de 5000 de lei. În anul 1962 biserica a fost acoperită cu tablă neagră. Membrii consiliului și comitetului parohial din Frenciugi, Întruniți la 28 martie 1962, au luat la cunoștință despre conținutul adresei Sfatului Popular al comunei Drăgușeni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1949 . Din 1958 documentele cercetate atestă existența parohiei Bâcu-Frenciugi, din protoieria raionului Negrești (preotul iconom Constantin Radu, protoiereu, și preotul iconom Arghir Bașcamuș, secretar). La 19 martie 1958, protoieria raionului Negrești trimite preotului paroh Constantin Popescu o copie a ordinului episcopiei, cu nr. 1661 / 1958, prin care Permanența Consiliului Eparhial , semnată de vicarul episcopal, Arh. V. Bârdaș. Din adresa Episcopiei Romanului și Hușilor, remisă preotului paroh Constantin Popescu la 1 aprilie 1958, reiese dispoziția din 27 martie 1958 de menținere a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
preotul iconom Arghir Bașcamuș, secretar). La 19 martie 1958, protoieria raionului Negrești trimite preotului paroh Constantin Popescu o copie a ordinului episcopiei, cu nr. 1661 / 1958, prin care Permanența Consiliului Eparhial , semnată de vicarul episcopal, Arh. V. Bârdaș. Din adresa Episcopiei Romanului și Hușilor, remisă preotului paroh Constantin Popescu la 1 aprilie 1958, reiese dispoziția din 27 martie 1958 de menținere a unei hotărâri anterioare pentru contopirea parohiilor Bâcu și Frenciugi În una nouă, sub denumirea de „Bâcu-Frenciugi” În vederea readucerii . Hotărârea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pentru contopirea parohiilor Bâcu și Frenciugi În una nouă, sub denumirea de „Bâcu-Frenciugi” În vederea readucerii . Hotărârea amintită se lovește de opoziția enoriașilor din Bâcu, care nu doreau afilierea la Frenciugi și cererea ca preot a lui Ioan Leuștean, respinsă de Episcopie la 27 martie 1958. Se solicită preotului paroh: . Se păstrează procesul verbal din 16 aprilie 1962, semnat de preotul paroh Constantin Popescu, Mitică Butnaru, președintele Sfatului Popular Drăgușeni, prin care sunt predate , În valoare de 1600 de lei. Conform inventarului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aparțin Eparhiei Moldovei și Sucevei . Conform procesului verbal din 16 iunie 1965, preotul Andrei Gheorghiu, protoierul de Negrești, s-a deplasat la parohia Bâcu Frenciugi, formată din satele Bâcu, Frenciugi și Cioca Boca . Până În 1968 parohia era sprijinită financiar de Episcopia Romanului și a Hușilor, apoi de Mitropolia Moldovei și Sucevei (Între 1968 și 1973 a primit suma de 3500 lei) . În anii 1973 și 1974 este atestată documentar parohia Frenciugi-Șcheia (preot paroh Constantin Fligler) . Potrivit adresei protopopiatului Iași din 20
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1980, Departamentul Cultelor . În decembrie 1993 s-a reînființat parohia Bâcu . Casa parohială La 28 iunie 1894 . Preotul Constantin Fligler considera construcția casei În anul 1924 sau 1926 . La 9 august 1938 membrii consiliului parohial Bâcu s-au Întrunit pentru . Episcopia Hușilor informa pe preotul Constantin Popescu la 23 octombrie 1942 despre aprobarea Întrebuințării În 1948 se află În „lucru”, din vălătuci, prin colectele realizate În rândurile enoriașilor. Se păstrează contractul de vânzare și cumpărare a energiei electrice din 9 mai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
oficiu la revista „Biserica Ortodoxă Română”, . Preotul Constantin Fligler achita În 1963 patru abonamente la revista „Veac nou”, era abonat la ziarele „Flacăra Iașului”, „Scânteia” și posedă o bibliotecă personală cu un inventar de 57 de cărți . După trecerea de la Episcopia Romanului și Hușilor la Arhiepiscopia Iașilor, preoții din parohiile respective, printre care și cel de la Frenciugi, și-au luat angajamentul Încheierii abonamentelor la publicațiile: „Viața românească”, „Iașul literar” și „Cronica” . Lista de inventariere din 27 decembrie 1967 (procesul verbal de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
parohia Drăgușeni. Suferind de reumatism cardiac și internat În spitalul „Cantacuzino Pașcanu” din Iași, preotul Constantin Agapie va fi suplinit Începând cu ziua de 15 noiembrie 1938 de către preotul I. Leuștean, parohul din Ipatele. Adresa din 6 decembrie 1938 către Episcopia Hușilor ne indică ca dată a morții ziua de 30 noiembrie 1938, când satul Frenciugi făcea parte din parohia Bâcu-Frenciugi . Preotul Th. Ciobotariu (1938-1939), suplinitor. Preotul Constantin Popescu (1 aprilie 1939 - 28 iulie 1963 ) Născut la 8 februarie 1913, În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
facultatea, obținând diploma de licențiat În teologie . Prin adresa protoieriei circumscripției Vasluiul de Jos (pr. Paul Potorac) din 29 iulie 1942, preotul Constantin Popescu este informat despre detașarea preotului Gheorghe Spătaru din Jigoreni , Începând cu data de 1 august 1942. Episcopia Hușilor Îi cere la 13 august 1942 predarea socotelilor bisericii din satul Bâcu către preotul Gheorghe Spătaru. La 31 august 1941 preotul parohiei FrenciugiBâcu este delegat la mașina de treier care funcționa . Parohul din Frenciugi este informat la 30 ianuarie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de cult necesare bisericii . Preotul Paul Potorac, protoiereul de Vaslui (circumscripția IVasluiul de Jos), face cunoscută la 10 iulie 1943 preotului Constantin Popescu delegarea ca preot misionar În Transnistria, Începând cu 30 iulie 1943. Preotul a fost Înștiințat și de Episcopia Hușilor la 9 iulie 1943: . . Preoții delegați urmau să se prezinte Mitropolitului de la Misiunea Ortodoxă din Odessa . Prima cercetare duhovnicească din Chișinău a fost realizată de Episcopul Grigorie Leu la 21 iulie 1941, când orașul era incendiat, iar prima misiune
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Chișinău a fost realizată de Episcopul Grigorie Leu la 21 iulie 1941, când orașul era incendiat, iar prima misiune peste Nistru, formată din preoți În frunte cu Episcopul lor, datează din 18 septembrie 1941 . La 6 noiembrie 1943, prin ordinul Episcopiei Hușilor cu nr. 5364 / 1943, preotul Constantin Popescu a fost Însărcinat să pregătească pentru conferința protopopească subiectul intitulat Cum Își Îndeplinește Preotul sarcinile impuse de misiunea lui În aceste vremi de război. Protopopia raionului Negrești, prin preotul iconom Iulius Mocanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din 14 mai 1948, semnat de preotul Ion I. Leuștean de la parohia Ipatele, dovedește implicarea preotului paroh În buna desfășurare a Învățământului religios la școala din sat, toți elevii cunoscând Simbolul Credinței (Crezul) . Protoieria transmite la 12 iunie 1948 ordinul Episcopiei Hușilor cu nr. 828, privitor la obligativitatea prezenței În toate parohiile a tabloului cu membrii Înaltului Prezidiu al Marii Adunări Naționale și a stemei Republicii Populare România . Parohul de la Frenciugi este informat ca și ceilalți preoți despre desființarea Episcopiei Hușilor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]