4,405 matches
-
mă întorc în beznă, să îndur din nou toată cruzimea animalică, dar nu voi semna nimic împotriva acelui om extraordinar. Ca și cum n-ar fi fost de-ajuns să-i ia apărarea, vechiului prieten întâlnit la Padova i-a scris câteva epistole; prima e din 5 august 1632: "Aceste noutăți despre adevăruri străvechi, despre lumile noi, despre noi stele, noi sisteme, noi națiuni sunt începutul noului secol". Galilei i-a mulțumit lui Tommaso pentru curajul său, dar l-a prevenit că persecutorii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
latină) (n.t.). 28 Gorgias (485-373 a.Ch.), retor și filosof grec, discipol al lui Empedocle, considerat unul dintre cei mari sofiști (n.t.). 29 Nu aceasta este calea de a mă întoarce în patrie (citat în limba latină din Epistola XII a lui Dante) ( n.t.). 30 Bologna, cunoscut ca orașul porticurilor ce se întind pe câteva zeci de kilometri (n.t.). 31 Giordano Bruno (1548-1600), filosof, scriitor și călugăr dominican; arestat în 1591 de Inchiziția din Veneția pentru ideile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
creație: Eram Lumină și înainte de a crea toate cele văzute de tine. Sunt și eram pretutindeni și, pentru că am creat toată făptura creată, sunt pretutindeni și în toate<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Erosurile imnelor dumnezeiești, 53, în vol. Imne, Epistole și Capitole, Introducere și traducere: diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 275. footnote>. Înainte de căderea în păcat, omul vedea pe Dumnezeu, dar mai apoi, după cădere, vederea i-a fost întunecată omul fiind dublu, alcătuit din
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Sfântul Apostol Petru explică faptul că această făgăduință „este dată vouă și copiilor voștri și tuturor celor de departe” (Fap. 2, 39) <footnote Aceeași făgăduință a fost făcută de către Dumnezeu lui Avraam, precum ne precizează și Sfântul Apostol Pavel în Epistola catre Galateni: „Iar dacă voi sunteți ai lui Hristos, sunteți deci urmașii lui Avraam, moștenitori după făgăduință” (Gal. 3, 29). footnote>. Se utilizează sintagma „tuturor celor de departe”, definită ulterior de către Sfântul Apostol Petru ca memento că această făgăduință se
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Dumnezeului nostru”. Putem aduce în discuție, cu ajutorul textelor biblice, și cele întâmplate cu Noe și familia sa. Dumnezeu I-a spus lui Noe: „Intră în corabie, tu și toată casa ta ...” (Fac. 7, 1). Sfântul Apostol Petru, în prima sa epistolă, referindu-se la cele întâmplate cu Noe și familia sa, scrie: „puține suflete ... s-au mântuit prin apă. Iar această mântuire prin apă închipuia botezul, care vă mântuiește astăzi și pe voi” (I Pt. 3, 20-21). Iarăși e lesne de
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
n-ar fi avut cum să împlinească un atare serviciu. Obiecția aceasta nu-și are însă temei deoarece „nu se știe când anume Apostolul Pavel a botezat casa lui Ștefana și cât timp a trecut de atunci și până la scrierea epistolei. Oricum, acest timp trebuie să fi fost îndelungat, căci Apostolul nu-și aduce aminte să mai fi botezat de atunci pe cineva (I Cor. 1, 16). Rezultă deci că s-a scurs destulă vreme, în care perioadă copiii mici ar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
3, 2-4; II Tim. 4-19. footnote>. În caz că respectiva familie n-ar fi avut, lucrul acesta ar fi fost imediat precizat<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 38. footnote>. O referire interesantă la această „atmosferă baptismală” din familiile primilor creștini găsim în Epistola către Tit (1, 6) a Sfântului Apostol Pavel: „Preotul trebuie să fie fără prihană, bărbat al unei femei, având fii credincioși ...”. Așa cum s a remarcat pe bună dreptate, „ce alta poate însemna cerința aceasta de a avea copii credincioși decât
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
p. 436. footnote>. Rămânând tot la paralela cu Vechiul Testament, aducem și mărturia lui Oscar Cullmann care susține că, potrivit Noului Testament, credința are aceeași importanță în circumcizie ca și în Botezul creștin. Referitor la aceasta, explicațiile Sfântului Apostol Pavel din Epistola sa către Romani, capitolul al patrulea sunt elocvente, pentru că subiectul lor dezbate tocmai chestiunea circumciziei și a credinței. Potrivit Apostolului neamurilor, circumcizia e legată de credință încă de la început. De aceea Apostolul subliniază că Avraam a primit acest drept ca
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Constantinescu,Paul Papadopol și Prof. David Popescu, în PSB, vol. 3, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 109. footnote>. Această expresie - sângele martirilor este sămânța creștinilor - a lui Tertulian o găsim și în alte opere din primele secole; de pildă, în Epistola către Diognet ni se precizează: „Nu vezi că sunt dați creștinii la fiare, ca să se lepede de Domnul și nu sunt învinși? Nu vezi că, cu cât sunt pedepsiți mai mulți, cu atât numărul lor se înmulțește? Acestea nu par
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
creștinii la fiare, ca să se lepede de Domnul și nu sunt învinși? Nu vezi că, cu cât sunt pedepsiți mai mulți, cu atât numărul lor se înmulțește? Acestea nu par a fi fapte de om, ci puterea lui Dumnezeu”<footnote Epistola către Diognet, cap. VII, în Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 1995, p. 415. footnote>. Actele martirice subliniază că „cu cât cei ce au crezut în El, care nu săvârșesc nici o
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
atât mai mult creștea și numărul lor și „sângele martirilor hrănea din belșug pe atleții tot mai numeroși ai dreptei credințe, pentru că cei care urmau pilda înaintașilor intrau în luptă întăriți de pilda celor dintâi”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 164, I, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 356. footnote>, îndurând și ei pedepse „de dragul credinței”<footnote Sf. Vasile
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
I, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 356. footnote>, îndurând și ei pedepse „de dragul credinței”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 195, în PSB, vol. 12, p. 395. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru a arăta că dreapta credință înflorea și era răspândită mai mult atunci când era persecutată, scrie: „După cum plantele cresc când sunt lovite de picăturile de ploaie
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
la loc, în greacă. Studenții nu aveau voie să consulte dicționarul. Erau singuri, cu două foi goale, față în față cu Homer și Aristot. Bogdan îmi scrie de altminteri din când în când, de Paști sau de Crăciun, câte o epistolă în elină... A sosit așadar ieri, zvelt și plăcut îmbrăcat (facem rapid o trecere în revistă a celor mai bune mărci de pantofi: Todds, Sioux, Clarks, Snipe) și, când intră în casă, am aceeași senzație ca atunci când îl revăd pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
montate ca citate de destinatara lor într-un discurs care relata idila înfiripată între septuagenarul Cioran și tânăra profesoară de filozofie din Köln (care pe atunci avea 35 de ani) în anul de grație 1981. Această tehnică de inserare a epistolelor în discursul deținătoarei lor punea la adăpost atât editura cât și pe autoarea și eroina volumului de un proces cu Gallimard. Acum aveam în față, pe ecran, coperta cărții, prezentarea ei, o selecție de citate incitante și câteva fotografii ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de la el. Rareori am întîlnit o asemenea patimă a scrisului, un asemenea mod de a te lăsa devorat prin cuvânt. Scrisorile, șerpuind pe zeci de pagini, ascundeau prost regretul că trebuie să se termine, constrânse fiind de nefericita convenție a epistolei. Pentru că păreau să avanseze în ritmul de respirație al autorului lor, erau dincolo de stil. Senzația pe care ți-o lăsau era că ar fi putut continua la nesfârșit. Oare, întrerupîndu-le, autorul nu risca să moară asfixiat? Ființa lui Sorin, acționată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar fi făcut de mâni omenești. Difficiles nugae. A înfige o singură țintă colorată pe răbdătoarea hârtie nu e nimic, dar a le așeza cu acea profuziune cu care o face autorul cărții Pseudokynegetikos, cu vremea devin nimicuri foarte grele. Epistolă, menită a fi precuvântarea cărții "Manualul vânătorului ", ea a crescut sub mînile autorului ei într-un volum de observații, aluziuni, descrieri, ironii și pagine de erudiție. Stilul deci e cel epistolar - al scrisorilor intime. Scrisoarea intimă înlocuiește graiul viu, conversația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se perpetua, moșteni și mări acest rău, generațiunea tânără are trebuință de o singură direcțiune spirituală și că încercarea de-a organiza viața viitorului va putea fi făcută de către junimea română cu ocaziunea foarte nimerită a serbărei de la Putna. În epistola deschisă către d-nul Dumitru Brătianu (Vezi Românul din august 1871) ce-am trimis-o împreună cu fratele Dan în numele comitetului central am spus cumcă în munca generațiunilor trecute - care-au pus fundamentele largi și nobil intenționate a edificiului național - în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vechi sânt scrise în limba slavă ecleziastică și unele latinește; de la secolul 16 încoace se înmulțesc actele latine și apar cele în limba polonă. Între aceste documente se află nu numai tratate între țările române și Polonia, descripțiuni de ambasade, epistole etc., dar și unele acte d-un caracter cu totul neinternațional, precum sânt mai multe hrisoave de donațiune ale domnilor moldovenești din secolul 15, importante pentru istoria noastră internă. În total se află aproximativ peste 2000 documente relative de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Democrat adoptă sistemul ponderii de participare a femeilor la o cotă de minimum 30% în fiecare din domeniile sale de activitate șsubl. meaț. O.F.-P.D. și „reprezentare pentru cine?!” „În națiunea română suntem și noi, Doamnelor” (Sofia Cocea, Epistola adresată tuturoru Doamneloru moldovene) Ținând cont de faptul că, potrivit Statutului Partidului Democrat, O.F.-P.D. acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Bourque, Susan; Grossholtz, Jean, „Politics an unnatural practice: political science looks at female participation”, în Phillips, Anne (coord.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford, 1998. Bryman, Alan; Burgess, Robert G. (coord.), Analyzing Qualitative Data, Routledge, Londra, 1994. Cocea, Sofia, „Epistola adresată tuturoru Doamneloru moldovene”, în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Cocea, precedate de viața autoarei, de Iulia A., București, 1862. Conway, Margaret M., „Women and political participation”, în PS: Political Science and Politics, vol. 34, nr. 2 (iunie), 2001, p.
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
epicul și lirica, latina și italiana, cultura populară, dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer indică, în general, clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al lui Dante Alighieri. Dante a fost pentru Boccaccio primul model, prima sursă de inspirație, iar peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în dragoste. Interesant este că, spre sfârșitul vieții, Boccaccio își contestă capodopera, Decameronul, considerând-o lipsită de importanța pe care le-o acorda studiilor și lucrărilor sale în limba latină, catalogând-o ca lipsită de valoare reală, de seriozitate: în Epistola XXI, adresată lui Mainardo Cavalcanti, Boccaccio își sfătuiește prietenul să nu le permită femeilor din casa sa să citească povestirile sale licențioase (le denumește „fleacuri domestice”) ca nu cumva să fie impietate. Această atitudine contrară, față de operele sale mai timpurii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar atât: «negru». Fără să mai adauge ceva, a dispărut. O asemenea Întâmplare ni s-a părut stranie și ne-a pus la grea Încercare, dar guvernatorul despre care este vorba, mut de uimire, se Înclină prosternându-se și, deschizând epistola, ne arătă Întrebarea ce-o pusese: «Trebuiesă sacrific un taur alb sau un taur negru?». șîn fața acestuirăspunsț epicureii au plecat capul. Guvernatorul aduse sacrificiulși de atunci nu Încetă (F) să-și manifeste pietatea față de Mopsos”. 46. După ce grăi aceste
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]