2,928 matches
-
păcii. Dacă popoarelor li se poate aplica cuvintele mântuitorului „Părinte iartă-le lor căci nu știu ce fac" nu aceleași cuvinte se pot adresa celor care au săpat cu bună știință la temelia Bisericii lui Hristos, reușind să-i șubrezească fundamentul. Prima erezie notabilă apare chiar în timpul vieții apostolilor, când printre creștinii provinciilor din Asia mică se propagă un curent anticreștin, care susținea că mântuirea nu se poate obține decât prin circumcizie (tăierea împrejur) și păzirea legilor lui Moise. În fapt era vorba
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reușește să convingă auditoriul și creștinătatea că „mântuirea vine prin Hristos și Duhul Sfânt și mântuirea va fi și pentru unii și pentru alții'. Deși sinoadele nu erau prevăzute în doctrina creștină ele au devenit necesare tocmai pentru a combate ereziile și a clarifica și reafirma principiile dogmei creștine. După era apostolilor ereziile aveau să izbucnească din nou cu intensitate variabilă, dar fiecare în parte și toate la un loc aveau să macine unitatea bisericii. Astfel, până în 325 (anul sinodului de la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Duhul Sfânt și mântuirea va fi și pentru unii și pentru alții'. Deși sinoadele nu erau prevăzute în doctrina creștină ele au devenit necesare tocmai pentru a combate ereziile și a clarifica și reafirma principiile dogmei creștine. După era apostolilor ereziile aveau să izbucnească din nou cu intensitate variabilă, dar fiecare în parte și toate la un loc aveau să macine unitatea bisericii. Astfel, până în 325 (anul sinodului de la Niceea), istoria creștinismului înregistrează patru curente eretice mai importante: Ebionițiisectă eretică care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anul sinodului de la Niceea), istoria creștinismului înregistrează patru curente eretice mai importante: Ebionițiisectă eretică care cerea sabatul (sâmbăta) ca zi de odihnă și o atitudine reținută în creștinarea neevreilor. Ekisoismul - apărut în timpul domniei lui Traian, sectă ce reia teza primei erezii și cerea includerea creștinismului în iudaism. Admite legea lui Moise ca bază și impune circumcizia. Scopul nu era altul decât același ca al primei erezii. Nazarinismul, adepți ai circumciziei, urmăreau cu și mai multă îndârjire impunerea legii mozaice. Quartodecimanismul, (care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reținută în creștinarea neevreilor. Ekisoismul - apărut în timpul domniei lui Traian, sectă ce reia teza primei erezii și cerea includerea creștinismului în iudaism. Admite legea lui Moise ca bază și impune circumcizia. Scopul nu era altul decât același ca al primei erezii. Nazarinismul, adepți ai circumciziei, urmăreau cu și mai multă îndârjire impunerea legii mozaice. Quartodecimanismul, (care includea și ereziile antitrinitare), punea la îndoială trinitatea (tată, fiu și duhul sfânt) pe care de altfel o negau. Cereau în plus ca paștele creștin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
includerea creștinismului în iudaism. Admite legea lui Moise ca bază și impune circumcizia. Scopul nu era altul decât același ca al primei erezii. Nazarinismul, adepți ai circumciziei, urmăreau cu și mai multă îndârjire impunerea legii mozaice. Quartodecimanismul, (care includea și ereziile antitrinitare), punea la îndoială trinitatea (tată, fiu și duhul sfânt) pe care de altfel o negau. Cereau în plus ca paștele creștin să se serbeze în aceeași zi cu paștele evreiesc (14 Nisan), nu numai Duminica ci în orice zi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
paștele evreiesc (14 Nisan), nu numai Duminica ci în orice zi a săptămânii. A fost nevoie de sinodul de la Niceea (325), care excomunică adepții Quadrodecimanismului și rupe definitiv legătura bisericii cu templul de la Ierusalim pentru a pune capăt și acestei erezii. Tendințele schismatice aveau să se mențină făcând necesare de-a lungul timpului întrunirea a încă 6 sinoade ecumenice până în secolul al IX-lea, care aveau să combată ereziile cunoscute sub numele de Monofisiți, Monoteliți, Iconoclaști, Milenari, Nestorieni etc. Între acestea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
legătura bisericii cu templul de la Ierusalim pentru a pune capăt și acestei erezii. Tendințele schismatice aveau să se mențină făcând necesare de-a lungul timpului întrunirea a încă 6 sinoade ecumenice până în secolul al IX-lea, care aveau să combată ereziile cunoscute sub numele de Monofisiți, Monoteliți, Iconoclaști, Milenari, Nestorieni etc. Între acestea Arianismul punea la îndoială chiar divinitatea fiului, iar Albigenii considerau că doctrina iudaică era preferabilă celei creștine. Toate acestea aveau să culmineze cu schisma lui Foție și Cerularie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în sânul bisericii mamă, fără rezultat însă. Tendințele schismatice nu aveau să se oprească aici, fiecare din cele două biserici suferind la rândul lor agresiuni doctrinare din interior sau exterior cu același scop. Astfel biserica apuseană a fost zguduită de ereziile; husită, luterană și calvină, creându-se și dezvoltându-se astfel protestantismul care dorea să reformeze biserica din temelii. La rândul ei biserica de răsărit avea să se desfacă într-o serie de structuri ecleziastice naționale, cunoscute ca patriarhii autocefale: greacă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pacea pe pământ, cu alte cuvinte să realizeze pacificarea omenirii. În opinia lui Paulescu protestantismul a însemnat un triumf al iudaismului care apare ca un corolar al acțiunilor sale de-a lungul timpului, începând cu Elbionismul și continuând cu celelalte erezii. Mai mult, apariția unor asociații și societăți secrete, cu activități oculte asociate de regulă acestor tendințe, urmau să zdruncine și mai mult biserica, așa cum au fost de exemplu Templierii, care trebuiau să organizeze o revoluție universală pentru a răsturna biserica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ecumenice cunoscute în istorie sub numele de Sinoade Foțiene (trei la număr). Toate acestea au scos la iveală tendința de hegemonie a bisericii orientale, pornind în realizarea acestui scop de la chestiuni de ordin dogmatic (prezentate mai sus) și taxând ca erezie abominabilă doctrina bisericii apusene că Duhul Sfânt purcede atât din Tatăl cât și din Fiul, ceea ce biserica orientală nu admitea. După 10 ani de frământări Foție a fost depus (în anul 867) și reîntronizat patriarhul Ignatie care și-a dus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru realizarea unității și universalității sale, biserica pierde în același timp și calitatea de a învăța și a judeca. Pierde în plus și infailibilitatea atât de necesară după cum am văzut pentru guvernarea societății omenești. Biserica occidentală de la schisma grecească la erezia protestantă Dezbinarea creștinismului în cele două biserici a afectat în egală măsură ambele spații creștine. După cum am văzut biserica orientală sfârșește prin a-și pierde autoritatea, fărâmițându-se în mai multe biserici naționale autocefale. La rândul ei biserica apuseană începe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
putere papei și el devenea răspunzător în fața ei pentru actele sale, cu alte cuvinte elevii erau deasupra învățătorului. De aici până a se lipsi de papă nu mai era decât un singur pas, ceea ce avea să deschidă larg drumul către erezia lui Luther. Cele 3 concilii succesive Pisa (140), Constantza 1414 și Bâle (Basel, 1437-143) au încercat să rezolve schisma papală, fără prea mult succes însă, pentru că patimile lumești ale multor pontifi, care aveau să degenereze într-un nepotism lamentabil, ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al XXIII-lea (1410). Noul papă avea înclinații cu totul lumești, fiind mai mult războinic decât cleric. Conciliabulul de la Constantza a fost întrunit din inițiativa regelui Sigismund al Germaniei care dorea să vadă odată încheiată schisma papală, mai ales că erezia lui Wiclef în Anglia și a lui Jan Hus în Bohemia izbucniseră și erau în plină desfășurare. În acest scop convoacă toată creștinătatea, întrunire la care toată lumea putea vota, iar votul urmând a se desfășura pe națiuni. Plecarea papei în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de jos coborâse autoritatea scaunului apostolic. Nu e de mirare că pe acest fundal dominat de patimi omenești vântul reformării creștinismului începuse să bată, cuprinzând națiune după națiune și culminând cu reforma lui Martin Luther, cunoscută și sub numele de erezia națiilor apusene. Cu toate acestea - observă Paulescu - școala creștină, adică Biserica, a rămas neîntinată în fondul ei. În ciuda atitudinii deplorabile a unor papi și episcopi, o serie de nume ilustre au dat strălucire creștinismului apusean, mai ales în secolele al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
grecească nu s-au ivit și în Biserica din Orient care de atunci a rămas definitiv stearpă”. Mergând pe linia istoriei bisericii creștine Paulescu ajunge la concluzia că tot ce nu au reușit schismele în subminarea creștinismului avea să reușească erezia protestantă, care avea să bulverseze biserica occidentală în numeroase biserici mici, cele mai multe cu caracter național. Încercând o analiză a cauzelor și contextului în care apare această erezie, Paulescu conchide că ea se dezvoltă ca și cum ar fi fost orientată din umbră
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că tot ce nu au reușit schismele în subminarea creștinismului avea să reușească erezia protestantă, care avea să bulverseze biserica occidentală în numeroase biserici mici, cele mai multe cu caracter național. Încercând o analiză a cauzelor și contextului în care apare această erezie, Paulescu conchide că ea se dezvoltă ca și cum ar fi fost orientată din umbră, cu scopul de a-i determina pe creștini să lupte chiar împotriva lui Hristos. Protestantismul apare ca fiind corolarul acestui război din umbră, pentru că: atacă direct Infailibilitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de doctrina creștină ca principala modalitate de a uni popoarele, în sfârșit, desființează sacerdoțiul prin anularea funcțiilor de sacrificator și judecător, rămânând doar cea de învățător, dar și aceasta din urmă prin interpretarea deliberată a bibliei. Contextul istoric favorizează evoluția ereziei și răspândirea ei, pentru că în această epocă formarea națiunilor și tendința de emancipare națională se manifestau cu putere, îndeosebi după căderea imperiului roman de răsărit și începutul invaziei otomane. Rezultatul ereziei a fost că opt națiuni se desprind de biserica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin interpretarea deliberată a bibliei. Contextul istoric favorizează evoluția ereziei și răspândirea ei, pentru că în această epocă formarea națiunilor și tendința de emancipare națională se manifestau cu putere, îndeosebi după căderea imperiului roman de răsărit și începutul invaziei otomane. Rezultatul ereziei a fost că opt națiuni se desprind de biserica apuseană, în special cele de origine germanică: germanii, elvețienii, englezii, scoțienii, olandezii, danezii, suedezii și o mică parte din francezi. Rămân alipite bisericii romane națiunile de origine latină: italienii, spaniolii, portughezii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe Petru (Kifa), adică pe iubirea de Dumnezeu mărturisită, din care derivă credința și nu pe credință care fără iubire și fapte bune nu înseamnă nimic, pentru că și „diavolii cred în Dumnezeu dar nu-l iubesc”. În consecință Luther, prin erezia sa, a lovit direct în inima Bisericii Creștine, țintind în ceea ce este esențial în dogma creștină. Astfel condiția sine qua non a bisericii lui Christos de a fi unică și universală impusă de întemeietorul ei, a fost pur și simplu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe bună dreptate se întreabă Paulescu: „dacă înainte de reformă Biserica era una, iar după reformă s-a sfărmat în sute de bisericuțe, de ce parte stă Biserica lui Hristos? Rezumând cele spuse până acum, Paulescu este foarte categoric. Cauza reală a ereziei protestante a fost exaltarea instinctelor naționale ale popoarelor apusene, opinie pe care o susține prin: - Începe odată cu lovitura pe care Martin Luther o aplică la temelia Bisericii lui Hristos, adică în pilonul ei de bază - caritatea - singura care poate netezi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Notre Dame din Paris? Or, știința demonstrează că la originea societății umane și mai ales a organizării ei (ca de altfel la originea oricărei societăți naturale) stă iubirea și nu lupta pentru supraviețuire cum susține Darwin. Că la originea schismelor, ereziilor, răscoalelor și războaielor stau și au stat din totdeauna devierea instinctelor de proprietate și dominație, instincte ce i-au aspectul cupidității și trufiei, a căror remediu doar Hristos l-a relevat și l-a găsit prin caritate. Deci religia creștină
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fost năpădită, la rândul ei, de vicii. Începând cu daniile lui Constantin cel Mare, Carol Magnul și Pepin biserica a fost pusă în conflict cu prinții italieni, cu împărații timpului și în final cu Națiunile. De aici avea să rezulte erezia protestantă. 2. Cupiditatea și Trufia, ca vicii care au invadat clerul, au diminuat mult caritatea și rolul ei, iar funcțiile sacerdotale au avut mult de suferit. 3. Biserica protestantă apărută după 1500 a desființat caritatea, ajungând în final să se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Biserica Românească se află sub o dublă influență. Dincolo de munți era influența agresivă a catolicismului impus cu forța de maghiari, iar dincoace de munți se manifesta influența slavonismului, mai ales a celui sârbesc. Din secolul al XV-lea se adaugă ereziile protestante, începând cu discipolii lui Huss, continuând cu discipolii lui Luther (mai ales sași) și Calvin (mai ales unguri), fiecare încercând să atragă populați a românească de partea sa. Primul pas în această încercare a fost făcut prin traducerea bibliei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe, cunoscător al doctrinei platoniciene, raționează la fel, atunci, cănd condamnă "erezia didactica" în poezie, prin care înțelege confesiunea lirica, subordonarea, conștientă sau nu, față de ceea ce rămâne contingent și subiectiv. Procedând astfel, autorul propune doar adevăruri fragmentare, a căror valoare, pentru proza, nu o neagă, dar care nu își au locul în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]