2,823 matches
-
(n. 8 decembrie 1928, Reșița) este un scriitor, eseist, profesor, om politic și poet român. s-a născut la Reșița (jud. Caraș-Severin) la 8 decembrie 1928 dintr-o veche familie de intelectuali. Bunicul după tată, doctor în drept, magistrat, bunicul după mamă pictor și profesor de latină și desen
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
literar „Poezia nouă”, al cărui secretar devine. Între 1949-1954 îl găsim ca bursier al statului român la Institutul de literatură „Maxim Gorki” din Moscova. În 1992 a absolvit un curs de specializare postuniversitară la Universitatea din Cleveland (Ohio). Poet, scriitor, eseist, profesor. A fost reporter și marinar, agricultor și profesor al unei noi discipline: ecosofia, poet, prozator și pedagog la o școală de socotitori, militant pentru ecumenismul monoteist, director de reviste, globe-trotter, colecționar și restaurator de icoane vechi, realizator de filme
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
miraculoase”. Un alt element omniprezent, susține Braga, este seria de „judecăți” care le sunt impuse diferiților protagoniști și care, în acest caz, se găsesc „în episodul casei bântuite”, în cel al petrecerii din Iad sau în chinuirea succesivă a Morții. Eseistul și cronicarul literar Gheorghe Grigurcu comentează cu privire la modul în care protagonistul sfidează Moartea, văzând-o cu „o bună dispoziție suspectă care e probabil un mod arhaic de conjurare, reziduul unui ritual magic”. Finalul optimist și plin de umor al poveștii
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
XIV, nr. 31, 30 iulie 1981, p. 9) și Ioan Petru Culianu (în vol. "Studii românești. Vol. I: Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade", ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 2006). Scrierile fantastice ale lui Mircea Eliade sunt împărțite de eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu în două categorii în funcție de raportarea personajului principal la întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Gusti, la Catedra de sociologie) și alta în filologie (specialitate principală - germana, secundară - franceza). I-a avut ca profesori în facultate pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenția și Mircea Eliade. În ianuarie 1939 s-a căsătorit cu filozoful și eseistul Mihai Șora, cu care a avut trei copii, Andrei, Sanda și Tom. Cei doi tineri soți au plecat în 1939 în Franța, ca bursieri ai statului francez. Mariana Șora a obținut o diplomă în limba și literatură franceză la Universitatea
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
(n. 23 aprilie 1951, Brăila) este un scriitor, jurnalist, traducător și eseist român. Este singurul specialist în limba albaneză agreat de scriitorul Ismail Kadare să-i traducă opera în limba română. Este fondatorul și redactorul șef al revistei de cultură albanezo-română "Miku i shqiptarit" („Prietenul albanezului”), apărută în luna noiembrie 2001, la
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Narațiunea eliadiană devine ea-însăși un mit. Criticul Nicolae Manolescu recomanda citirea nuvelelor „La țigănci” și „Pe strada Mântuleasa...” „pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) că nuvelele „La țigănci”, „Adio!...” și „Pe strada Mântuleasa...” sunt „trei perfecțiuni”. Nuvela
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
al observării realității - în special a figurii umane - și tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, Jalea vizând în permanență glorificarea unor fapte sau personalități semnificative din experiența istorică”" spunea criticul și eseistul Petru Comarnescu. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2300, . Monumentul este amplasat pe Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău, sector 1.
Statuia „Hercule doborând Centaurul” () [Corola-website/Science/332694_a_334023]
-
(n. 25 martie 1925, Roman) este un profesor, care și-a consacrat eforturile promovării activităților culturale. S-a făcut remarcat pe plan local și ca eseist, publicist, critic de artă, muzicolog și scriitor. Viitorul profesor s-a născut în familia lui Alexandru (zidar) și a Mariei (casnică). A urmat școala primară (Școala de Băieți Nr. 4), gimnaziul și liceul (Roman Vodă) în orașul natal. După bacalaureatul
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
(n. 27 octombrie 1914 - d. 23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
și profunde pe care o face referatelor și tezelor doctorale." Eugen Munteanu, lingvist și traducător, în "Convorbiri Literare", 23 Septembrie 2013: ""Fiu de intelectuali umaniști, scriitori ei înșiși, Faifer s‑a acomodat destul de greu în redutabila cohorta a criticilor și eseiștilor literări ai celei de‑a două generații postbelice ‑ cei mai mulți dintre ei homines novi de extracție modestă ‑ încercînd să‑și disimuleze avantajele unei bune educații în familie: bun simț „înnăscut”, civilitate, elegantă comportamentală, delicatețe sufletească, discreție. Nu sunt sigur că aceasta
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
(n. 2 februarie 1890, Botoșani - d. 13 iunie 1962, București) a fost un jurist, scriitor, poet, eseist, cronicar, critic muzical și muzicolog român. A studiat la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani (1901-1906) și a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Iași și la Conservatorul de Muzică din Leipzig. În capitala Franței a studiat la Facultatea
Emanoil Ciomac () [Corola-website/Science/334536_a_335865]
-
(n. 6 august 1939, Valea Largă, Alba) este un scriitor, romancier, eseist, publicist și om de cultură român contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003. s-a născut la 6 august 1939, în satul Valea Largă, comuna Sălciua, județul Alba, pe Valea Arieșului din părinți Gheorghe și Victoria (născută
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
de începutul nuvelei pe care a descris-o ca fiind „lâncedă”. Academicianul Eugen Simion afirma că „Șarpele” lui Eliade este „o frumoasă poveste în care erosul, magia, simbolul, feericul se întâlnesc grație unei bune tehnici de a organiza surpriza”. Prozatorul, eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu o considera ca fiind „una dintre cele mai frumoase fabule ale literaturii române moderne”, născută dintr-un elan nocturn irațional. Nuvela „Șarpele” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Andronic und die
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție posibilitatea existenței unor universuri paralele. Autorul prezintă o „irupție a fantasticului în cotidian”, el fiind convins de capacitatea unor specialiști ai sacrului de a depăși limitele condiției umane. Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că întâmplările relatate în această nuvelă pot fi adevărate, putând fi realizate de cei care au reușit să pătrundă textele filozofice din Săṁkhyakărikă și Cabala. Aventura nocturnă a celor trei orientaliști de la plecarea
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
caracter ambiguu al lumii (existență și nonexistență). Mircea Eliade însuși afirma în eseul "Imagini și simboluri" (1952) că „existența în timp este ontologic o inexistență, o irealitate, lumea e o iluzie, e lipsită de realitate deoarece durata ei e limitată”. Eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a realizat un comentariu cu privire la semnificația nuvelei „Nopți la Serampore” în cartea sa, "Jurnalul fericirii" (publicată postum în 1991). El susținea că lumea
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Rohia, a realizat un comentariu cu privire la semnificația nuvelei „Nopți la Serampore” în cartea sa, "Jurnalul fericirii" (publicată postum în 1991). El susținea că lumea pământeană este plină de mistere camuflate care urmează a fi dezvăluite și înțelese. Sondând profunzimile textului, eseistul considera că tehnicile extatice indiene (hinduiste și budiste) mistifică realitatea, creând o lume a vrăjilor și iluziilor. Legăturile senzoriale cu realitatea absolută sunt rupte, iar eul nu pătrunde în lumea esențelor, ci este transplantat într-un sistem elastic de iluzii
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
totuși relativ și fals. „Tehnicile extatice desigur interpun un văl între eu (așa-zisul eu) și lumea înconjurătoare (așa-zisă lume înconjurătoare), ele estompează așa-zisa realitate și frâng inexorabilul lanț care îl leagă de timp (iluzoriul timp)”, afirma Steinhardt. Eseistul credea că Mircea Eliade era sceptic față de posibilitățile acestor tehnici extatice de a transporta eul în lumea esențelor și că, deși nu a formulat soluții creștine, „e mai creștin decât crede și decât au bănuit comentatorii săi — și mai puțin
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
în ultimele decenii”, în opinia criticului și teoreticianului literar Mircea Martin, Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000), de volume de poezie și proză inedite, precum și de corespondența și interviurile lui Gheorghe Crăciun. Gheorghe Crăciun (1950-2007), prozator, eseist, teoretician și critic literar, este unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani. A publicat romane - Acte originale/Copii legalizate (1982, 2014), Compunere cu paralele inegale (1988, 2015), apărut și în limba franceză cu titlul Composition aux parallèles inégales (2001
Volume incitante: dragoste, spionaj, memorii și istorie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105787_a_107079]
-
meticulos, cum nu mi s-a mai întâmplat în ultimii treizeci de ani - îl cheamă Adrian Botez. Cartea a fost bine primită: la lansările organizate la București, Iași, Cluj și Timișoara au avut despre ea numai cuvinte de apreciere scriitori, eseiști și critici literari binecunoscuți, printre care i-aș aminti pe Sorin Antohi, Ovidiu Șimonca, Liviu Antonesei, Irina Petraș, Ion Pop, Virgil Stanciu, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu. Unii dintre ei au și scris despre carte: Irina Petraș în România Literară, Liviu
Un exercițiu de imaginație controlat de rigoarea rațiunii cu Gheorghe Săsărman by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105867_a_107159]
-
un mesager al umanității, a afirmat duminică președintele PSD, Liviu Dragnea, într-un mesaj postat pe Facebook. "Elie Wiesel, născut într-o familie de evrei de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, supraviețuitor al Holocaustului, profesor, filosof, ziarist, eseist și activist pentru drepturile omului, a decedat ieri la vârsta de 87 de ani. A lăsat în urma lui un gol imens. Singurul loc, de unde nu îl poate lua nimeni este inima noastră și unde va rămâne veșnic ca mesager al
Tăriceanu, Iliescu, Dragnea - cuvinte triste la moartea lui Elie Wiesel by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102936_a_104228]
-
dom'le, țara asta de păstori și de oieri, atât de târziu structurată, nici o sută de ani, are nevoie de gânditori!". Ăla a ratat-o față de maestrul lui, iar Pleșu scrie (...) foiletoane vioaie, bine făcute. Am mai avut astfel de eseiști, dar nu e substanță acolo". Mircea Cărtărescu, dezamăgit de Klaus Iohannis Poetul și scriitorul Mircea Cărtărescu a calificat discursul lui Nicolae Breban, într-o postare pe Facebook, drept "reacționar". Cărtărescu a arătat că va înceta să mai militeze pentru trecerea
Scandal în lumea literară: Nicolae Breban, dezlănțuit împotriva lui Patapievici și Liiceanu. Replica lui Cărtărescu () [Corola-website/Journalistic/102069_a_103361]
-
(n. 1 noiembrie 1929, Podenii Vechi, jud. Prahova - d. 31 mai 1990, București) a fost un poet, eseist și traducător român. S-a născut în 1929 ca fiu al agricultorului și factorului poștal Ioan I. Nicolescu și al soției sale, Florica (n. Mihăilescu). A urmat studii la liceul „Spiru Haret” din Ploiești (absolvite în 1949) și la Facultatea
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]