24,599 matches
-
a tratat istoria politică și economică a secolului al XIX-lea a considerat că modernizarea implică progres 28. Ca cercetător, pun sub semnul Întrebării asocierea necondiționată dintre modernitate și progres și Îmi propun să iau În discuție transformările structural-instituționale subsumate etichetei de modernizare În ultimul secol În Europa de Est: dezvoltarea instituțiilor statului a Însemnat subordonarea practicilor locale unui sistem unitar; apariția unui sistem modern de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scopul de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu a fost Întotdeauna progresiv și nici tradiționalismul mereu reacționar. De aceea, sugerez o nouă reflecție asupra etichetelor aplicate frecvent actorilor din sfera publică, În perioada interbelică. În sfârșit, În ultimii ani, „problema evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile curente de a reconstrui identitatea românească. Numeroși istorici ai perioadei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și oamenii de știință care aveau o poziție mai liberal-pozitivistă față de teoriile evoluționiste criticau Într-o oarecare măsură validitatea unor astfel de concepte. Printre critici se numărau cei care Îmbrățișau Încă perspectiva neolamarckiană, chiar dacă nu Își atribuiau o astfel de etichetă. Aceștia considerau că schimbările pe termen lung pot fi obținute doar acționând asupra mediului- găsind soluții pentru condițiile materiale inadecvate din prezent, pentru că acestea afectau viața fiecărui individ, și acționând pentru a crește șansele tuturor persoanelor de a trăi Într-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unele greșeli În ceea ce privește previziunile de realizare a proiectelor totalitare, analiza Hannei Arendt a rămas un instrument foarte util pentru examinarea evoluției ideologiilor și a elementelor specifice acestora În secolul XX. 3. Eugenia a fost adesea etichetată ca pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a secolului XX, eugeniștii se foloseau de un discurs științific și foloseau argumente și un limbaj fundamentate de paradigme științifice. 4. Volovici, Nationalist Ideology; Hitchins, Mit și realitate; Ornea, Tradiționalism; Micu, „Gândirea”. 5
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
putând, de altfel, să facă obiectul unor judecăți pozitive sau negative. Dar, mai spune Pareto în Tratat... ...nu există examene care să-i asigure fiecărui individ locul său în aceste clase diferite. Ele sunt înlocuite cu alte mijloace, cu diferite etichete [...]. De exemplu, eticheta de avocat desemnează un om ce ar trebui să cunoască dreptul, și care adesea îl cunoaște, dar alteori nu știe nimic despre acesta (§ 2035). Această rezervă se întemeiază pe un element de reproducere socială independent de calitățile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să facă obiectul unor judecăți pozitive sau negative. Dar, mai spune Pareto în Tratat... ...nu există examene care să-i asigure fiecărui individ locul său în aceste clase diferite. Ele sunt înlocuite cu alte mijloace, cu diferite etichete [...]. De exemplu, eticheta de avocat desemnează un om ce ar trebui să cunoască dreptul, și care adesea îl cunoaște, dar alteori nu știe nimic despre acesta (§ 2035). Această rezervă se întemeiază pe un element de reproducere socială independent de calitățile personale ale indivizilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se întemeiază pe un element de reproducere socială independent de calitățile personale ale indivizilor. Ea induce, într-adevăr, ideea că niște criterii, altele decât excelența, joacă un rol în selecție. Astfel, în elita guvernamentală îi găsim pe „cei care poartă eticheta funcțiilor publice de un anume rangă” dar găsim și „inevitabilele excepții ale celor care au reușit să se fofileze printre precedenții, fără a poseda calitățile corespunzătoare etichetei pe care au obținut-o” (ibidem). Aceste excepții furnizează cheia reapariției altor criterii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rol în selecție. Astfel, în elita guvernamentală îi găsim pe „cei care poartă eticheta funcțiilor publice de un anume rangă” dar găsim și „inevitabilele excepții ale celor care au reușit să se fofileze printre precedenții, fără a poseda calitățile corespunzătoare etichetei pe care au obținut-o” (ibidem). Aceste excepții furnizează cheia reapariției altor criterii decât acela al excelenței și revelează instabilitatea echilibrului social. În numeroase domenii ale activității umane, „etichetele sunt obținute direct de către fiecare individ”. Dimpotrivă, în ceea ce privește elita... ...o parte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
reușit să se fofileze printre precedenții, fără a poseda calitățile corespunzătoare etichetei pe care au obținut-o” (ibidem). Aceste excepții furnizează cheia reapariției altor criterii decât acela al excelenței și revelează instabilitatea echilibrului social. În numeroase domenii ale activității umane, „etichetele sunt obținute direct de către fiecare individ”. Dimpotrivă, în ceea ce privește elita... ...o parte a etichetelor sunt ereditare; de exemplu, cea a averii [...], cel care a primit o moștenire considerabilă este numit cu ușurință senator în unele țări sau este ales deputat, plătindu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care au obținut-o” (ibidem). Aceste excepții furnizează cheia reapariției altor criterii decât acela al excelenței și revelează instabilitatea echilibrului social. În numeroase domenii ale activității umane, „etichetele sunt obținute direct de către fiecare individ”. Dimpotrivă, în ceea ce privește elita... ...o parte a etichetelor sunt ereditare; de exemplu, cea a averii [...], cel care a primit o moștenire considerabilă este numit cu ușurință senator în unele țări sau este ales deputat, plătindu-i pe alegătoriă (ibidem, § 2036). Astfel, adaugă Pareto, „averea, rudele, relațiile sunt și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unele țări sau este ales deputat, plătindu-i pe alegătoriă (ibidem, § 2036). Astfel, adaugă Pareto, „averea, rudele, relațiile sunt și ele utile [...] și fac în așa fel încât cuiva care n-ar trebui s-o aibă să-i fie atribuită eticheta elitei în general sau a elitei guvernamentale în particular” (ibidem). Relațiile dintre cele două definiții Luând în considerație elementele care interferează cu criteriul excelenței, cea de-a doua definiție este cea care joacă rolul cel mai important în sociologia lui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Așa cum arată primii (1970, p. 94), în scopuri euristice, se poate presupune că pozițiile membrilor elitei guvernamentale sunt ocupate de cei care-s realmente cei mai calificați pentru a exercita aceste funcții. În acest caz, aptitudinile clasei conducătoare justifică efectiv eticheta de elită care i-a fost aplicată. Dar aceasta nu corespunde decât unei stări de „liberă circulație a elitei”, necomportând nici un factor particular - într-o stare de echilibru social perfect, am putea zice -, sau, cel puțin, unei stări de echilibru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
excelenței propuse mai târziu de Pareto, așa cum am văzut în capitolul 1: „primii cincizeci de fizicieni, primii cincizeci de chimiști etc.”. Totuși, este vorba despre o ordine a excelenței în activitățile care se pretează cel mai puțin atribuirii frauduloase a „etichetelor” de apartenență la o elită (Pareto, 1916, § 2035). Așadar, Saint-Simon enumeră niște categorii care aduc la îndeplinire sarcini indispensabile prosperității economice și progresului științific. În opinia sa, aceasta este adevărata elită a țării. În privința trântorilor, Saint-Simon nu se gândește nicidecum
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
privat de cei ai aparatului de stat” (Birnbaum, 1978, pp. 86-87). Opoziția dintre producători și neproducători pusă în evidență de Saint-Simon tinde să identifice excelența cu un aport productiv sau creativ și să confunde orice alt criteriu de preeminență cu „etichetele” dobândite în mod fraudulos despre care vorbește Pareto. În optica tehnocratică, competența tehnică este asimilată dinamismului și creativității, în vreme ce mandatul politic conferă un statut ambiguu, greu de justificat în termeni simpli. Totuși, această întâietate acordată tehnicii comportă riscul evident al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce păstrezi În suflet din oamenii pe care i-ai cunoscut.” (N. Iorga) Adică recunoștința față de Împlinirile pe care le-ai realizat prin alții: „Regăsesc mereu - spune Gog - bucăți și fragmente care provin din afară: i-aș putea pune fiecăruia eticheta originii mele. Aceasta Îmi vine de la mama, aceasta de la primul meu prieten, aceasta de la Emerson, aceasta de la Rousseau sau Stirner. Dacă Împing pînă la fund inventarul a tot ceea ce mi-am Însușit, Eul meu rămîme o formă vidă, un cuvînt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
publicarea de către Kenneth N. Waltz a cărții Omul, statul și războiul - o formă rafinată a tezei sale de doctorat susținute în 1954. Termenul „niveluri” a fost menționat explicit, însă tangențial și izolat de către Waltz, care i-a preferat o altă etichetă -„imagini”, pentru a semnifica diferite categorii de factori care determină războiul: factori depizând de oameni, de state, respectiv de sistemul internațional. Termenul explicit „nivel de analiză” a fost consacrat în 1961 într-un articol publicat de David J. Singer, care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
perioada interbelică servind propriile interese” este substanțial contestată începând cu anii ’90 (Thies, 2002, p. 147). Dar, înainte de toate, ce se ascunde în spatele unui nume controversat? Este interesant de remarcat, considerând importanța momentului în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
idealurilor politice ca motor al acțiunii politice, cât și prin tentativa de demonstrare a realizării idealurilor politice în prezentul istoric (apud Thies, 2002, p. 165). După cum vom vedea însă, acuzațiile de naivitate nu sunt complet justificate, ceea ce îndreptățește identificarea unei etichete mai puțin încărcate de conotații peiorative. Dintre alternative, merită atenție termenii „liberali internaționaliști” și „pluraliști”, însoțit fiecare de calificativul „interbelic”, pentru a-i separa de teoreticienii liberali ai secolului al XIX-lea și, respectiv, de cei asociați tradiției politico-juridice americane
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
p. 16). Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de „naivitate” ce se ascund în spatele etichetei de „idealism utopic”. Acestea sunt: perspectiva pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă credința în armonizarea naturală a intereselor (indivizilor, precum și ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai largi a instituțiilor, această opțiune bazându-se și pe o observație făcută de Simmons și Martin: Literatura regimurilor a dat naștere unei asemenea confuzii definiționale, încât cercetătorii din anii 1990 au căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul relațiilor internaționale (Simmons și Martin, 2002, p. 194). Urmând tendința noului instituționalism în știința politică, neoliberalii analizează instituțiile nu doar ca variabile dependente (spre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tradiționale sunt acum partenere tradiționale autentice, precum Germania și Franța. Dacă în acest caz a fost nevoie de o jumătate de secol pentru „reconstruirea” identităților și recunoașterea lor reciprocă, intersubiectivă - în limbaj constructivist -, în alte situații, reconfigurarea de sensuri, de „etichete” de identificare pe plan internațional se produce mult mai repede: după revoluțiile din 1989 a fost nevoie de mai puțin de un an pentru ca NATO și statele Europei Centrale și de Est să nu se mai perceapă reciproc ca inamici
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în relațiile internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în relațiile internaționale atât o agendă teoretică nouă, cât și o agendă de cercetare nouă, regândind fenomene internaționale mai vechi și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson, ca întrupare a principiilor internaționalismului liberal în perioada interbelică, așa cum au fost ele prezentate în discursul președintelui Asociației de Studii Internaționale pe anul 1993, Charles Kegley Jr. (1993, pp. 131-146). Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul relațiilor internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum „legalism” sau „moralism”, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
argumentează astfel aserțiunile de mai sus: în iulie 2005 a fost lansat Ghidul pentru suplimente alimentare, bază pentru elaborarea de UE a Directivei privind suplimentele alimentare care limitează cantitatea de vitamine și minerale din aceste remedii și interzice folosirea pe etichetele acestora a cuvintelor „previne”, „tratează”, „vindecă”, „alină”, aceste noțiuni fiind rezervate numai medicamentelor; Codex Alimentarius încearcă să coboare standardele de calitate a alimentelor ecologice, permițând folosirea dioxidului de sulf (substanță cancerigenă), a etilenei, motivând că „alimentele organice sunt mai scumpe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]