7,175 matches
-
încă din Octombrie 1941. În prezent Cercul are un dogar evreu specialist, care cade însă în prevederile ordinelor pentru a fi repartizat la muncă obligatorie. 13/. CERCUL TERITORIAL STOROJINEȚ Cu Nr. 30907/1942 raportează că evreii din oraș au fost evacuați, rămânând numai 11 evrei familii, care cu aprobarea Guvernământului Bucovinei nu au fost chemați să presteze munca obligatorie la curățatul zăpezii sau altă muncă obligatorie. D.O. ȘEFUL DE STAT MAJOR Col. Constantinescu Gh. ȘEFUL BIROULUI 9 Maior Gogu M.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
subunități, în lipsa comandanților români. - Foștii maiștri și submaiștrii proveniți din activitate, ca conducători de echipe importante de meseriași, potrivit specialității lor. - Foștii gagiști proveniți din activitate, la administrația detașamentelor sau ca ajutori de comandanți de subunități în detașamente. 3. Evreii evacuați din zonele petrolifere și stabiliți temporar pe raza altor cercuri teritoriale, sunt obligați a presta munca obligatorie. Pentru a se clarifica situația acestei categorii de evrei, cercurile teritoriale de origină vor trimite formele de mutare nouilor cercuri teritoriale. 4. Evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
-le însă să efectueze cantitatea de lucru normală zilnică. 10. Îngrijirea evreilor bolnavi. a) Evreii din detașamentele exterioare, care sunt ușor bolnavi, vor fi tratați în infirmeriile sau în taberile respective, iar acei care trebuie internați în spitale vor fi evacuați în spitalele militare din localitatea cea mai apropiată, care-i va trimete, după examinare, la spitalul evreiesc cel mai apropiat. b) Evreii bolnavi din detașamentele locale vor fi îngrijiți la domiciliu sau în spitalele locale, în raport cu gravitatea fiecărui caz și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acestui cerc cu adresa Nr. 1834/1942, un număr de 15 evrei, cu greșeli repetate la M.O., care conform ord. Dv. Nr. 603663/1942, către susnumitul detașament, urmează a fi trimiși în Transnistria. Motivele pentru care urmează a fi evacuați sunt arătate în dreptul fiecăruia după cum se vede în tabelul anexat. Toți cei 15 evrei, au fost depuși la Închisoarea Militară a C.4.A. unde vor fi ținuți sub stare de arest până la evacuarea lor. Față de cele mai sus raportate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rămânere în țară. Dat fiind că și unii și alții constituiesc un element susceptibil de suspiciune din toate punctele de vedere și întrucât nu pot fi repatriați deocamdată, socotim că este o acțiune de salvgardare a intereselor românești, să fie evacuați oriunde, iar acolo să li se fixeze un regim sub protecția statului Chilian, până când vor avea posibilitatea să părăsească țara, unde nu pot rămâne definitiv în nici un caz. c) Pentru evreii supuși ai țărilor cu care suntem în stare de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
moravuri și periculoasă din punct de vedere al sănătății publice, dat fiind un pericol iminent de contaminare cu diferite boli din cauza murdăriei și promiscuității, care este specifică rasei evreești, propunem următoarele: a. evreii să fie separați imediat de populația română, evacuați din comunele respective, cantonați într’un loc îndepărtat și izolat de comună; b. să se interzică orice contact al populației creștine cu evreii, decât numai în cazurile autorizate de organele în drept; c. în satul Vadul Roșca cantonarea evreilor se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Document nr. 150 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CABINETUL SUBSECRETARULUI DE STAT Nr. 28868 A MARELE STAT MAJOR Secția I-a La Nr. 424200 din 28 iunie 1943; Avem onoare a vă ruga să binevoiți a ne trimite un tabel de evreii evacuați din Transnistria din ordinul Dvs., pentru infracțiuni comise în legătură cu munca de folos obștesc. Tabelul va conține datele următoare: 1. Numele și prenumele evreilor deportați și localitatea de unde provin. 2. Localitățile din Transnistria, în care sunt stabiliți fiecare din ei. 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din Transnistria În legătură cu formarea de detașamente de lucru cu evreii din Transnistria, în urma discuțiilor ce au avut loc la Cabinetul Militar și cu reprezentanții evreilor (Centrala București), Domnul Ministru Subsecretar de Stat General Vasiliu referează: - Din cei 110.033 evrei evacuați din Basarabia și Bucovina în toamna anului 1941, s’ar mai afla în viață circa 50.741 (s’a cerut Guvernământului o statistică exactă); restul au murit din cauza epidemiilor. - Majoritatea sunt așezați în județele de Nord ale Transnistriei (Moghilev 32
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
medicale trierea celor valizi între 18-45 ani, care după ce vor fi echipați să se organizeze în detașamente de lucru. 6) În Transnistria ar urma să rămână: - evreii comuniști (lagărul Grosulova) total 619 evrei; - evreii polonezi intrați clandestin în Bucovina și evacuați în Transnistria (numărul urmează a se stabili ulterior); - evreii deportați ca pedeapsă sau cu ordine speciale. Față de conjuctura politică și pentru a nu se da naștere la interpretări dăunătoare ordinei interne și relațiunilor noastre politice, se propune ca operațiunea transferării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca operațiunea transferării să se facă treptat și în ordinea următoare: - orfanii de ambii părinți sub 18 ani; - invalizii, veteranii și decorații din răsboaele României; - evreii din vechiul regat care întâmplător se găseau în Basarabia și Bucovina la evacuare; - familiile evacuate în Transnistria, fără capii de familie, care se aflau la acea dată în detașamentele de muncă; - profesioniștii specialiști, technicienii și meseriașii calificați; - restul. Domnul General Vasiliu roagă pe Domnul Mareșal a aproba ca această problemă să fie discutată în Consiliul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
orașul e perfect. Ascultă-mă bine! Pentru că veni vorba, vreau să subliniez că Orașul nu e perfecțiunea întruchipată. La fel cum nu există aparate care să funcționeze, în principiu, o veșnicie. Entropia e în creștere. Pe unde crezi că se evacuează? Recunosc că toți oamenii de aici - cu excepția Paznicului - își văd de ale lor și nu supără pe nimeni, nu invidiază și nu râvnesc la nimic. Trăiesc liniștiți. Dar știi de ce? Pentru că nu mai au suflete. Știu asta. — Pentru că nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care dăduse dovadă, Însingurîndu-se, autonomizîndu-se Tratamentul aplicat de Beckett este unul aproape religios. Samuel Beckett Încearcă să facă ceea ce - În primul rînd - Îi dicta genotipul, dar, conștient sau nu, și ceea ce prescrisese autorul Genealogiei moralei. El scrie o literatură de unde evacuează, pe cît poate, umanul - „bolnav”, fără a ceda tentației de a-l „Înlocui” cu inumanul (adică de a lăsa să intre pe fereastră ceea ce scosese pe ușă). În plus, pentru că „omul”, În sensul realismului clasic, pozitivist, sau al umanismului existențialist
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cea mai amplă. Traseul lor biografic este, programatic, o realizare mecanică, cu toate că etapele lui imită stațiile favorite ale literaturii clasice: lovituri de teatru aducătoare de fericire sau nenorocire sînt condensate pentru a nu depăși lungimea unui scurtmetraj. Narațiunea nu este evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În primul rînd prin onomastica derizorie. Apoi prin repetiții de fraze care anulează astfel orice transcendență, orice submersibilitate a frazei care, În literatura clasică, nu există decît pentru a orienta privirea pe obiectele și ființele semnificate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Echenoz, În romanul său Lac. În următorii ani, musca devine o prezență familiară În ficțiunile franceze, simptomatică În același timp: pentru moartea „subiectelor mari”, pentru mizeria contemporaneității, pentru penuria de autentic. Pe de altă parte, musca redeschide un spațiu vital evacuat din literatură În anii 1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-un aparent derizoriu efect de realitate, o colonie de personaje participante la doar două catregorii biografice: eroi sau antieroi; prin cvasiinvizibilitatea ei, toposul muștei revine la sugestia unei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
importante ale procedeului. Manevre suplimentare pot fi necesare pentru asigurarea implantării valvei artificale în condiții de funcționare adecvată în funcție de particularitățile anatomice ale cazului. Verificarea funcționalității valvei este, de asemenea, crucială pentru terminarea procedeului operator. Se închide AS prin sutură, se evacuează aerul din cavitățile cardiace, se suprimă clampajul aortic, se restabilește circulația coronară, se desăvârșește evacuare aerului din cavitățile caridace și după asigurarea reperfuziei adecvate a cordului (50% din perioada de stop cardiac sub drenajul cavităților stângi - ventul VS) se suprimă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de o zi, în stare să ofere prin gesturile lor idealizate un asemenea model. Ce nu pot să facă nici cei mai mari scriitori ai momentului, pot face niște anonimi. Și aici se vede perversitatea raționamentului conceput de Heliade Rădulescu: evacua instituția scriitorului și o întreagă literatură a momentului, admițând virtual pe oricine. Îi scotea pe autori din spațiul genialității, ca să îi lase înăuntru pe toți ceilalți. Cea de-a doua observație decurge oarecum din prima. Poezia încarnată în viață subîntinde
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
carile îi aprindeau creierii, și să urmeze cursul învățăturilor lui Esculap 98. Dacă privim de aproape această istorie a unei singularități care încearcă să se exprime, sesizăm schimbarea de registru. Pe de-o parte, din lumea profesională, naționalismul a fost evacuat printr-un mecanism economic: sărăcia care impune alegerea unei slujbe. Meseria nu mai e șansa de a-și servi patria, ci un mijloc de supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Aldeoaia, o femeie excepțională, D-zeu s-o ierte! -, unul dintre partizani zice: "Băi, e dom' Petrică, lasă-l să treacă! Grăbește calul, nea Petrică, că nu-i bine să". C. I.: Dar nu erați singura familie care s-a evacuat. S. Ț.: Nu numai noi, erau și alții. Alții au fost dezbrăcați, dezbrăcați complet, au trecut Prutul fără niciun bun. Nouă ne-au dat voie și la Bumbăta acolo era un dig care oprea apa, pentru ca în situația în care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui Alain Besancon, "sentimentul asediului permanent". Știau pertinamente, de vreme ce au mistificat imediat după război, inversând proporțiile, rezultatul votului, că nu au de partea lor decât o mână de oameni. Dar de fapt nu conta. Codul democrațiilor bazate pe alegeri fusese evacuat din istorie. Important era să ai puterea și, odată înhățată, să n-o mai scapi niciodată din mână. Iar ei o aveau. Pe lângă trupele de ocupație, își creaseră, în regim de urgență, propriile trupe. Ale Securității, în primul rând. Acestea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi a lunii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mari și cheltuielile bisericii din Baratzia sunt mari. Numai anul trecut episcopia mea a trebuit să plătească mai mult de 70.000 lei pentru reparațiile cele mai necesare. Pentru aceste motive rog cu umilință Nunțiatura Apostolică din București fie să evacueze redacția Albinei (care ar putea fi instalată și în casa parohială a românilor uniți din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1944) mutarea Episcopiei de Iași la Beiuș, în clădirile Protopopiatului Greco-Catolic1005. Responsabilii cu acțiunea de mutare au fost preoții Dumitru Matei, Mihai Bejan și Gaspar Bachmeier. La 19 iunie 1944, D. Matei scria episcopului Robu: "Am obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Robu: "Am obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se poate plăti o chirie cum s-ar fi cerut în altă parte. Exc. Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sf. Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz. Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială" (ASV, Fondul Archivio della Nunziatura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziunii nălucii atât de dorite nu vine doar dintr-o tentație incestuoasă ci și din imaginea mamei care funcționează ca o oglindă și un portret, al propriei sale imagini. "Acest necunoscut pe care ne-spusul are ca funcție să-l evacueze din psiche poartă marca și umbra, uneori, a imaginilor primordiale materne. La urma urmei "continentul negru" este locul său original. Și dacă derelicția sau oroarea au lăsat unele cicatrici, accesul la sine nu poate decât să fie compromis prin aceasta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]