98,675 matches
-
învins". A ales, în consecință, ruptură de sistem și regim deși știa bine cît de înalt este nivelul de viață al scriitorilor în aceste țări unde domină Nouă Credință. Încît, scriind acest eseu mărturisea că se străduie să facă utilă experiență să de scriitor care s-ar fi putut dedică exclusiv, în liniște relativă, creației. Dar a inteles ca prețul plătit pentru aceasta este excesiv. Eseul sau este, de aceea, "un protest. Îi refuz doctrinei dreptul de a justifica crimele săvîrșite
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
și arta Centrului (URSS). Genetică lui Mendel era repudiata cu asprime (la noi, în anii cincizeci nu se vorbea decît cu suburbana ironie de "teoriile lui popa Mendel") și în locul ei aduse în prim plan stupide teorii transformiste (miciurinismul, absurdele experiențe ale Olgăi Lepesinskaia). Asaltat de o concentrată, strînsă acțiune, omul din est, cu deosebire intelectualul, simte nevoia unor subterfugii sau a unor mijloace menite să simuleze adaptarea. Milosz găsește că acest proces de simulare (actorie) a adaptării poate fi numit
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
scrie chiar dacă nu știa DE CE voia să scrie." Apoi, eroul românului moare pe neașteptate, într-un accident de mașină (sau își asumă, în sfârșit, moartea care l-a adus în "Shambala"). Românul este de o artificialitate programatica; din cauza ei dramatismul experienței trăite de Iulian Raicu nu ajunge la cititor decât că o suferință teoretică. Pe de altă parte, autorul nu merge cu artificialitatea atât de departe încât să se elibereze de orice obligație de a fi verosimil și să ofere cititorilor
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
raiul copilăriei" sale n-a însemnat altceva decât o existență prozaica, în mijlocul unei familii de oameni săraci și ignoranți, că tot ce-a urmat, la oraș, a fost la fel de dezamăgitor, că nimic din mitologia dragostei filiale, a școlii, a primelor experiențe erotice nu rezistă. Deși nu avem dovezi, intuim că românul are în mare măsură un caracter autobiografic. Și, pe cât de mult o admirăm pe prozatoare pentru talentul său, pe atât de mult începem să o antipatizam constatând că ea se
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Despărțire tîrzie precipitata interzisă): "peste tot mă întîmpină/ ziduri inclemente/ peste tot dau, brusc,/ de mine însumi" (După lungi hăituieli). Structura interioară neiertata de tumultul contradicțiilor - întotdeauna profitabilă pentru scris - si sentimentalismul asumat în actul de a face apel la experiențe personale, introspecția epurata pînă la a ajunge o simplă imagine poetica suava, meditația asertiva și micile nuclee evocatoare apropie stilul lui Dorin Popa - un "optzecist" prin vîrstă - de patetismul liricii hispane. Un patetism suportabil și tulburător tocmai pentru că nu este
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
paranteză dispare, rămînînd deci doar glosarea "nobil, ales". O evoluție asemănătoare se vede în tratarea sintagmelor om (sau femeie) de lume: în DLRM - "persoană din clasele exploatatoare, considerată în cadrul acestor clase că distinsa, manierata etc."; în DEX: "persoană care are experiență vieții în societate, care cunoaște uzanțele: persoană dornică de petreceri, exuberanta, veselă". Cuvîntul protipendada este însă definit la fel în 1958 și 1975 - "marea boierime care se bucură, în orînduirea feudala, de privilegii speciale; vîrfurile clasei privilegiate din epoca burghezo-moșierească
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
că ăla pe ascuns îl înregistra. Zisese așa. Că el avea menirea să păzească oile sale, credincioșii, să nu se rătăcească. Dar nici dacă nu s-ar fi rătăcit deloc, n-ar fi fost bine, că n-ar fi avut experiență și cunoașterea trebuincioasa vieții, spre a ne apară de rău și de dușman. Nici să mănînce lupul oițele cînd vrea el n-ar fi fost bine. Așa și cu oamenii toți. Uite acela, - și-l arătase cu mîna pe Ion
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
făcuse ziaristul. "Cel cu șapca" spusese preotul, - și-l cheamă Ion Capătă. Un om al lui Dumnezeu... Dacă toată lumea ar fi așa... Dar uite că nu e; și trebă să avem și noi, să mă iertați, "răii noștri", oameni cu experiență, să facem față, stiti, inamicului, - nu-i frumos ce spun, - dar inamicu-i inamic, si trebă să-i facem față, prin orice. Și zicînd acestea, arată un barbat nu prea înalt, cărunt, cîrlionțat, foarte vioi și care umblă printre oameni de
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
înainte de apariția la optzeciști a unei conștiințe postmoderne". În același timp, din nevoia explicabila de a dezenclaviza postmodernismul în contextul românesc, el perseverează în a-i descoperi o tradiție cît mai îndelungată și, în măsura posibilului neîntreruptă. După anumite "curiozități", "experiențe", "anticipări", identificate cum grano salis în perioadele mai vechi și înainte de a invocă " postmodernismul subteran" din perioada postbelică, el încearcă să recupereze în ordine postmodernă însăși "contestarea modernismului" care a avut loc în plină epoca modernista. Situarea lui Arghezi într-
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
au spus ca Nedelciu nu trebuie plîns. Evident că nu trebuia plîns, ci ajutat, ajutor care a venit din partea prietenilor și admiratorilor lui, multi, dar săraci, dar și din partea guvernului. Ajuns în scaunul de infirm, Mircea vorbea și despre această experiență că despre un soi de cîștig care îl ajută să înțeleagă lucruri la care altfel n-ar fi putut avea acces. Avea mari dușmanii din pricina succesului în care știa să transforme toate ghinioanele sale. Din necroloagele pe care le-am
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
și comentarii. Reduși la tăcere tocmai din cauza admirației lor, cei doi tineri rămân însă strict decorativi în fața impunătorului Cato. Dialogul se transformă într-un monolog, în care nu opiniile și argumentele contează, ci modelul propus: un optimus civis plin de experiență, care, mai mult decât să convingă, intimidează. Cicero tălmăcește și răstoarnă, prin gură lui Cato, patru inconveniente principale ale bătrâneții, dar chiar și aici oratorul este memorabil mai ales atunci când exemplifică și se propune ca model indirect. Astfel, daca bătrânețea
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
să mascată, el se și recomandase înclinîndu-se spre mine. Îl chema Buturuga! Formidabil, alde Buturuga. Culmea, măi lipsea, să adauge că un titlu de noblețe, zicerea arhicunoscuta: răstoarnă carul mare, adică, în întregime, proverbul așezat pe baza unei foarte vechi experiențe: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Că David și Goliat. Fusese cositor în prima tinerețe. Dar nu mai cositorea. Nevastă-sa, pe care spusese că o cheamă Milica, se ocupase pînă atunci cu ghicitul în fel de fel, mai ales dădea
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
a dreptul un prototip, iar povestea lui un mit comportamental și fundamentul unei dogme etice a omului occidental. Astăzi, în plină epoca a solitudinii individului, istoria lui mi se pare mai actuala decît oricînd altcîndva, fiindcă are în centru această experiență formatoare a singurătății, despre care vorbeam mai sus. În Vineri sau viața sălbatică, însă, Michel Tournier ne propune un Robinson care mie mi se pare semnificativ diferit de cel al lui Defoe și de protagonistul interpretat de Andrei Pleșu. Este
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
libertate ce vizează inclusiv o aneantizare a propriei sale persoane, si, mai cu seamă plăcerea de a trăi relația cu alteritatea în forma ei cea mai simplă și în același timp simbolică, în doi. Acest nou Robinson trăiește, pe insulă, experiența unei transfigurări, nu a unei regasiri. El va deveni, ca urmare a întîlnirii cu sălbaticia și cu recluziunea, un altul prin excelență. Vineri sau viața sălbatică (anul primei apariții în Franța fiind 1971) e o carte cu un statut aparte
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
literatura proastă în tiraj de masă, așa cum nu-ți poți îngădui să torni otravă în rețeaua de alimentare cu apă a unui oraș. Otravă poți să bei de unul singur sau, eventual, împreună cu câțiva prieteni care vor să facă această experiență...) O altă regulă (de argint) era că aparatul critic să fie sobru. Exemplul cel mai frapant de abatere de la aceste reguli îl constituie publicarea în "BPT" a peste 300 de pagini de versuri ale unui poet minor, copleșit de amatorism
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
onirica. Tot în cadrul dialogului - tonic, cel puțin pentru public - de la lansarea cărții traduse în română, poziția romancierei a fost una de delimitare față de interpretările psihanalitice date cărților sale. Scriitura ei e izbucnire a inconștientului și nu numai. Încrederea mărturisita în experiența visului trebuie să se conjuge cu o lungă proba a răbdării și a tăcerii. Din acest punct de vedere, "seducția violență" pe care universul Cărții nopților o exercita e rod atît al spontaneității, cît și al unei (pre)meditate munci
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
În căutarea Alexandrei este o carte tulburătoare, cartea unei sfîșieri și unei obsesii pe care eroul le trăiește sub apăsarea unor forțe obscure - ca în mai vechiul său roman Noaptea, din 1988 - dar nu o carte disperată; este românul unei experiențe care înseamnă și o devenire, deci o inițiere, pentru că eroul, revenit în țară ca să participe la părăstasul mamei sale, moartă cu șapte ani în urmă, puțin înainte de plecarea lui definitivă, trăiește în cele șapte zile, ca în basme, cît alții
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
confruntarea unor asemenea mărturii cu documentele, cu întreg corpusul de date obiective, si, evident, din impactul celui în cauză cu obiecțiile - nu puține și deloc lipsite de gravitate - ce i se aduc. Unor ipoteze dure, însă, prin forță lucrurilor exterioare experienței mele directe, le prefer, deocamdată, o anume rezervă. Cei care mi-au urmărit scrisul presupun că au avut bunăvoință a constata că m-am ocupat îndeobște de acea parte a vieții literare pe care o cunosc nemijlocit, evitînd - eu, care
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
mult sau mai putin reușite, amalgam de elemente de teatru, circ, de spectacol de cabaret și de bodega irlandeză, spații care prin ele însele creează o atmosferă bine determinată și în care între actor și spectator schimbul de emoție, de experiență umană se desfasoara fără opreliști. Cel puțin la nivelul intenției mărturisite, teoretice... Inițiatorii proiectului, trupele franceze Volière Dromesko, Théâtre du Rădeau, Branlo & Nigloo & Patrick Conde, compania Maguy Marin, trupa poloneză Teatr Cinema și trupa cehă Brothers Forman Theatre. Întoarcerea teatrului
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
Antemir la spectacolele sale Molière... Am vorbit și cu cîteva studente la scenografie din diferite țări, și ele aflate în "încăperea românească." Sentimentul dominat perceput a fost că scenografia românească este una a "exorcizării" răului. Românii fiind profund marcați de experiență istorică a crimei și a violenței (România fiind în continuare percepută ca tară în care un dictator odios a fost nu mai puțin odios judecat într-o farsă de proces și omorît! - sau prin prea cunoscutele dezlănțuiri de sălbăticie ale
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
oroarea, indignarea, disperarea și groază întipărite pe chipul distinsei profesoare americane. Desăvârșită ei bună credință, nostalgia după un timp și după o Românie ce nu mai subzista decât în memoria celor plecați din țară și nemăcinați până la capăt de oribilă experiență bolșevica erau contrazise flagrant. De data aceasta nu mai vorbeam noi, cârcotașii, cusurgiii, veșnicii nemulțumiți, intelectualii "isterici" și idealiști, ci un reprezentant al establishment-ului. Un tanar inteligent, calm, cât se poate de pragmatic - ale cărui propoziții erau cu atat
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
veșnicii nemulțumiți, intelectualii "isterici" și idealiști, ci un reprezentant al establishment-ului. Un tanar inteligent, calm, cât se poate de pragmatic - ale cărui propoziții erau cu atat mai greu de contestat, cu cat aveau de partea lor argumentul implacabil al experienței trăite direct. Ceea ce "o anumită parte a presei" constatase încă din primele luni ale lui 1997, iar acum, în 1999, a devenit loc comun al întregii mass-media românești, ne era confirmat cu întâmplări și fapte incredibile. Da, clasa politică românească
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
la Piccolo Teatro, care i-a găzduit Poveste de iarnă în cadrul Uniunii Teatrelor Europene din care Teatrul Bulandra face parte. Viața stă sub semnul morții. Cea mai importantă carte a lui Strehler se numește Un theâtre pour la mort. Toate experiențele vieții sînt de fapt șanse pregătitoare pentru marea întîlnire, majoră și definitivă: moartea. Piesa Iluzia comică este pusă pentru prima oara în scenă la noi. O piesă din secolul XVII, aparținînd lui Corneille, o comedie în fond, este transformată de
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
aceeași natură, în acest deceniu, atît doar că noul extremism se drapează în mantia democrației. În ^90, la Uniunea Scriitorilor, am văzut diverși autori care dresau demascări ale altor autori, cu o știință a procedeului care le venea dintr-o experiență exersata. Procedeul m-a îngretoșat și m-a înspăimîntat totodată. Un mecanism al gîndirii totalitare dinainte era folosit în numele altui totalitarism, post revoluționar. Mă tem că acel mecanism, de tip ghilotina, care în forma sa inițială era îndreptat împotriva unor
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
Concerto" de la Universitatea de Muzică bucureșteana (ansamblu studențesc a cărui seriozitate a scăzut progresiv pe parcursul ultimilor ani) și Orchestră de cameră Radio (aflată într-unul din cele mai bune momente ale sale). Particularitatea fiecărui tip de ansamblu a beneficiat de experiență dirijorilor Aurelian Octav Popa, Dorel Pascu-Rădulescu și Horia Andreescu, având puțin obișnuită calitate a muzicienilor autentici care înțeleg, studiază și interpretează cu aceeași profunzime un text clasic și unul contemporan. Din acest punct de vedere, compatibilitatea cu soliștii concertelor simfonice
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]