5,276 matches
-
scopul distracției și amuzamentului, cu condiția ca acest "joc" să se desfășoare doar în spațiul limitat al agorei. În afara lui, aceste practici erau interzise. Dacă agora ar putea fi considerată drept o formă primitivă de "identitate turistică", prin care se experimentau și exploatau 205 limitele culturale ale unui "celălalt marginalizat" cu ajutorul unor tipuri variate de grile, sau dacă agora era mai degrabă un loc în care oamenii se păcăleau pe ei înșiși în mod deliberat, prin asumarea unei alte identități într-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Renașterea târzie. Luptele romane sunt prezentate alături de turnirurile medievale, care sunt mult apreciate de curtenii reginei Elizabeta. În acest "balon ambiental", turiștii sunt acceptați numai dacă poartă costume (pe care le pot închiria), fiind încurajați să își imagineze și să experimenteze ospețele medievale, mâncând pulpe de curcan prăjit cu mâna și bând Coca Cola din pahare de metal, copii ale celor medievale. În perioada carnavalului, participanții încearcă să se comporte ca și când ar trăi în acele epoci, fie în Roma antică, fie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care timpul este etern (nu există ceasuri), într-o continuă stare de "devenire 239". Pentru Foucault, o asemenea zonă funcționează ca "o breșă [...] în timpul tradițional", unde totul este răsturnat: ceea ce aparține imaginarului devine "real", obiceiurile vieții cotidiene dispar, se poate experimenta o noapte perpetuă sau o zi fără sfârșit. Fiind "un spațiu destinat petrecerii timpului liber", în opoziție cu spațiile destinate muncii, parcul tematic produce narațiuni ale culturii populare, la fel de iluzorii ca și lumea parcului, narațiuni care se adresează copiilor și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de orice fel. Este nevoie de un design diferit, care să se potrivească temei respective. Excalibur (Las Vegas) Excalibur Merlin Este evident că una dintre intențiile constructorilor era să facă din Las Vegas un oraș "global", în care se pot experimenta deja celebrele "zone ale plăcerii" din lume: Monte Carlo și Riviera franceză (în cazinourile Monte Carlo și Riviera), Parisul (în cazinoul Paris, lângă care se găsesc la scară mică Arcul de triumf și Turnul Eiffel), Venetian (în cazinoul Venetian, cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Decroly erau temele alese în funcție de interes, planificarea independentă și activitatea individuală sau de grup. Metoda globală și-a demonstrat carențele la scurtă vreme după aplicare deoarece în cunoștințele elevilor s-au constatat numeroase lacune. În anii 1919 -1920, s-au experimentat în SUA două sisteme noi de organizare a procesului educațional. Primul, cunoscut sub numele de Planul Dalton, de la localitatea cu același nume din Massachussets, unde s-a aplicat, a fost teoretizat de Helen Parkhurst. La începutul anului școlar, elevii primeau
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
acordau libertate totală elevilor, Adolphe Ferriere susținea un învățământ centrat pe autonomia școlarilor, care formează personalități independente și responsabile. Astfel, profesorul devine prin experiență și cunoștințe, primus inter pares care prin observații pe viu suscită interesul elevilor, îi determină să experimenteze, să realizeze și să analizeze. Înlocuindu-se verbalismul cu activitatea practică se dorea cultivarea spontaneității creatoare, a spiritului critic și a flexibilității. Teoria educațională a antropologului austriac Rudolf Steiner, aplicată începând cu 1919 sub denumirea de școala Waldorf, acorda o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Demersurile sale au reprezentat debutul teoretic și practic al metodei instruirii programate. Avantajele, sesizate în faza de construcție a metodei, se conturau sub forma feed back-ului imediat și al progresului în ritm propriu fiecărui elev. Ideile lui Pressey au fost experimentate și dezvoltate după al doilea război mondial de Burrhus Frederic Skinner. Pornind de la necesitatea de a învăța prin experiență, Skinner a experimentat la Universitățile din Pittsburg și Harvard mașini de însușire a gândirii muzicale, de predare a aritmeticii și a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sub forma feed back-ului imediat și al progresului în ritm propriu fiecărui elev. Ideile lui Pressey au fost experimentate și dezvoltate după al doilea război mondial de Burrhus Frederic Skinner. Pornind de la necesitatea de a învăța prin experiență, Skinner a experimentat la Universitățile din Pittsburg și Harvard mașini de însușire a gândirii muzicale, de predare a aritmeticii și a ortografiei. Mașinile de instruit erau proiectate să deruleze, manual sau automat, progama imprimată pe bandă de hârtie sau pe microfilm și temele
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
după sufletul Euridicei, e vraci, stăpânește animalele, capul său tăiat plutește pe apă cântând. Șamanismul este un fenomen religios siberian și central asiatic, dar prezent și În alte zone. „Inițierea comportă fărâmițarea trupului, reînnoirea organelor, moarte rituală, urmată de Înviere, experimentată de viitorul șaman ca o coborâre În infern. Șamanul este un extatic prin excelență. (.... Șamanul Întreprinde, de asemeni călătorii extatice: 1 pentru a se Întâlni față În față cu zeul celest și a-i prezenta ofrande; 2 pentru a 14
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pe film sau pe video? La început am fost foarte frustrați la ideea că lucrăm pe video. Am fost învățați să lucrăm pe peliculă, știind că pe digital se pierde din calitatea plastică a imaginii. Apoi am descoperit că putem experimenta mult mai mult pe digital, acesta fiind mult mai ieftin. Așa am devenit mai liberi. În plus, calitatea este destul de bună. Din păcate, n-am știut noi să folosim camera la maximum, ea putea mult mai mult. Unele lucruri le-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
am abandonat după vizionare, pentru că își pierdeau din forță, din elocvență. Vreți să explicați ce înțelegeți prin faptul că unele persoane trec de sticlă, iar altele nu? Este o chestie care ține de mesianismul secolului XX. Primii care l-au experimentat au fost prezidențiabilii americani, Kennedy și Nixon, la dezbaterea televizată din 1960. A fost prima dată când publicul a conștientizat forța televiziunii, așa a câștigat Kennedy mandatul de președinte. A "trecut" ecranul. Există oameni extraordinari, simpatici, dăruiți, care însă nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mai cu seamă o fierbere, istorică, socială și culturală, la temperaturi înalte, pentru ca în aceleași spirite să se întîlnească și să se combine curiozități diverse și adverse, precum artele de a reflecta, de a calcula, de a observa, de a experimenta, de a inventa, de a bricola. Cucerirea autonomiei Din acest moment, se va opera o cotitură: știința europeană pe cale de a se naște nu face altceva decît să-și însușească geometria, aritmetica, algebra elaborate de greci și arabi. Ea le
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
economică potrivit unui cocktail unic, în care dozajul dintre injoncțiunea statală și economia de piață variază. Însă fiecare formulă particulară se înscrie în curentul general, pe care nimic nu îl perturbă pînă în 1973. De acum înainte țările europene își experimentează, fiecare în felul său, dar în același ritm, dezvoltarea culturii juvenile (1960-1968), revoltele studențești (1967-1968), puseul stîngist, contra-cultura, mișcarea ecologistă, cea a femeilor (1970-1980). Astfel, toate converg către pacificarea și sincronizarea proceselor inter-europene. Axa națională se deplasează radical dinspre militar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Press. Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă BOGDAN GHEORGHIȚĂ Introducere O dată cu noile realități de după decembrie 1989, societatea românească s-a înscris pe drumul democratizării și al economiei de piață. Printre numerosele "inovații sociale" pe care a trebuit să le experimenteze societatea se numără și reprezentarea politică. Aleșii au "învățat" împreună cu alegătorii transferul legitimității sau refacerea structurilor guvernamentale o dată cu alegerile, în virtutea unui moment special de "întâlnire" a celor două categorii. Alegerile reprezintă momentul în care alegătorii cedează o parte a dreptului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și Diamond), obiectivele pe care și le propun având de această dată un caracter regional (Delwit). Paradoxul generat de această situație reliefează, cel puțin în registru teoretic, noutatea fenomenului trans-clivaj și importanța acestuia pentru înțelegerea schimbărilor structurale pe care le experimentează partidele "etnice" din Europa. În această ordine de idei, considerăm important ca viitoarele cercetări dedicate partidelor non-naționale (de extracție etnică dar nu numai) să încerce să integreze diferitele studii de caz într-o matrice comparativă Est-Vest, capabilă să restituie complexitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au adus evidențele unei libertăți ce ține mai degrabă de sfera spiritualului decât de realitatea concretă, cea din urmă implicând remodelarea, în timp îndelungat, a mentalității și a practicilor sociale. Libertatea spirituală, deși este o libertate pe care o poți experimenta și într-un sistem totalitar, și-a reinstituit, după perioada comunistă, forme de expresie pregnante atât în comunicarea rituală din spațiul bisericilor -, cât și în comunicarea informală/formală din spațiul mass-media. Necesitatea recuperării discursului religios în cele două spații a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de "aducere la zi" îmi pare o știrbire, o sugrumare și mătuire a strălucirii oferită creștinismului de limbajul său arhaic, de cultul său tainic reprezentând o legătură vie cu tradiția. Măsura în care mesajul religios reușește să fie recuperat și experimentat în pleiada media este o problemă ce ține de experiența și darul fiecărui comunicator religios în parte. Ca problematică de studiu însă, este necesară o abordare interdisciplinară a impactului pe care îl are spiritualitatea asupra vieții omului în această eră
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
la fel de convins că acest proces nu poate fi nici macar intuit, ca să nu mai vorbesc de înțeles în absența unei investigații practico-teoretice pe trei coordonate principale. Prima ar fi cea a eului ca subiect al cunoașterii, acesta fiind, evident, cel ce experimentează starea vizionara, receptorul propriu-zis al viziunii. A doua ar fi constituită de factorii inductori ai viziunii, aceștia reprezentând fenomene sau entități naturale sau supranaturale care ajută eul să intre în posesia stării vizionare și, ulterior, să convertească respectivele experiențe în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a ceea ce el numește "conștiința divină". Aserțiunea părintelui hermeneuticii moderne trebuie citită în acord cu convingerea exprimată de Blake în raport cu aptitudinile vizionare latențe din orice om, un impuls interior care, exploatat la maximum, i-ar permite virtual oricărui individ să experimenteze sacrul: "Predispoziția pentru conștiința divină, ca impuls interior, include conștiința unei facultăți de a obține, prin mijlocirea organismului uman, acele stări de conștiință de sine în care conștiința divină se poate realiza (subl. în text, n.m.)" (1963, I, p. 244
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Poetic" cu "predispoziția pentru conștiința divină", care permite subiectului să atingă formă supremă de gnoza, intrăm în posesia tabloului complet al procesului descris de Blake și de Schleiermacher: eul în viziune este capabil să-și depășească limitările ontologice și să experimenteze realul nu din exteriorul, ci din interiorul existenței divine. Până acum, am încercat să evidențiez că ideea de "eu" nu este doar operanta, ci chiar indispensabilă în abordarea gândirii și a poeziei vizionare și că se poate trasă o genealogie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
funcțiilor complexe ale eului blakean (implicând distincții de natură metafizica, ontologica, estetică, vizionara), am ajuns la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces. Partea a II-a Factorii inductori În interpretarea pe care o ofer, viziunile lui Blake sunt induse de o serie de factori, pe care ii împart în două clase sau categorii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
facultăți intelectuale. Formulă elementară spune că imaginația constituie "puterea de a forma imagini mentale" (Kim și Sosa, 1995, p. 235). Totuși, se admite că, din punct de vedere filosofic, ideea implică două sensuri: pe de o parte, "capacitatea de a experimenta "imagini mentale"" (Cooper, 1996, p. 212) și, pe de altă parte, "capacitatea subiectului de a se angaja în procesul de gandire creatoare" (Cooper, 1996, p. 212). Cu toate că, în domeniul esteticii generale, se poate vorbi despre "imaginație creatoare", sintagma dobândește un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
descrierile șablonizate și superficialitatea emoțională prin utilizarea unui trop imaginativ interesant: prozopopeea. Universul exterior poate fi înțeles și, astfel, apropriat emoțional doar pe baza unei personificări executate subtil de către subiect. Antropomorfizarea unui peisaj de altminteri static îi permite eului să experimenteze starea de iubire divină, precum susține Blake în Annotations to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Think of a white cloud. aș being holy you cannot love it but think of a holy mân within the cloud love springs
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
opinia mea, funcția inspirației nu poate fi înțeleasă corect decât dacă se are în vedere raportul său subtil cu imaginația. Conform unei definiții personale, la nivel empiric și în opoziție cu imaginația, inspirația reprezintă abilitatea externă a subiectului de a experimenta o viziune indusă de un factor extern, fie el definit sau indefinit. La nivelul procesului de creație, în ceea ce privește poezia vizionara și din nou în opoziție cu imaginația, inspirația constituie capacitatea externă a eului de a aprehenda conținuturile deja estetizate ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
până în prezent, prea puțină atenție. În abordarea viziunilor lui Blake, trebuie acceptate premisele poetice ale acestora. O atenție specială se cuvine acordată atât scrisorilor și adnotărilor blakeene, cât și memoriilor contemporanilor artistului, fiindcă toate documentele păstrate relevă același lucru: Blake experimentează stări vizionare, pe care apoi le traduce în opere de artă, prin medierea comună a inspirației și a imaginației. Mai mult, artistul se autoportretizează drept un vizionar; prin urmare, pentru a-i înțelege demersul, trebuie investigat nu numai profilul operelor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]