3,283 matches
-
de masă, conform căruia oricine știe să scrie și să citească poate să publice și să comenteze ce publică alții (principiu luminist, lipsit pînă acum de suport tehnic pentru a se realiza) și cel romantic al autenticității, conform căruia valoarea expresivității nu depinde de formă. Mai rămîn două zone de scriitură. Unul poate fi socotit o specie a minimalismului, l-am numit minimalism biedermeier sau bucolic, pentru un public mai puțin sofisticat. Al doilea este o specie de autoficțiune, caldă sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cărei conștiință nu poate decît să ducă la disperare. Adevărul literaturii este, din perspectivă nihilistă, revelarea lipsei de adevăr. Perspectiva e demitizantă - și de aici la critica ideologică mai e doar un pas. În fine, solipsismul revine la numirea poeticii expresivității: „pe cît e de respingătoare lumea, pe atît este sinele de fascinant.” Să nu uităm, totuși, că solipsismul provine de la Rousseau și că În discuție conceptul de autenticitate rămîne inconturnabil, la fel ca și influența unor anumite idei religioase În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de a vorbi citind Cidul.” Într-o manieră cît se poate de foucaldiană - Foucault este, În mod clar, maestrul atît gînditor cît și stilist al lui Rancière - acestor patru principii ale poeticii reprezentativității le sunt opuse patru principii ale poeticii expresivității. Primatul limbajului Înlocuiește primatul ficțiunii; principiul egalității tuturor subiectelor reprezentate se opune principiului genericității; principiul indiferenței stilului În raport cu subiectul reprezentat vine În locul principiului convenienței. și, ceea ce era cel mai important, modelul vorbirii În act este Înlocuit de cel al scriiturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de filieră foucaldiană), capitolele cărții urmăresc termenii contradicțiilor literaturii ca ipostaze ale conflictului dintre principiul reprezentativ și cel expresiv. Genul „fără gen” luat mai mereu drept exemplu este romanul. Jacques Rancière demonstrează că marea literatură „realistă” are la bază principiul expresivității. Astfel, realismul este considerat În același timp o reprezentare și o expresie, o reprezentare În funcție de o expresie. „”Literatura este „socială” este expresia unei societăți care nu se ocupă decît de ea Însăși, adică de modul În care cuvintele conțin o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deci, un vid. Spre deosebire atît de proza realistă cît și de poezia romantică, expresia astfel formulată tinde spre autarhie. Acel ceva a cărei expresie este rămîne mereu un ceva, o ființă, niciodată ipostaziată pentru că neîntruchipabilă. Aceasta este celebrarea poeticii expresivității, pe care Jacques Rancière continuă să o teoretizeze cu tot mai multă Încăpățînare, pînă În finalul volumului, pentru ca să se Înțeleagă bine care este contradicția internă majoră a literaturii, cea dintre „forma necesară și conținutul indiferent” sau, altfel spus, și adus
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
demers fenomenologic de analiză a literaturii. Dar În fața valului confesiv hard al ultimilor ani, selecția nu stă În picioare. Nici Doubrovski n-are ce căuta alături de Annie Ernaux, nici des Forêts alături de Sarraute. “Romanul exhibiționist” este realizat după criteriile poeticii expresivității. Herve Guibert, În Des Aveugles, reeditează, ca și Suskind, experiențe senzualiste de secol XVIII, Într-un limbaj accesibil și În imagini deloc “exhibiționiste”. În cazul “literaturii homosexuale” sau așa-numitor “sida-fictions”, deși n-am argumente solide, cred că tipologizarea lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de-a face cu exuvii, cu bildung. Nici Radu Cosașu nu scrie autoficțiune, pentru că nici literatura lui nu respectă explicit nici criteriul fenomenologic, nici criteriul pragmatic. Eul cosașian are ceva din vacuitatea eului autoficțional, dar și din aceea a eului-În-formare. Expresivitatea eului, deși intensă, este mereu mediată, temporizată cu un cert beneficiu terapeutic pentru subiect, desigur, dar asta-i o altă problemă. Radu Cosașu, căruia probabil că practica autoficțiunii În literatura feminină franceză nu i-ar spune mare lucru, ar putea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
construit, cu o imagistică bogată și frumoasă, chiar „somptuoasă” (Marian Papahagi). Simbolurile cele mai frecvente din primul volum, În odăile fulgerului, sunt lebăda, cârtița, norii, fulgerul, aripa, cuvântul. Ele au întotdeauna o dublă funcție, antrenând acorduri metapoetice, în căutarea unei expresivități ce vizează, dincolo de retorica fastuoasă, tematica abisală (singurătatea, tăcerea, melancolia), convertită în atitudini existențiale. Familiarizat cu tehnicile și temele liricii moderne, C. cultivă ambiguitatea, contrastul dintre reflexivitate și confesiune, dintre sensul literal al poemului și semnificația dedusă din relaționarea imaginilor
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
-o, această poezie i-a surprins pe comentatori, care, cu excepția lui G. Călinescu și a lui Șerban Cioculescu, au recunoscut în C. un poet de sorginte argheziană, dar autentic, original, stăpânit de duhul pământului, plin de energie vitală, de o expresivitate viguroasă, frustă, inventivă, capabilă de construcții verbale și imagini pitorești, insolite, brutale uneori, dar firești pentru cinismul și sinceritatea agresivă a autorului. Cu timpul, antagonismul (mai mult poză artistică) dintre contestatar și lumea în care se integrase deja dispare, și
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
reacțiilor, gesturilor și replicilor care compun imaginea esențializată a psihologiei și comportamentului erotic. Alegerea întâmplării are însă un rol decisiv în crearea impresiei de autenticitate a întregului. Se remarcă simplitatea situațiilor, extrase dintr-un cotidian țărănesc stilizat cu grație și expresivitate. Un flăcău descoperă cu o hazlie indignare că a fost înșelat de fata care nu i-a dat, după înțelegere, atâtea sărutări câte „fușteie” are scara, altă dată se încearcă ademenirea fetei de pe un mal pe altul, punându-i-se
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
mai cu seamă în sacralitatea de care se încarcă iubirea prin nuntă, unită cu prețuirea bucuriilor lumii (tradusă în vioiciunea armonioasă a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea de viață datorează mult din expresivitatea lor ritmului captat în versificația impetuoasă. Moartea lui Fulger revelă, în dialogul exemplar a două „voci lirice” (suferinței individuale din jalea și revolta mamei împotriva absurdului morții i se opune înțelepciunea populară, întemeiată pe credință, ce acceptă stingerea ca lege
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și înălțimea „punctului de vedere”, omniprezența perspectivei istorico-literare (chiar și în considerarea producției literare de dată recentă), perspicacitatea, echilibrul. Fără să fie cea a unui stilist „flamboaiant”, scriitura lui - echidistantă față de platitudinea pedanteriei fastidioase și de histrionismul „efectelor” căutate - comportă expresivitate și eleganță. Cronicile încep de regulă printr-o rapidă dar precisă raportare la context, la perspectiva tabloului de ansamblu, ori printr-o scurtă prezentare sintetică a scriitorului comentat (operată în chip agreabil, uneori, ca la E. Lovinescu, cu recurs la
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
un scris elaborat, deopotrivă precis și nuanțat, cu subtilități de eseist căruia nu-i prisosește încrederea în sine. Argumentele, și de bun-simț, și de substanță, prezente în volumul postum Atelier de istorie literară (1999), emană o delicată autoritate, cucerind prin expresivitatea ideii. Comprehensivitatea, care este însușirea dominantă, se sprijină pe o francă disponibilitate de a admira, strunită de luciditatea circumspectă. Ispitit de escalada în teoretic, analistul își construiește strategia de interogare a unui text făcând apel la propunerile de dată mai
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
Cercetările de fisiognomie în tradiția inițiată de Lavater continuă și în prezent, mai ales în școala franceză, care se consideră urmașă a lui Sigaud. De exemplu, Spinetta (1987Ă ia în considerare aspectul general al feței, fruntea, nasul, maxilarele, dar și expresivitatea sa constantă, mai ales prin privire și zâmbet. În plus, în prezent ne stau la dispoziție și fotografiile, înregistrările video în diverse împrejurări, interpretarea matematico-cibernetică a expresivității mimico-gestuale. Ansamblul acestor mijloace moderne nu poate însă înlocui sinteza pe care o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1987Ă ia în considerare aspectul general al feței, fruntea, nasul, maxilarele, dar și expresivitatea sa constantă, mai ales prin privire și zâmbet. În plus, în prezent ne stau la dispoziție și fotografiile, înregistrările video în diverse împrejurări, interpretarea matematico-cibernetică a expresivității mimico-gestuale. Ansamblul acestor mijloace moderne nu poate însă înlocui sinteza pe care o făcea portretismul, care contempla existența unui alt om, așa cum răzbătea aceasta în expresivitatea chipului său. Căci, dacă din copilărie reușim să înțelegem intențiile situaționale ale altcuiva - așa cum
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ne stau la dispoziție și fotografiile, înregistrările video în diverse împrejurări, interpretarea matematico-cibernetică a expresivității mimico-gestuale. Ansamblul acestor mijloace moderne nu poate însă înlocui sinteza pe care o făcea portretismul, care contempla existența unui alt om, așa cum răzbătea aceasta în expresivitatea chipului său. Căci, dacă din copilărie reușim să înțelegem intențiile situaționale ale altcuiva - așa cum demonstrează „teoria minții” -, înțelegerea morală a celuilalt necesită timp, contemplare și sinteză. Identitatea unei persoane în perspectivă tipologică sau în sens de ființă unică, ancorată în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
metodic. Bio-psiho-tipologia în secolul XX Faptul că există o legătură între corporalitate și psihism - în sensul unei tipologii - a fost sugerat de doctrina hipocratică, care nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei s-a concentrat pe expresivitatea feței și moralitate. La sfârșitul secolul al XIX-lea teoria degenerescenței și doctrina lui Lombroso au stimulat din nou ideea legăturii dintre ansamblul corporalității înnăscute și psihismul individului. Era o reacție împotriva localizaționismului anatomo-patologic ce se impusese prin Wirchow în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și individualizarea oamenilor. Se are în vedere polul corporal biologic al omului, precum și cel psihologic, atât în dimensiunea temperamentală a acestuia - de sorginte biologică -, cât și în cea specific umană, centrată de eul conștient și descriptibil prin logos, pe baza expresivității sale specific umane. Caracterizarea oamenilor se realizează după două metodologii. Una pornește de la principii și delimitează un număr finit de clase, individul urmând să aparțină uneia dintre ele și să exprime atributele acesteia. Așa s-a procedat în tipologia zodiacală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
său vag și neprecizat a făcut poate ca ele să fie apreciate de cei care au încercat să le interpreteze ca pe o eventuală „etică postmodernistă”. Persoană, sociologie, economie Noțiunea de „persoană” a fost în mod constant corelată cu manifestarea, expresivitatea, comunicarea, afirmarea individului uman ce stă „față în față” cu altul sau, în general, cu alții. Dezvoltarea sociologiei are în vedere acest aspect al manifestării publice a oamenilor individuali, fiind astfel intim articulată cu conceptul de „persoană”. S-au dezvoltat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracter se coboară către sine, eu și conștiință. Conceptul de „subiectivitate” (conștientăă este unul care a apărut în istoria omului european (fiind strâns corelat cu cel de persoanăă pornește de la dimensiunea biologică ca o contrafață înspre intimitate, a manifestării și expresivității publice de tip mască și a reprezentării sociale a acesteia. Subiectivitatea este necesară pentru a contracara permanenta tentație de alunecare spre „impersonal”. În franceză, de altfel, termenul „personne” înseamnă „nimeni”. Conceptul de „psihism al persoanei umane” le include pe toate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
avansează o teorie cognitiv-afectivă a structurii personalității care presupune existența unui număr finit de macrounități psihice care, odată constituite, sunt activate mai mult sau mai puțin și în mod diferit în diverse situații. Se menține astfel unitatea de fond, dar expresivitatea manifestării poate varia în funcție de contexte. 2.8. Contribuția lui Maslow Psihanaliza a acordat o importanță mai mare structurii persoanei și motivațiilor profunde decât actualizării sale curente în viața de zi cu zi. Psihologia trăsăturilor este și ea interesată în mod
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
util în manifestarea creativității. În ansamblu, genele condiționează variabilitatea dimensională și temperamentală, deci, indirect, și vulnerabilitatea pentru tulburări psihopatologice (Paris, 1999Ă. Corespunzător modelului stress-diateză (Monroe și Simons, 1991Ă, variabilitatea genetică influențează răspunsurile individului la mediu, care, la rândul său, condiționează expresivitatea genetică. Factorii genetici influențează atât dezvoltarea trăsăturilor personalității, cât și a simptomatologiei bolilor Axei I. Astfel, rudele de gradul I ale pacienților cu tulburări de personalitate de cluster A au dezvoltat o patologie din spectrul schizofreniilor (Siever și Davis, 1991Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lor. Adeseori manifestările psihopatologice se raportează direct sau indirect la dimensiunile temperamentale și caracteriale, mai mult sau mai puțin intens exprimate și conștientizate. Ele sunt mai rezistente la tratament în cazul prezenței unor structuri dizarmonice ale personalității sau își modifică expresivitatea clinică. Astfel, personalitățile cu trăsături accentuate sau dizarmonice - deși privite cu rezervă și adeseori marginalizate social - pot reprezenta extrapolări ale momentului istoric în natura ființei umane. Ontogeneza persoanei umane scoate în evidență, la rândul ei, diferențele interindividuale - de la cele dominant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întrebări complementare, indirecte. În interviurile semistructurate experiența examinatorului cu persoanele cu tulburări de personalitate, experiența sa în administrarea de chestionare în general și a chestionarului special administrat joacă un rol important. În relația directă cu cel examinat, se poate urmări expresivitatea generală a acestuia, aspectul mimico-gestual, limbajul, atitudinea interpersonală față de interlocutor, spontaneitatea răspunsurilor (Dafinoiu, 2002Ă. De regulă, în evaluarea tulburărilor de personalitate e important să se obțină date, informații, și de la terțe persoane. În principiu, se chestionează o rudă sau o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și a TP schizotipale conduce la o simptomatologie pe care nici una din acestea nu o au singură. Depresia poate să se manifeste clinic diferit la TP dependentă, narcisică sau histrionică. Atacurile de panică ce apar la TP histrionică au o expresivitate particulară față de cele ce apar la una depresivă. La fel, se manifestă diferit tulburările somatoforme la o TP histrionică sau obsesiv-compulsivă. Două tulburări pot avea un efect additiv, sinergic, în agravarea evoluției prin faptul că dau deficiențe suplimentare în domeniul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]