3,070 matches
-
insulă la continent care era numit Nova Scoția, în primul val de expulzare britanic ordonat în 1755, ajungând la o populație de 5.000 de. Cu toate acestea, mulți alții au fost deportați cu forța în al doilea val de expulzare, după Asediul de Louisbourg (1758). În Saint-Jean Ile (1758) Generalul Jeffery Amherst a ordonat colonelului Andrew Rollo să captureze insula. Mulți Acadieni au murit în drum spre expulzarea în Franța: la 13 decembrie 1758, nava de transport Ducele William s-
Insula Prințului Edward () [Corola-website/Science/302773_a_304102]
-
mulți alții au fost deportați cu forța în al doilea val de expulzare, după Asediul de Louisbourg (1758). În Saint-Jean Ile (1758) Generalul Jeffery Amherst a ordonat colonelului Andrew Rollo să captureze insula. Mulți Acadieni au murit în drum spre expulzarea în Franța: la 13 decembrie 1758, nava de transport Ducele William s-a scufundat și 364 au murit. O zi mai devreme Violet să scufundat și 280 au murit;. Câteva zile mai târziu Ruby să scufundat cu 213 la bord
Insula Prințului Edward () [Corola-website/Science/302773_a_304102]
-
radioactivă, a radionucleului rezultat și a timpului de înjumătățire. Izotopii bromului se dezintegrează în patru moduri: prin emisie de proton, dezintegrare beta formula 8 sau formula 9, respectiv dezintegrare formula 8 însoțit de emisie de neutron. De exemplu, izotopul formula 6 se dezintegrează prin expulzarea unui proton, în urma căruia transmută în seleniu, după schema: Prin dezintegrare formula 9, izotopul formula 14 se transformă în izotopul stabil formula 15 cu emisia unui pozitron și al unui neutrin, tranziția are loc după schema: Un exemplu pentru dezintegrare formula 8, îl reprezintă
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
succes vine odată cu recunoașterea granițelor de est de către URSS. De asemenea, Franța este nevoită să renunțe la pretențiile teritoriale din 1921. Războiul împotriva Greciei, ce avea că obiectiv anexarea Constantinopolului și a unor părți din Anatolia, s-a sfârșit prin expulzarea armatei grecești și a populației grecești stabilită pe aceste teritorii. În cadrul congresului de la Erzurum (iulie-august 1919, lucrurile decurgeau în favoarea kemalistilor pe care sultanul îi consideră rebeli. Totuși, era o capcană, Istanbulul fiind încă sub controlul Antantei și al sultanului. În cadrul
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
noul cod penal intrat în vigoare în 2014) avortul este permis în condițiile stabilite de lege (Art. 201(1)(c) si Art. 201(6) - nerespectarea acestor condiții fiind încriminată. În medicina veterinară, "avortul toxialimentar și infecțios" reprezintă întreruperea gestației și expulzarea fătului, mort sau neviabil, din cauza hrănirii incomplete și neraționale (lipsa de vitamine și săruri minerale, furaje alterate) și a unor infecții microbiene, virotice sau parazitare (bruceloză, vibrioză, salmoneloză etc.)
Avort () [Corola-website/Science/302863_a_304192]
-
serviciul militar în Armata Roșie. Membri ai acestor secte și în special liderii lor erau pedepsiți conform prevederilor codului penal, fiecare caz în parte fiind tratat separat. Pe 1 martie 1953 Consiliul de Miniștri al URSS a promulgat decretul "Cu privire la expulzarea participanților activi ai sectei ilegale antisovietice a iehoviștilor și a membrilor familiilor acestora nr 1290-467" (Постановление Совета Министров СССР о выселении активных участников антисоветской нелегальной секты иеговистов и членов их семей №1290-467 от 3 марта 1951 года). Ca urmare a
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
circa 0,6 milioane erau etnici polonezi (în sudul Prusiei Orientale și în Silezia Superioară), iar alți 0,6 milioane erau etnici germani pe care statul comunist polonez i-a identificat ca fiind "polonezi germanizați". Golul de populație creat după expulzarea germanilor a fost umplut cu 4 milioane etnici polonezi expulzați din teritoriile poloneze răsăritene, anexate în timpul războiului de Uniunea Sovietică. Ca rezultat final, Polonia a fost „împinsă” mai spre vest, URSS a crescut și Germania s-a micșorat. Legalitatea noii
Linia Oder-Neisse () [Corola-website/Science/299468_a_300797]
-
(latină: "Regnum Romanum") a fost organizarea de stat a Romei și a teritoriilor sale de la fondarea orașului în anul 753 î.Hr. de către Romulus până la expulzarea lui Lucius Tarquinius Superbus în 509 î.Hr. și formarea Republicii Romane. În legenda romană, când grecii au dus războiul împotriva orașului Troia, prințul troian Aeneas a navigat peste Marea Mediterană către Italia și a fondat Lavinium. Fiul său Iulus a mers
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
avea puterea de a numi toate Virginele Vestakem Flamenii, Pontifii și chiar și Rex Sacrorumii. La începutul secolului I î.Hr., Rex Sacrorum era aproape uitat, iar Pontifex Maximus primise aproape completă autoritate religioasă pentru religia romană. La nouă ani după expulzarea lui Tarquinius, romanii au instutuit dictatura. Acestui dictator îi era oferită autoritatea completă asupra tuturor problemelor civile și militare ale Romei, neexistând drept de apel la deciziile sale. Puterea sa era atât de absolută încât romanii abia îndrăzneau să numească
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
DECIZIA COMITETULUI EXECUTIV din 23 iunie 1998 privind măsurile ce trebuie luate față de țările care creează probleme în legătură cu eliberarea documentelor necesare pentru expulzarea din spațiul Schengen [SCH/Comex (98)18 rev.] COMITETUL EXECUTIV, având în vedere art. 132 din Convenția de punere în de aplicare a Acordului Schengen, având în vedere art. 23 din convenția menționată anterior, DECIDE: Măsurile ce trebuie luate față de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91452_a_92239]
-
EXECUTIV, având în vedere art. 132 din Convenția de punere în de aplicare a Acordului Schengen, având în vedere art. 23 din convenția menționată anterior, DECIDE: Măsurile ce trebuie luate față de țările care creează probleme în legătură cu eliberarea documentelor necesare pentru expulzarea din spațiul Schengen vor fi adoptate conform procedurii prevăzute în documentul anexat prezentei decizii. Ostende, 23 iunie 1998. Președintele L. TOBBACK SCH/II-Read (98)2 rev. 2 Subiect: Măsurile ce trebuie luate față de țările care creează probleme în legătură cu eliberarea documentelor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91452_a_92239]
-
Schengen vor fi adoptate conform procedurii prevăzute în documentul anexat prezentei decizii. Ostende, 23 iunie 1998. Președintele L. TOBBACK SCH/II-Read (98)2 rev. 2 Subiect: Măsurile ce trebuie luate față de țările care creează probleme în legătură cu eliberarea documentelor necesare pentru expulzarea din spațiul Schengen Președinția belgiană și-a exprimat de mai multe ori (la ședința Comitetului executiv din 15 decembrie 1997 de la Viena, la ședințele Grupului Central din 14 ianuarie 1998 de la Bruges și din 23 februarie 1998 de la Luxemburg) dorința
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91452_a_92239]
-
Strămutarea/refugierea și expulzarea germanilor după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial se referă la fuga și deportarea în masă a celor considerați a fi de etnie germană (atât "Reichsdeutsche" cât și "Volksdeutsche)" din zonele ocupate de Uniunea Sovietică în Europa, imediat după
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
a fi de etnie germană (atât "Reichsdeutsche" cât și "Volksdeutsche)" din zonele ocupate de Uniunea Sovietică în Europa, imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și în primii trei ani postbelici (1946 - 1948). Prima etapă a procesului de expulzare a reprezentat-o evacuarea haotică a populației civile organizată de autoritățile germane în mai multe părți ale țării. Au urmat deportările celor care rămăseseră după prima etapă, care în multe părți se aflau în zonele ocupate de Armata Roșie, și
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
multe părți ale țării. Au urmat deportările celor care rămăseseră după prima etapă, care în multe părți se aflau în zonele ocupate de Armata Roșie, și care erau concepute anume pentru crearea statelor naționale omogene din punct de vedere etnic. Expulzările în masă ale minoritarilor germani au fost hotărâte în timpul Conferinței de la Potsdam din 1945, care stabileau că strămutările urmau să fie făcute "în ordine și într-un mod uman". În atmosfera postbelică, ale cărei caracteristici imediate erau haosul, foametea, bolile
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
mai mare dintre migrațiile postbelice orchestrate de puterile victorioase ale Aliaților occidentali și ale Uniunii Sovietice staliniste. Alături de germani au mai fost deportați polonezi, români din Basarabia și Bucovina, ucrainieni, maghiari, evrei din întreaga Uniune Sovietică și Europa Răsăriteană. Majoritatea expulzărilor au fost făcute din zonele care au revenit Uniunii Sovietice și Poloniei după război. Alte deportări de mai mică amploare au fost făcute din Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia (în special din Voievodina), Lituania și alte regiuni din Europa Centrală și Răsăriteană
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
de etnie germană. La mai mult de o jumătate de secol după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, relațiile dintre Germania unificată și unii dintre vecinii ei est-europeni rămân umbrite într-o oarecare măsură de controversele legate de moralitatea expulzărilor și de drepturile deportaților ("Heimatvertriebene"). Multe dintre controverse sunt alimentate de pretențiile unor grupuri ale deportaților sau ale descendenților acestora pentru revocarea decretelor de expulzare, pentru primirea de scuze oficiale, pentru punerea sub acuzație a celor considerați vinovați de migrația
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
dintre vecinii ei est-europeni rămân umbrite într-o oarecare măsură de controversele legate de moralitatea expulzărilor și de drepturile deportaților ("Heimatvertriebene"). Multe dintre controverse sunt alimentate de pretențiile unor grupuri ale deportaților sau ale descendenților acestora pentru revocarea decretelor de expulzare, pentru primirea de scuze oficiale, pentru punerea sub acuzație a celor considerați vinovați de migrația forțată a germanilor, sau pentru primirea de compensații pentru proprietățile pierdute. Deosebite pentru aceste controverse sunt neînțelegerile asupra responsabilităților pentru expulzări, asupra motivațiilor și asupra
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
pentru revocarea decretelor de expulzare, pentru primirea de scuze oficiale, pentru punerea sub acuzație a celor considerați vinovați de migrația forțată a germanilor, sau pentru primirea de compensații pentru proprietățile pierdute. Deosebite pentru aceste controverse sunt neînțelegerile asupra responsabilităților pentru expulzări, asupra motivațiilor și asupra moralității deportărilor. Deși în acest caz nu a fost sesizat nici o instanță, se poate considera că orice deportare a populației poate fi considerată crimă împotriva umanității în conformitate cu prevederile dreptului internațional și cu practica Tribunalului Penal Internațional
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
se poate considera că orice deportare a populației poate fi considerată crimă împotriva umanității în conformitate cu prevederile dreptului internațional și cu practica Tribunalului Penal Internațional. În accepțiunea judiciară modernă, deportările pot fi considerate purificare etnică. Unele dintre motivele din spatele hotărârilor pentru expulzări au fost bazate pe istoria Germaniei în Europa, în special în Europa Răsăriteană. Colonizarea și migrațiile care au avut loc de-a lungul unui mileniu au dus la formarea unor zone compacte locuite de germani prin toată Europă Răsăriteană și
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
locuite de germani prin toată Europă Răsăriteană și în Rusia europeană. Existența acestor zone a fost folosită de naționaliștii germani, în special de naziști, pentru justificare unor războaie de agresiune, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Expulzarea de la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale a fost parte a înțelegerilor negociate între puterile învingătoare pentru redesenarea granițelor naționale și "transferuri ordonate de populație", pentru îndepărtarea minorităților etnice văzute ca sursă de necazuri. Dacă participanții la conferința de la
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Armatei Roșii, atunci cu complicitatea acesteia. S-a sugerat că una dintre motivațiile unor asemenea acte de violență spontană sau supervizată de stat a fost aceea de a asigura argumentele necesare participanților la conferința de la Potsdam pentru aprobarea inițiativelor de expulzare a germanilor. Raționamentul posibil ar fi fost acela că transferul de populație ar fi fost o cale umană de a pune capăt violențelor. Mai trebuie spus că, în anumite cazuri, autoritățile au pus capăt violențelor bandelor locale. În vara anului
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
curătate din punct de vedere etnic", alte orașe, precum Vilnius (Wilno), Hrodna (Grodno) și Lviv (Lwów) au fost cedate Uniunii Sovietice (RSS Lituaniană, și RSS Bielorusă șiRSS Ucrainiană). Se poate spune că, văzut din punctul de vedere polonez și aliat, expulzarea germanilor era făcută pentru a oferi cămine deportaților polonezi din teritoriile cedate URSS-ului. Schimburile teritoriale și de populație au fost făcute cu acordul tacit al tuturor conducătorilor politici ai Aliaților. Aceasta a fost prezentată ca un motiv principal pentru
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
din Silezia și Pomerania, sentiment bazat în parte pe activitățile pronaziste a unora dintre membrii grupului etnic german în timpul războiului și chiar după încheierea conflagrației mondiale. Ca urmare a acestor activități, toate partidele politice poloneze au fost de acord cu expulzarea germanilor din Silezia și Pomerania. Pentru polonezi, deportarea germanilor era văzută ca un efort de evitare unor evenimente din viitor și ca urmare a mai vechilor propuneri de transfer de populație făcute de guvernul polonez încă de la sfârșitul anului 1941
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
măsură necesară pentru asigurarea păcii interetnice. Unele activități teroriste din vara anului 1945 ale unei organizații paramilitare numite Wehrwolf au fost prezentate ca noi argumente ale necesității transferurilor de populație. Aliații participanți la conferința de la Potsdam au afirmat că doar expulzările puteau asigura evitarea violețelor etnice. După cum afirma Winston Churchill în Camera Comunelor în 1944, ""Expulzarea este o metodă care, așa după cum s-a văzut până acum, va fi cea mai sadisfăcătoare și de durată. Nu vor mai exista amestecuri de
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]