3,053 matches
-
le constată Baudrillard în America sînt de fapt induse de propria sa alienare și senzație de gol. Spre deosebire de Baudrillard însă, formele cele mai avansate ale culturii americane, precum cyberpunk, exprimă energiile noii societăți tehnologice, bucuria și puterea utilizării noilor tehnologii, extazul accesului la interfață, senzația de putere pe care o dă accesarea unor noi informații și angajarea în noi forme de comunicare, transcendența imaginilor și produselor din întreaga lume, inclusiv a tot ce e mai bun din lumea cinematografiei și televiziunii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi strategii și răspunsuri teoretice la dispariția modernismului. Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza în domeniul culturii contemporane și a comunicațiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a unei mari părți a teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa produsele în contextul necesar, dar și pentru a le stabili efectele. Baudrillard, dimpotrivă, teoretizează un extaz al comunicării plat, lipsit de profunzime, superficial, în care imaginile și discursurile circulă în spațiul hiperreal, pierzînd orice contact cu realul. În mod cu totul curios, aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care el însuși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd cu dispreț "extazul negativ produs de radio", în care vocile alternative își exprimă opiniile și pozițiile (1983c: 131-2). El nu expune o politică culturală în scrierile apărute după 1980, deși în cele anterioare promova diferite tipuri de opoziție culturală 35 . Dimpotrivă, Baudrillard elimină
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un viitor tehnologic înspăimîntător, dar și mîntuitor în același timp, un nou viitor tehnologic. Desigur, literatura cyberpunk a început să se repete și să se autoparodieze aproape imediat după apariție; e un club al împătimiților de fantezii tehnologice și de extaz subcultural; este o expresie și un răspuns la o perioadă de reacții sociale fără precedent anii Reagan/Bush aparținînd deja domeniului istoriei. Este însă un merit al personalităților cyberpunk faptul că au reușit să surprindă spiritul epocii și să realizeze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
printr-o formă "în mod potrivit superficială" a unei "interpretări fatale". Acesta este doar un moment din actul de interpretare: acela care urmează unei epistemologii care (aparent) regresează spre fatal și spre pars totalis. De aici urmează mișcarea ascendentă spre extazul poetic. Aceasta însă devine perversă în termenii gîndirii lui Baudrillard, o colecție pur și simplu" (p. 228). Și cartea lui Gane este o asemenea "colecție pur și simplu" care are același grad de perversitate și care adună fragmente rotindu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acesta "în permanență depășește teoria și se sustrage interpretării". El susține, așadar, că poziția marxistă clasică conform căreia "inițiativa atotcuprinzătoare de care se bucură capitalul, ca eveniment istoric" este pozitivă, însă tot el proclamă imposibilitatea teoretizării acestuia. 32 În eseul Extazul comunicării, Baudrillard (1983c) compară mitologia modernității, de exemplu viteza și automobilul, cu experiențele caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atotcuprinzătoare de care se bucură capitalul, ca eveniment istoric" este pozitivă, însă tot el proclamă imposibilitatea teoretizării acestuia. 32 În eseul Extazul comunicării, Baudrillard (1983c) compară mitologia modernității, de exemplu viteza și automobilul, cu experiențele caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el însuși s-a lăsat absorbit de ea. 33 Baudrillard recunoaște că plonjează în "ficțiunea care este America", pătrunzînd în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
creștinism din iudaism 29. neoplatonism = curent filozofic (sec. III-IV p.Chr.); reformula filozofia idealistă a lui Platon într-o viziune originală cu idei aristotelice, pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental; proclama ideea creării lumii prin „emanația“ divinității, iar cunoașterea prin extaz mistic 30. neo-scolasticism = curent teologic catolic, apărut în sec. 19; reia scolastica medievală potrivit nevoilor intelectuale ale vremii 31. ocazionalism = concepție idealist-teologică (Malenbranche, 1638-1715): nu există cauză eficientă în afară de Dumnezeu, cauzele naturale fiind doar cauze ocazionale ce acționează prin providența
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Ascult Concertul în re minor al lui Mozart, cu S. Richter la pupitru, și am pentru prima dată sentimentul că urechile mele au fost surde întotdeauna cînd am ascultat Mozart și că abia azi îl AUD și mă minunez. Fără extazul lui Stendhal, desigur! Eu n-aș fi scris începutul "Chartreusei din Parma" așa cum a făcut-o el. Sau, în orice caz, aș fi privit Italia spre mare. Nici nu știu bine de ce aproape toți au scris despre mările Greciei, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care nici nu voia să audă, fiind cu totul sub demnitatea lui. Prefera să simtă direct aroma resturilor alimentare din ceaunelul său de tuci, precum arabii își savurează pilaful, după care, într-o sfântă emoție culinară, își ling degetele în extaz, mulțumindu-i lui Allah pentru binefacerile constante ale orezului îmbunătățit cu seu de oaie... La început mai rar, apoi din ce în ce mai frecvent, prin ceaunelul său bătea vântul. Nimic. Gol. Ce era de făcut? Ce metodă să folosească pentru a o determina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se interpun idolii baconieni, un fel de viruși ai spiritului. Între ei, minciuna cu care ne încoronăm de voie sau fără voie: utilitatea noastră în relație cu cei din jur. Prozaisme. Servituți? Depindem poate și de-o victoriolă, de un extaz inutil. Ținutul meu: improbabilul. Nu zicea rău Cioran că universul e o geometrie epileptică, iar viața nu-i decît zarvă peste o întindere lipsită de coordonate. În acest caz, poate fi arta salvarea ființei? Dacă n-am crede, n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
puternică. Sunt, cum am mai spus, infantilă deci vulnerabilă. Agresorii (chiar călăii) mă cruță fiindcă nu sunt un adversar pe măsură lor. A.B.Ce rol au jucat marile iubiri din viață Dvs., povestiți. Iubirile? În afară de procentul de fericire până la extaz și de suferință atroce le datorez zecile de poezii pe care le-am scris! Mă tem că am fost nedreaptă sau intoleranță cu unii dintre semenii mei... Un vechi prieten, azi decedat, m-a numit "Apologetică-apoteotică-apoplectică-apocaliptică" având în vedere circulația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mergea totul din plin! Prea primisem totul, dintr-o dată, fără a ne fi probate virtuțile! Acum... e bine! Deoarece doream să devin posesorul unui corp subtil cât mai curat și, de asemenea, să-mi prelungesc și în timpul săptămânii starea de extaz ce mă cuprindea la întâlnirile duminicale, am început - la sfaturile noilor mei prieteni, dar și sub directa lor îndrumare - să mă supun zilnic unui program riguros de purificări energetice: băi repetate de picioare în apă cu sare (la două ligheane
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
acces în modul cel mai firesc. M-am trezit ca de obicei, întinzându-mi oasele până la... trosnirea lor completă, cu gălbenușul ce nu se grăbea a fi înghițit, în obișnuita stare de platitudine matinală, mirându-mă chiar că nu trăiesc extazul... Relatând visul, încep să-mi pun întrebări asupra semnificațiilor, mai ales că eu cred în trăirile avute atât în stare de veghe, cât și în cea de somn. Ce să semnifice, pentru mine, visul? Detașare? Desprindere de cele lumești și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pentru a-mi oferi posibilitatea de a obține o nouă victorie în examenul desăvârșirii mele... Mai văd o semnificație a ploii din preziua pujei. Dacă norii nu și-ar fi descărcat... sacii de apă peste noi, am fi picat în extaz în fața exprimării superlative a Mamei Naturi și am fi neglijat atenția spre interior. În cazul acesta - consider eu - am fi avut parte de o puja obișnuită care s-ar fi redus - tot după optica mea - la o manifestare cuminte, cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Diana în India. Legăturile de prietenie și cele spirituale s-au consolidat prin experiența trăirilor și acțiunilor comune. Gândiți-vă că destinul ne-a dus împreună în India, împreună ne-am supus voluntar canoanelor vieții de ashram, am trăit împreună extazul meditațiilor și al stării fără gânduri, am hoinărit pe marile artere comerciale, am constatat sărăcia dusă la limitele extreme alăturată opulenței marilor bănci, ne-am bucurat și am plâns împreună. Ne-am susținut și respectat reciproc. Dacă aș fi putut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
face puțin curte, mă invită să țin conferințe etc.). Puteți să-mi scrieți tot la Chicago, de unde prietenii mei îmi vor trimite scrisorile. În Mexico-City am stat la hotel. Era mai simplu. Cioran a scris un text admirabil (amintiri, critici, extaze!) despre începuturile prieteniei noastre 2. Îl veți citi la Chicago. Gunnel este în continuare cu dvs.? De la noi doi către voi doi, prietenia noastră afectuoasă. As ever, Mircea LXIVtc "LXIV" ELIADE către WIKANDER*tc "ELIADE către WIKANDER*" 26 februarie 1968
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Gignoux, Man and Cosmos in Ancient Iran, Serie Orientale Roma, Roma, vol. XCI, IsIAO, 2001, în special cap. 4, „Man Facing the Invisible: Iranian Shamanism”. Pentru critica explicației psiho-fiziologice a șamansimului la Ohlmarks, vezi Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Humanitas, București, 1977, pp. 37-45 (cap. „Șamanism și psihopatologie”). 3. Sven S. Hartman (1917-1988): istoric al religiilor și orientalist. Profesor de istoria religiilor la Åbo/Turku (1965-1969) și Lund (1969-1983). Dintre lucrările sale privind istoria religiilor iraniene, vezi: „YaÍts, jours
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Mandragore et l’arbre cosmique”, RITL XXXVII (1988), nr. 3-4, pp. 123-134. XXXIItc "XXXII" 1. „Pretextul studiului din Revue de l’histoire des religions l-a constituit o carte a lui Åke Ohlmarks; urmând o veche interpretare naiv-materialistă, autorul asimila extazul șamanic transelor provocate de «isteria arctică». Am încercat să situez «problema șamanismului» în contextul istoriei religiilor, singura perspectivă care nu-i anula semnificația, nici funcția. (...) «Le problème du chamanisme» a fost primul meu studiu care a văzut lumina tiparului (în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cățărându-se pe o scară primitivă constând dintr-un copac cu șapte, nouă sau douăsprezece crengi, pe care pășesc. Fiecare treaptă semnifică un nou grad al viziunii, un nou contact cu puterile care intermediază această viziune. Șamanul se trezește din extaz abia după ce a parcurs toate treptele. În vechile texte ritualice indiene se vorbește adesea despre scări sau trepte care duc la lumea zeilor. Nu știm prea clar cum anume se desfășurau ritualurile respective. În Cartea egipteană a morților se vorbește
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
traistă. Marea primejdie e căutarea perfecțiunii, recomandabil, cunoscîndu-ne și recunoscîndu-ne limitele, să tindem cu toată puterea spre o imperfecțiune cît mai puțin rea., singura accesibilă aici. Virtutea ce se cere creștinului este discernămîntul, darul esențial al deosebirii adevărului de eroare. Extazul creștin nu ne văduvește de raționamente, ființa omenească rămîne în continuare modestă și mai ales discretă. "Isihastul, neapărat, e fericit, clocotește de fericire, dar nu se prea vede" (N.S.). Pe urmele lui Ignațiu de Loyola întreabă, într-o lume a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru că se termină. Viața, da... tragica și minunata povară de a trăi, plină de infinite posibilități de măreție și de ratare ; ieri un idol, iată-te azi o fantomă. Viața plină de culoare și de cântece, de iubiri absurde, de extaz și viața sumbră, goală, nesfârșit de întunecată, duhnind a sărăcie și foame. Dintre atâtea și atâtea lucruri, ce șansă, dacă stai să te gândești, ce șansă să te fi născut, apoi ce șansă să fi supraviețuit fiecare an, când uite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
este obrazul „sfârtecat de leoaica numită iubire”, cum o spune poetul, sau când suntem cu adevărat singuri - singuri În natură, re-descoperind-o, cu farmecul și echilibrul ei de suprafață și forțele ei distrugătoare și clătinătoare, creatoare din adâncuri! -, atunci, În acel extaz trecător al vieții - atunci, În acele clipe „Îl vedem”. El este! Apoi se retrage orgolios, nu atât ca să se apere pe sine, ci pe noi. Pe care se pare că ne disprețuiește, dar... din nou, acest cuvânt, acest verb Își
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sentiment, o stare de uriașă bucurie a ființei, o plenitudine a armoniei existențiale În care, se pare, toate contradicțiile și limitele, suferințele și neînțelegerile lipite de ființa umană se dizolvau În beatitudinea aproape insuportabilă a acestei stări. O formă a extazului, cred eu, comparabilă - dacă nu risc prea mult! -, comparabilă cu acea „ieșire din sine” care este extazul și pe care l-au trăit unii sfinți și sfinte În istoria Bisericii creștine. E adevărat că au „acces” la o stare similară
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]