5,557 matches
-
au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să-i dirijeze acțiunile, dar și un minimum de autonomie și inițiativă. Libertatea și autoritatea nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în proporții diferite. Relația profesor - elev impregnează și influențează totul atunci când este vorba despre o situație pedagogică, mai ales că orice relație are în vedere controlul reciproc al comportamentelor. La o extremă această relație poate fi un câmp de luptă, profesorul schimbând „rețetele“ pentru a-i determina pe elevi să facă ce vrea el, elevii schimbând între ei alte „rețete“ pentru a scăpa. Când această luptă este câștigată de profesor, se spune
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
învinșii sunt etichetați drept „elevi buni“. Când, dimpotrivă, profesorul pierde, este vorba despre „o clasă slabă“, iar „câștigătorii“ sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cel care nu deține nimic, care nu este nimic decât ceea ce vrea profesorul. Acest rigorism educativ a determinat apariția unor curente și orientări care se opun intervenției adultului în procesul devenirii copilului. Adepții educației noi, de exemplu, se situează la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge atât de departe în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dispuși pe trei șiruri (apare În plus șirul jucătorilor din centru), utilizânduse câte un apărător pentru fiecare șir (fig. nr. 37). Ex. 3. Șase jucători sunt dispuși În atac iar șase În apărare: se vor efectua pase succesive, de la o extremă la cealaltă. Apărătorii vor funcționa tot În regim semiactiv, ieșind la apărătorul direct și dublând În lateral stângadreapta. La semnalul sonor al profesorului, atacantul care se află În posesia mingii În momentul respectiv, va lăsa mingea jos, repliindu-se toți
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători semiactivi și activi (În această situație utilizându se și driblingul, dar și fentele). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe un șir câte unul la nivelul postului de extremă stângă, fiecare cu câte o minge, iar un apărător semiactiv se va afla În a doua jumătate a terenului. După ce pasează portarului, extrema va pleca În alergare de viteză pe contraatac; pe primirea mingii, apărătorul va ieși și va ataca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dar și fentele). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe un șir câte unul la nivelul postului de extremă stângă, fiecare cu câte o minge, iar un apărător semiactiv se va afla În a doua jumătate a terenului. După ce pasează portarului, extrema va pleca În alergare de viteză pe contraatac; pe primirea mingii, apărătorul va ieși și va ataca jucătorul (neîmpiedicându-l prea mult) sau va acționa prin intercepție; dacă va rămâne În posesia mingii, atacantul va finaliza prin aruncare la poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de pe loc; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea la poartă cu pas Încrucișat; aruncarea la poartă cu pas adăugat; aruncarea la poartă din săritură ; aruncarea la poartă prin evitare ; aruncarea la poartă din plonjon (pașii pivotului); aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta). a. Aruncarea la poartă de pe loc Învățarea acestui procedeu tehnic se realizează odată cu Învățarea prinderii și pasării mingii. Atragem atenția că acum este necesar ca pregătirea de aruncare să se efectueze cât mai amplu și să se execute
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
săritură au apărut din necesitatea de a executa aruncări peste apărătorii plasați În fața semicercului, pentru reducerea distanței dintre aruncători și poartă, pentru creșterea timpului de observare a poziției portarului sau ale mișcărilor lui, pentru a mări unghiul de aruncare de pe extremă, pentru a evita călcarea semicercului, pentru creșterea eficacității aruncărilor libere de la 9m, pentru a prinde și a arunca mingea aflată deasupra semicercului, etc. Procedeul de aruncare la poartă din săritură este structurat În patru faze: elan, bătaie desprindere, zbor și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucătorului, spectatorului, sponsorului). Vom studia și alte procedee tehnice prin care se poate concretiza aruncarea la poartă și pe care le prezentăm În continuare: aruncarea la poartă prin evitare; aruncarea la poartă din plonjon (pașii pivotului); aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta). Obs.: pregătirea acestor aruncări la poartă (ca și a celor prezentate anterior), În prima parte a instruirii, se realizează ca scop În sine, urmând ca mai târziu să fie legată de anumite acțiuni simple În care se succed
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și finalizează prin aruncare la poartă din plonjon, după unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel: un inter stâng, un inter drept și un apărător corespunzător acestuia, iar restul jucătorilor se află pe extrema stângă, fiecare cu câte o minge În mână. Extrema stângă pasează interului stâng și se pleacă În circulație pe semicercul de 6 m; Între timp, interul stâng pasează celuilalt inter, care va angaja jucătorul de la semicerc. Intrând În posesia mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
unul din cei doi pași specifici. Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În teren astfel: un inter stâng, un inter drept și un apărător corespunzător acestuia, iar restul jucătorilor se află pe extrema stângă, fiecare cu câte o minge În mână. Extrema stângă pasează interului stâng și se pleacă În circulație pe semicercul de 6 m; Între timp, interul stâng pasează celuilalt inter, care va angaja jucătorul de la semicerc. Intrând În posesia mingii, acesta va efectua pasul 1 al pivotului și va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va angaja jucătorul de la semicerc. Intrând În posesia mingii, acesta va efectua pasul 1 al pivotului și va arunca la poartă din plonjon (fig. nr. 46). Obs.: se recomandă ca acest exercițiu să se efectueze și cu plecarea jucătorilor de pe extrema dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va arunca la poartă din plonjon (fig. nr. 46). Obs.: se recomandă ca acest exercițiu să se efectueze și cu plecarea jucătorilor de pe extrema dreaptă, pentru ca jucătorii să poată repeta și pasul 2 al pivotului. h. Aruncarea la poartă de pe extreme (stânga, dreapta) Acest procedeu este utilizat de jucătorii extreme, fiecare având specificul ei În funcție de zona de aruncare (de pe partea stângă sau dreaptă). Chiar dacă aruncarea se efectuează tot din săritură, unghiul mic de aruncare, dar și specificitatea ei imprimă procedeului o
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de calități (preponderent motrice). Aruncarea la poartă de pe extrema stângă Jucătorul (ne raportăm În această descriere la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea, bate pe piciorul stâng și duce În sus brațul cu mingea; după bătaie, tendința extremei este de a sări paralel cu semicercul și, prin ducerea genunchiului drept spre piept, de a realiza un zbor mai lung (pentru a-și crea un unghi cât mai convenabil de aruncare); după ce a ajuns sus, brațul cu mingea va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În lateral (În jos, În spatele apărătorului) În dreptul umărului, de unde se continuă aruncarea; aterizarea se va face pe piciorul drept. Obs.: foarte important este pasul sărit, efectuat cât mai lung și orientat spre linia de la 7 m. Aruncarea la poartă de pe extrema dreaptă Jucătorul (ne raportăm tot la jucătorii dreptaci) aflat În pătrundere spre semicerc, primește mingea și bate pe piciorul stâng; după aceste acțiuni, jucătorul execută o Înclinare mare a trunchiului spre stânga, ducând mingea deasupra capului (cotul sus) și finalizând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mări forța de aruncare, iar aterizarea se va face tot pe piciorul stâng (ca și bătaia). Obs.: acest procedeu este utilizat atunci când echipa nu are În componența sa un jucător stângaci; pentru un astfel de jucător (stângaci) aruncarea de pe această extremă va fi asemănătoare cu aceea de pe extrema stângă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va face tot pe piciorul stâng (ca și bătaia). Obs.: acest procedeu este utilizat atunci când echipa nu are În componența sa un jucător stângaci; pentru un astfel de jucător (stângaci) aruncarea de pe această extremă va fi asemănătoare cu aceea de pe extrema stângă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de jucător (stângaci) aruncarea de pe această extremă va fi asemănătoare cu aceea de pe extrema stângă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de pe această extremă va fi asemănătoare cu aceea de pe extrema stângă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Cu mingea În mână și după un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
un elan de 2-3 pași, jucătorii vor executa aruncare la poartă de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de pe extrema stângă și de pe extrema dreaptă (vezi descrierile de mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai sus). Obs.: atenție la piciorul de bătaie și la cel de aterizare. Ex. 2. Aruncări la poartă de pe extreme precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și abia apoi va arunca la poartă. Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
precedate de dribling. Ex. 3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și abia apoi va arunca la poartă. Ex. 5. Jucătorul centru pasează extremei aflată În pătrundere spre poartă, care aruncă din săritură pe primul culoar dintre de cei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]