2,843 matches
-
vervă! ce invențiune! Ce concepere! Ce originalitate! Ce noi resorturi literare!... Și să nu turbezi când cugeți că sunt guri rele, invidioși și ignoranți cari spun că romanurile lui istorice și sociali sunt niște nefericite traducțiuni, schiloade plagiaturi?! Au inventat fabule nedemne ca să-l discrediteze; au spus că este ieșit din sărite, că-i lipsește ceva, că pare a fi capiu; și toate astea, pentru ce? Pentru că umblă cu gâtul cam stâmb și privește cu ochii jumătate închiși, clipindu-i cam
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale. Interesant este și faptul că singura aluzie destul de clară la opera lui Caragiale apare întărită la Urmuz de un detaliu alimentar, ca o recunoaștere a semnului caragialian în conexiunea strânsă dintre personaj și pasiunea culinară. Mai exact, în antedadaista Fabulă urmuziană, intertextul 106 din versurile finale: "Sarafoff,/ Servește-te de cartof!" este marcat prin trimiterea aluzivă la celebra schiță Boris Sarafoff!..., în care protagonistul, judecătorul de instrucție Jean Th. Florescu, se deghizează în conducătorul comitetului macedonean, pentru a-și putea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în caracterul dilematic al scrierii urmuziene, rezultat din discrepanța dintre pretenția de seriozitate a discursului și capcanele neserioase întinse cititorului pas cu pas. De exemplu, "romanul în patru părți" Pâlnia și Stamate se dezvăluie ca un anti sau un nonroman, "fabula" Cronicari are un conținut care o transformă într-o anti sau o nonfabulă, "eroii" se comportă ca niște anti sau noneroi etc., ceea ce înseamnă, până la urmă, o inversare de tip ironic, în mod paradoxal creatoare și nu escatologică a literaturii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al deformărilor ironice, caricaturale, grotești până la limita absurdului 141. În afara acelor texte care, chiar prin subtitlurile date se dezvăluie drept deghizări parodice ale speciilor literare menționate în falsele etichete precum "roman în patru parți", "poem eroico-erotic și muzical, în proză", "fabulă", și celelalte scrieri urmuziene denaturează și remodelează, fie prin ermetizare, fie prin kitschizare, de la cele mai elementare componente ale discursului literar, până la cele mai ample sfere de referențialitate ale acestuia. Mai exact, contaminarea parodică se extinde clar de la nivelul motivelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pot lua, în „preumblările” prin Transilvania, Banat, Bucovina, expresia indignării sau trădează o emoție ce îi umple ochii de lacrimi. Ghidușul se dă peste cap luând o înfățișare severă, încruntată, de cruciat al unor idei impregnate de radicalism. Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
le publică. Si-a satisfăcut patima. Vrea să se ilustreze ca istoric? Nu rezistă de-a minți o Tară întreaga asupra evenimentelor ei. Inventează un document din “luna caldă a lui Iulie”. Si-a satisfăcut vanitatea!”. Phaedrus va face din fabulă un gen literar poetic, fiind luat ca model Jean de La Fontaine, în unele dintre cele mai cunsocute fabule: Vulpea și strugurii, Greierele și furnica, Vulpea și corbul. Alți autori latini au fost atât de apreciați de posteritate încât personaje din
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
Tară întreaga asupra evenimentelor ei. Inventează un document din “luna caldă a lui Iulie”. Si-a satisfăcut vanitatea!”. Phaedrus va face din fabulă un gen literar poetic, fiind luat ca model Jean de La Fontaine, în unele dintre cele mai cunsocute fabule: Vulpea și strugurii, Greierele și furnica, Vulpea și corbul. Alți autori latini au fost atât de apreciați de posteritate încât personaje din operele lor au fost preluate de alti scriitori sau chiar scriitorii înșiși au devenit protagoniștii unor opere de
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
îngrijire. Administrator și redactor era N. Miculescu, publicist informat, cum dovedește literatura pe care o traduce. La revistă au colaborat Calistrat Hogaș, Gr. Melidon, S. Miculescu și N. V. Scurtescu, fiecare dintre ei semnând versuri. În afară de N. Miculescu, autor și de fabule scrise cu oarecare spirit, mai traduceau I. Dimitriu și I. Costescu, primul din Ponson du Terrail, iar al doilea din E. Sue. Redactorul revistei tălmăcește din Derjavin, Schiller, precum și din mai puțin cunoscuții F. Sirana, E. I. Richter și G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286328_a_287657]
-
în numărul de 1 mai, sunt remarcate două lipsuri ale liricii de după 1947 - și am spune noi mai demult, de după august 1944 - poezia de dragoste și poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aici au coborât după un veac, Vitezele, sovietice, armate. Privești și nu te saturi. Da să știi, E Clujul nostru-n anul 2000. Dar ca să-l vezi așa, lovește-acum Orice dușman care ne stă în drum. Vasile NICOROVICI - Critica măgarului (fabulă). În: Contemporanul nr.17 (342), 24 apr. Era un măgar în tot locul vestit Pentru spiritul său critic prea ascuțit. La orice ședință lua cuvântul, Pe nimeni nu-l ierta, criticându-l. Nu ierta nici o lipsă, nici o vină. Cuvântul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de reeditare ale lui Z. Stancu nu ies din tipic, vehiculând aceleași nume publicate: cronicarii, Văcăreștii, generația de la 1848, Creangă, Coșbuc, Caragiale, Eminescu. Dar să părăsim comentariul nostru și să-l ascultăm pe Zaharia Stancu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
intră în magistratură. În capitala Moldovei, Alexandru Donici duce o viață activă, împărțindu-se între îndatoririle de magistrat și preocupările literare. În anul 1837, dă tiparului traducerea poemului „Țiganii” de Pușkin, iar în 1840 și 1842 strânge în două plachete fabulele pe care le publicase în diferite reviste ale vremii. În anul 1844 publică, împreună cu prietenul său C. Negruzzi, volumul de „Satire și alte poetice compuneri”, traduse din poetul rus de origine moldovenească Antioh Cantemir. Alexandru Donici se consacră tot mai
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
origine moldovenească Antioh Cantemir. Alexandru Donici se consacră tot mai mult carierei sale juridice și, deși până la moarte în 1866, la Iașiă nu mai scoate nici un volum, continuă să „viseze la poezie”, publicând în revistele vremii un număr de noi fabule, dovadă a atașamentului său pentru această specie literară care, de altfel, l-a consacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornind de la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
număr de noi fabule, dovadă a atașamentului său pentru această specie literară care, de altfel, l-a consacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornind de la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele poetului își găsesc punctul de plecare în opera marelui fabulist rus Krîlov și apoi în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
marelui fabulist rus Krîlov și apoi în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul scriitorului constă, mai ales, în grija deosebită de a adapta conținutul fabulei la realitățile românești ale timpului. Fabulele lui Al. Donici reflectă, într- adevăr, unele aspecte ale societății moldovenești, care nu diferă aproape de loc de aceea din Țara Românească, din timpul orânduirii feudale și al începuturilor capitalismului la noi. Nu e o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul scriitorului constă, mai ales, în grija deosebită de a adapta conținutul fabulei la realitățile românești ale timpului. Fabulele lui Al. Donici reflectă, într- adevăr, unele aspecte ale societății moldovenești, care nu diferă aproape de loc de aceea din Țara Românească, din timpul orânduirii feudale și al începuturilor capitalismului la noi. Nu e o întâmplare că Eminescu a putut descoperi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Nu e o întâmplare că Eminescu a putut descoperi în Donici un adevărat „cuib de înțelepciune”. Într-adevăr, valoarea și importanța lui Alexandru Donici rezidă tocmai în adânca legătură cu poporul. Folosind bogatul tezaur pe care i l-a oferit fabula lui I.A. Krîlov, Alexandru Donici a reușit să adapteze destul de strâns modelele la realitățile sociale românești ale vremii, impunându-se ca un autor merituos în ansamblul literaturii pașoptiste. FLOROV, NICOLAE (1876-1948) PEDOLOG Printre cadrele didactice care au contribuit la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat din fericire textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne, printre foarte mulți alții). Este deci o lege de bază a autorilor din toate timpurile că publicul dorește "circ
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
istorie abia bănuită, pe care poemul o ascunde în loc s-o povestească. Nu face confesiuni detestă versurile confesive, nu-și dezvăluie niciodată viața intimă iar locul intensității confesive e luat de vorba de duh. Se joacă cu ideea, construiește o fabulă, povestește ceva pe jumătate absurd, dar pe jumătate extrem de adevărat și foarte trist. Brownjohn e departe de a fi un poet optimist. Poezia lui e profund morală și, cu toate că nu acuză, e gravă și mereu pe gânduri. Descoperim în Șiretlic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
principal sunt emoțiile și înâmplările ce țin nemijlocit de viața autoarei, sunt altfel decât literatura iraniană. Nu țin minte ca vreo poveste din O mie și una de nopți să aibă în prim plan o eroină. Găsim acolo micimea omului, fabula morală, dar nu eroine principale, ori nu în sensul știut de europeni din Albă ca Zăpada, Frumoasa din Pădurea Adormită, Cenușăreasa. Căutând motivul ascuns care o plasează pe Mimi Khalvati mai degrabă în literatura britanică decât oriunde altundeva, îmi dau
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
frumusețea și inteligența ei aceasta a fost Rhodopis. De ea s-a îndrăgostit fabulistul grec Esop (620-560 î.H.), originar din Asia Mică. Pentru unii este un personaj real, pentru alții, semilegendar, pentru alții, inventat pentru a i se atribui fabulele. Neatrăgător și șchiop, dar sclipitor de inteligent și cu farmec, a creat fabule, culese de Demetrios (secolul IV î.H.), prelucrate de Phedru, scriitor latin, de origine tracă (sec. I î.H.-sec.I d.H.). Ca și semenele ei, Rhodopis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fabulistul grec Esop (620-560 î.H.), originar din Asia Mică. Pentru unii este un personaj real, pentru alții, semilegendar, pentru alții, inventat pentru a i se atribui fabulele. Neatrăgător și șchiop, dar sclipitor de inteligent și cu farmec, a creat fabule, culese de Demetrios (secolul IV î.H.), prelucrate de Phedru, scriitor latin, de origine tracă (sec. I î.H.-sec.I d.H.). Ca și semenele ei, Rhodopis făcea parte din proprietatea unui particular preocupat să câștige de pe urma prestațiilor erotice ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
metrese. Cu fleru-i artistic, Athénaïs l-a secondat pe Regele Soare în activitatea de mecenat. Ea a fost aceea care i-a susținut pe Racine și pe Boileau ca istoriografi regali, pe La Fontaine ce i-a dedicat un grupaj de fabule. I-a comandat lui Molière o piesă de teatru despre viața de Curte și celebrul dramaturg a răspuns cu Les amants magnifiques. Favorita Regelui Soare era atent preocupată să-l încânte pe suveran cu ținuta-i elegantă, cu broderiile și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]