3,956 matches
-
s-au învățat să se-nchine ție Soarelui dreptății Și să te cunoască pe tine Răsăritul cel de sus ! Doamne mărire Ție ! 2. Ceata feciorilor Un foarte frumos obicei a cărui tradiție se pierde în negura veacurilor este colinda cetei feciorilor care merge pe la casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie prin actul de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Tinerii trebuie pentru aceasta să meargă întro zi în pădure, să taie lemnul cu securile și să le aducă în sat cu care proprii. De la intrarea în sat până la gazdă, unde își depozitau lemnele până găseau o modalitate de valorificare, feciorii cântau anumite cântece specifice evenimentului și erau conduși de admirația fetelor și a oamenilor satului care-i petreceau cu privirile pe tot traseul. O altă sursă de venit, poate cea mai importantă o constituia fondul strâns de la familiile la care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
traseul. O altă sursă de venit, poate cea mai importantă o constituia fondul strâns de la familiile la care aceștia vor merge cu colinda. Gazdele cele mai înstărite, precum și cele ce aveau fete de măritat, aveau grijă să i invite pe feciori la masă, ocazie cu care-i omenea cu mâncare, băutură și bani. Banii aceștia se colectau în visteria cetei. Pentru a evita unele neînțelegeri în privința gestionării fondurilor, de multe ori, din capul locului se organiza Licitarea Pungii, care consta în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că în prima zi a crăciunului, ceata mergea și ducea părinților uneia dintre fete o glajă de rachiu și închinând îi rugau pe aceștia să-și lase fata să vină «cu colacul» la petrecerile lor, arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care-i va purta grija pe tot timpul cât durează sărbătorile, o va juca, o va lua și o va aduce acasă la orele cuvenite. De obicei această convenție între fecior și părinții fetei echivala cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care-i va purta grija pe tot timpul cât durează sărbătorile, o va juca, o va lua și o va aduce acasă la orele cuvenite. De obicei această convenție între fecior și părinții fetei echivala cu perfectarea unui viitor contract marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
orele cuvenite. De obicei această convenție între fecior și părinții fetei echivala cu perfectarea unui viitor contract marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
marital. Când fata mergea în prima zi la ceată, ducea un colac cât mai mare și cât mai frumos din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu și vin fiert. Nu se cunoștea la vremea aceea nici televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vârstă, pentru preot, învățător, nănași, părinți, unchi, frați mai mari, vecini, și în general față de toți oamenii satului. Era vremea în care oamenii se respectau pe ei înșiși și se respectau între ei. De obicei pe la miezul nopții jocul înceta, feciorii conduceau fetele acasă, pentru că nu se cuvenea ca acestea să zăbovească mai mult, ele s-ar fi compromis în fața comunității și ar fi riscat să nu mai fi luate în considerație de feciori ca partenere de viață, ar fi riscat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De obicei pe la miezul nopții jocul înceta, feciorii conduceau fetele acasă, pentru că nu se cuvenea ca acestea să zăbovească mai mult, ele s-ar fi compromis în fața comunității și ar fi riscat să nu mai fi luate în considerație de feciori ca partenere de viață, ar fi riscat să rămână fete bătrâne. În aceste seri acolo la gazdă se făceau de fapt două mese, una la care se așezau feciorii cărora le veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ar fi riscat să nu mai fi luate în considerație de feciori ca partenere de viață, ar fi riscat să rămână fete bătrâne. În aceste seri acolo la gazdă se făceau de fapt două mese, una la care se așezau feciorii cărora le veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și «masa verde» era destinată feciorilor care nu tocmiseră «fete cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ar fi riscat să rămână fete bătrâne. În aceste seri acolo la gazdă se făceau de fapt două mese, una la care se așezau feciorii cărora le veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și «masa verde» era destinată feciorilor care nu tocmiseră «fete cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele care primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele care primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei jocuri, ca mai apoi feciorii să fie invitați în casă, sau erau serviți de gazdele, părinții fetei, acolo pe loc cu beutură, pâine, slană și ceapă. Fata care accepta jocul în ograda părinților ei era scutită de plata jocului pe toată perioada sărbătorilor. Fata care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul, făceau un joc, două, și plecau apoi la altă gazdă. Seara se făceau vizite în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În zilele declarate sărbători, deci când nu se lucrează, se organiza joc fie în piața din mijlocul satului, fie în fața crâșmei, fie pe luncă. Se aduna aici toată suflarea satului și oamenii se simțeau bine. În seara de Anul nou feciorii ieșeau din nou la joc cu muzicantul lor. De data aceasta li se alăturau și bandele satului și se încingea jocul până după miezul nopții cînd «se îngropa» anul vechi și se primea cu bucurie, cu pocnituri din bici, cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
focuri de pușcă și de pistoale și cu chiuituri, Anul Nou, cu speranța citită pe fețele tuturor că acesta va fi mai bun. Serbările se încheiau cu plecarea bandelor pe la notabilitățile satului care aveau organizat chef în familie până la ziuă. Feciorii plecau și ei, chipurile acasă, dar de fapt mergeau pe la casele unor fete care erau secretoase și credeau ele, că nu li se știe în sat care li s drăguții. Le scoteau acestora portițele din țâțână și le duceau la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
umblau pe ulițe, să-și caute portița ca s-o pună la locul ei. în ziua de Bobotează după ce preotul satului sfințea apele râului «la Moară», lumea toată, înainte de a merge acasă se îndrepta spre crâșmă, unde în uliță Ceata feciorilor încingea din nou jocul cu fetele, care și ele erau în drum spre casă. Din cauza gheții și a zăpezii abundente se mai întâmpla ca vreuna din fete în timpul jocului să alunece și să se ducă de-a berbeleacul. Întregul sat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
năbădăioși, aveau grijă să pună piedică unora dintre fete în timpul jocului, creând mare distracție pentru toată suflarea satului prezentă la jocul de bobotează. Obiceiul era ca a treia zi după Bobotează, să se strice ceata. Cu această ocazie mulți dintre feciori se făceau Budihale, mascându-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă unde dansau jocuri sălbatice, de tradiție păgână, provenind din perioade de dinaintea apariției creștinismului, cu semnificații de cele mai multe ori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dar de la primar, se valorificau la diverși oameni ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau la cânepă, pentru că și ele au participat în toată seara la joc în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau la cânepă, pentru că și ele au participat în toată seara la joc în casa gazdei. Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ler, flori de măr Cu ochi negri saltă-n poartă Saltă-n poartă nu departe, hei ler, flori de măr. Să te veseli ( Lină) dalbă, hei ler, flori de măr Să crești mare și frumoasă. La acele vremuri, Ceata de feciori din Streza mai cânta la casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în care sunt fete, «D-ale cui s-aceste case», «în cea casă-n cornu mesii» ce se cântă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
case», «în cea casă-n cornu mesii» ce se cântă numai în casele în care ceata e invitată înăuntru la masă, «Pe seniniul ceriului» care se cântă la gazda cu oi multe și care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai după miezul nopții, «Florile-s dalbe» care de asemenea se cântă numai la fereastră. Colindele cetelor de feciori din Oprea au fost culese de noi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai după miezul nopții, «Florile-s dalbe» care de asemenea se cântă numai la fereastră. Colindele cetelor de feciori din Oprea au fost culese de noi încă din anii 1970 de la Filimon Gheța n.1907, Gheorghe Grecu n. 1914 și Gheorghe Grovu n. 1914. Din lista lor foarte lungă, tot din motive de lipsă de spațiu, reținem numai două
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
domn mai bun, Prea cinstite case, mese-mpodobite, Dai tu domn mai bun, Ia să fiți voi veseli, ăstor oameni buni, Dai tu domn mai bun, Iar noi vă-nchinăm, dalbă sănătate, Dai tu domn mai bun. Colindă pentru casă cu fecior Colo josu, mai din josu, Florile-s dalbe.( se repetă după fiecare al doilea vers) Din ce câmpu-i mai frumosu, Din tri locuri sunt tri jocuri. Iar un joc din ce mai este, Tot din ruji și din neveste. Tot
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai bine te-oi țineară, De mâncare că ți-oi dară Tot grâu roșu vânturatu, Cu ferdela-amăsuratu, De-adăpat te-oi adăpa Cu vin roșu strecuratu Cu veadra amăsuratu. Să fii june sănătosu, Să crești mare și frumosu. În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pusă să măture casa de la ușă spre peretele din fundul camerei, pe care-l lua pe făraș și ieșea în miez de noapte să-l arunce la marginea satului. Dacă pe drum întâlnea om din sat, se va mărita cu fecior din sat, dacă ajungea la marginea satului și nu întâlnea pe nimeni, atunci sigur se va mărita în streini. În seara de Anul Nou, se tăia o ceapă în două și se alegeau 12 găoci, fiecăreia dându-i-se numele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]