3,967 matches
-
3 Gardă și Protocol, sergentul major Voicu Răzvan și Sergentul Mihai Daniel, în ținuta de gală, au înălțat tricolorul românesc alături de drapelele celorlalte state N.A.T.O. La încheierea ceremoniei reprezentanții celor noi șapte state membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au felicitat reciproc, primind urările de bun venit ale mai vechilor membri. România a dobândit, cu această ocazie, din punct de vedere juridic, statutul de membru al N.A.T.O. Ceremonia de arborare a drapelelor de stat la sediul Alianței de la de la Bruxelles
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Partidul România Mare salută intrarea României în N.AT.O. ca pe o revenire în lume civilizată a țării noastre, ca pe un început de reparare a nedreptății istorice care s-a făcut României în februarie 1945 la Yalta. Doresc să felicit întreaga clasă politică românească dar mai ales poporul român, care a dus tot greul și care a făcut și încă mai face sacrificii pentru împlinirea acestor deziderate”. Declarația Senatului Senatul a salutat printr-o declarație, admiterea oficială a României în
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
modului cum luptau pentru fiecare minge, a modului cum se încurajau când greșeau , a modului cum se bucurau după gol sau după victorie și a tăriei de caracter de care dădeau dovadă chiar dacă erau înfrânte, având în final puterea să felicite adversarul. Toate acestea au dus la educarea în rândul elevelor a unui spirit combativ deosebit, a condus la formarea unei echipe unite și implicit la creșterea nivelului de joc al lor. În cadrul vizionărilor individuale aveau ca temă să identifice procedee
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
de regele Ludovic regelui George prin acordul de pace din 1763, cu numai 20 de ani mai devreme. În tratatul din 1783, o Franță victorioasă lăsa Canada ca posesiune britanică și lipsită de cele treisprezece colonii, iar Marea Britanie se putea felicita, în termeni gibbonieni, că a supraviețuit fără dezastre, unei fluctuații în balanța de putere în care îi venise rândul să-și vadă prosperitatea scăzând, dar în care nici un rău major nu survenise în starea generală de fericire a societății civilizate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care se pare că stătuse la coadă de dimineață. Amuzant e că până la urmă colegii mei nu au putut să-i apostileze documentele, din nu știu ce motiv. Avocata probabil că fusese angajată de bătrân. Despre nesimțire. O colegă din Pitești mă felicita ironic pentru atitudinea avută și mă întreba dacă avocata arăta bine. I-am răspuns că putea să fie și un top-model sau o Monică/coaptă, că tot n-aș fi permis o asemenea nesimțire. Codruț, Haiducul Prefecturii prahovene 12 iulie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
s-a mai auzit nimic. Dar eu am văzut-o, chiar zilele trecute, în magazinul de unde cumpăr mâncare pentru pisici. Arăta destul de obosită și am avut impresia că doar eu o văd. I-am zâmbit și am vrut s-o felicit, să-i spun că am auzit de succesul ei, dar nu m-a văzut. A trecut prin mine și a ieșit. Apoi a intrat cineva strigând euforic că a văzut-o pe pisica oranj într-o mașină plecând chiar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de vechimea în specialitate, dar nu în ultimul rînd și celorlalți medici, și chiar studenților, care se pot înarma cu o serie de fapte analizate de un mare chirurg român care este Dr. Alexandru Ionescu. Nu în ultimul rînd, îl felicit din inimă pe acest mare chirurg, care nu precupețește nimic, nici la vîrsta pe care o are. Pentru că, la vîrsta la care mulți dintre noi se gîndesc și contemplă trecutul, chirurgul Alexandru Ionescu operează, scrie, publică, neavînd astîmpăr. Te felicit
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
felicit din inimă pe acest mare chirurg, care nu precupețește nimic, nici la vîrsta pe care o are. Pentru că, la vîrsta la care mulți dintre noi se gîndesc și contemplă trecutul, chirurgul Alexandru Ionescu operează, scrie, publică, neavînd astîmpăr. Te felicit, încă o dată, dragă Ionescule! Profesor Dr. Doc. Crișan Mircioiu „Omul este măsura tuturor lucrurilor” Protagoras INTRODUCERE O carte tratînd exclusiv tehnică chirurgicală impune din partea celui care o scrie o lungă perioadă de prestație în această specialitate, dacă se poate spune așa
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pe Dimitrie Cristea, și acest lucru se întâmplă atunci când Sticlaru, "poetul răsfățat al Varvarei", la una din adunări recită patetic un poem închinat primarului, lăudându-i spiritul revoluționar și dragostea pentru satul natal. Emoționat de această poezie Dimitrie Cristea îl felicită pe autor și rămâne șocat de reacția poetului: "Dă-l în mă-sa, e-un imbecil și jumătate!" Tânărul director de școală mai sesizează în comportamentul varvarienilor și alte "deosebiri": ca să obții ceva, e necesar "să pui în geantă un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
condiția triplă a martirului, eroului și înțeleptului și că dincolo de infernul suferințelor, el a pătruns într-o armonie interioară pe care n-a putut-o găsi în ordinea lumii (ș.a.), o lume strâmbă, care, privindu-se în propria oglindă, se felicita, precum fariseul din Evanghelie, pentru imaginare virtuți. Cartea lui Th. Codreanu, cu o superbă copertă aparținând basarabeanului Ion Daghi, e mărturia pasiunii autorului pentru adevăr și al propriului sacrificiu, având în vedere că s-au adunat deja zeci de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mare, tot pentru apă. Celelalte doamne și doamna directoare se pregătesc tot pentru cadou. Mi-ar place ca în sâmbăta Floriilor să vii și să mă iei tu de la școală, toate colegele mele vor să te vadă și să te felicite de felul cum le-ai scris. De la Lenuța și Maty am primit două scrisori. Într-un eram damnată că nu le-am scris după ce am sosit de la Focșani și mă face atentă că tu le-ai scris imediat, iar în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am dedicat evocarea fratelui meu, iar la omologare, Juriul, din care a făcut parte și Leibovici Bernard, cunoscut mai târziu cu numele de Lucian Raicu, critic literar, nici nu a așteptat afișarea rezultatelor competiției, că m-a anunțat confidențial: „Te felicit. Ai făcut cea mai bună și completă lucrare de concurs !” Concursul la nemurirea fratelui meu, soldatul Dumitru N. Oprea, cel care mi-a pus cartea în mână și se bucura triumfător când, inimos, reușeam să silabisesc cuvintele tipărite... Unul din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am marea bucurie să întâlnesc pe Stan N. Cucu, profesor de istorie din ultimii cinci ani de școală normală. Emoționați amândoi, ne îmbrățișăm călduros, apoi are loc o mică discuție din care înțelege că sunt profesor de limba română, mă felicită că m-am realizat, că timpul n-a trecut fără folos pentru mine și, în glumă, o face pe supăratul, spunându-mi glumeț că m-a notat cu zece în școală și s-ar fi așteptat să mă știe acum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
odată vă urez multă sănătate și fericire. Lupașcu Ștefan, dirigintele Oficiului PTTR Podul Turcului, județul Bacău, etate 45 de ani, vechime consecutiv 21 de ani. 2 iunie 1972 * Podu-Turcului, 6 iunie 1972 Stimate coleg, Am primit scrisoarea ta și te felicit din toată inima de inițiativa pe care ai luat-o, referitor la întâlnirea fixată pe data de 2 iulie a. c., a seriei noastre de absolvenți 1937, cu foștii noștri profesori. Sunt de acord cu această frumoasă și plăcută întâlnire după
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
suporta numai tu cheltuielile cu investigațiile, cu cazarea și masa. Nu am primit nici un răspuns, și din cauză că îmi comunicase-i cu deznădejde înfăptuirea acestui gând am crezut că ai cedat greutăților, dar tu, nu, ai mers mai departe. Te și felicit pentru efortul depus și de succesul obținut de a reuni colegii, pe acei cu care am suportat o serie de greutăți de școlarizare, caracteristice regimului trecut. Aș fi vrut să aflu mai detailat felul cum a decurs festivitatea, ce spuneau
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aprilie 1977 Dragii noștri, Cu ocazia sfintelor sărbători, urăm întregii familii un călduros Hristos a înviat, mulți ani cu sănătate și fericire. Am primit scrisoarea trimisă și suntem nerăbdători a ajunge în clipa întâlnirii colegiale. Consimt toate obligațiile și te felicităm pentru frumoasa dar greaua răspundere de a ne reîntâlni. Mai multe rânduri despre noi vei primi pe curând. Iliuță și Lorica. Trifești, 11 mai 1977 Dragă Alecule, În felicitarea trimisă cu ocazia sfintelor sărbători de primăvară am promis că ulterior
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am avut două operații - glaucom și prostată. Cu ochii nu mă simt bine. Îmi dă amețeli. Să văd după sărbători ce o să mai întreprind. Dragul nostru, noi îți urăm sănătate de sfintele sărbători și Anul nou 1993 și să ne felicităm mulți ani ! Victoria și Vasle Balosin. Dragul meu, Anul nou 1994 să-ți aducă multă sănătate, bucurii și ani mulți. Un coleg de la București a trimis condoleanțe soției, crezându-mă mort. Mi-a murit moartea. Tu ce faci, cum te
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Alexandru Mânăstireanu, în amintirea și a soției sale, publica cartea „Călător ... prin vâltoarea vremii”, iar în următorii ani încă alte trei volume, completare la primul. * 5 ianuarie 1985 Stimate și iubitule Alecule, Mulțumesc pentru felicitarea de Anul nou și răspund felicitându-te pentru intrarea în 1985 ca și pentru gândul de a ne reuni și revedea în 1987, dacă nu s-o găsi între timp vreun nebun să aprindă ceea ce nu dorește o lume să se întâmple. Eu mă simt sănătos
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ne luminează puternic, încălzindu-ne inimile. Noi, toți, cu frunțile sus, încrezători în destinul neamului, mergem mereu înainte, liberi, puternici ca întotdeauna și victorioși. Am așteptat mult această vreme și iată că o trăim. Să fim vrednici de ea. Vă felicit din inimă pentru sărbătorile de iarnă. Anul Nou, 1990, cu sănătate și voie bună. La mulți ani! Apostoleanu.” Tot o carte poștală obișnuită, 25 decembrie 1992. „Iubite domnule Mânăstireanu, Cu sănătate, voie bună, cu mulțumiri în suflet, am ajuns în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
șters cu alcool iar de pansat nu m-a mai pansat spunându-mi că pot merge așa pe tren și nici nu mai este nevoie de control nici la București, nici aici la Moinești. Așa a și fost ! L-am felicitat pe colegul meu „din bancă” Grigore de ziua lui Sf. Grigore, la 30 ianuarie 1985, dar nu mi-a confirmat primirea. Tu trebuie să știi, ce mai este cu el? Cu aceste zise închei și te rog, scrie-mi, ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
planurile. A fost urât, apă și zăpadă pe jos, drumul tare lung de la locuința vărului meu și până la cimitir încât am fost tare obosit și n-am mai venit la tine. Scrisorile noastre s-au întâlnit pe drum. L-am felicitat de sărbători pe Grigore Negură dar n-am primit de la el nici o veste. Ce mai știi de el? Dar de Ionescu Ionel? Mi-ai scris că pe 28 iunie a.c. avem ultima întâlnire la Bârlad. De ce ultima? Murim cu toții după
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
domnule Mânăstireanu, Am primit, cu multă plăcere, scrisoarea din 10 crt., prin care reînnoiești invitația de a participa la reuniunea promoției 1937, ce urmează să aibă loc la sfârșitul lunii în curs. Îți mulțumesc din toată inima și, totodată, te felicit pentru nobila misiune cu care ai fost investit de a mobiliza pe colegi și profesori, străduindu te pentru reușita deplină a acestei revederi. Chiar de la primirea primei invitații, cu multe luni în urmă, am rămas convins că voi răspunde cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
puneau în pericol sistemul de guvernământ și ordinea de stat”. În ansamblu, din punctul meu de vedere Istoria... domnului dr. Alexandru-Alin Spânu reprezintă, cel puțin până în acest moment, cea mai solidă monografie publicată la noi consacrată problemei și perioadei investigate. Felicitându-l pe autor pentru izbânda sa, mă adresez, nu mai puțin, Casei Editoriale Demiurg, pentru alegerea făcută din moment ce a hotărât să valorifice textul tânărului coleg, și Cititorului pentru gândul bun ce l-a condus, determinându-l să parcurgă această CARTE
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o sută de metri mai încolo, femeia mai mare cu o lună-două, ea în mai, eu pe 30 iulie, la mulți ani! 66 de ani! nu pe drum, mai eram acasă pe 30, mi-au dat băieții telefon, m-au felicitat! un cal potcovitul 60 de lei, dar e armăsar încă, deși are 6-7 ani, anul ăsta a scăpat, dar mi-e greu să-l țin din mîini, încă s-a mai potolit, dar la primăvară trebuie scopit! să-l avertizăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au fost în cele din urmă reprimate prin cea de-a treia mineriadă, cea care a marcat memoria culturală a intelectualității românești, desfășurată în 13-15 iunie 1990. Chemați, din nou, de autoritățile centrale pentru a restabili ordinea, minerii au fost felicitați de către Ion Iliescu în 15 iunie pentru "conștiința lor civică": Știm că ne putem bizui pe dumneavoastră. Dacă va fi necesar, vă vom chema din nou" (cf. Gallagher, 2004, p. 116). Asigurarea ordinii prin mijloace violente pe plan intern a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]