8,147 matches
-
aminti doar două: este antitusivă și fluidifiantă. Putem profita de proprietățile ei sub formă de comprimate sau decoct. În ultimul caz aveți nevoie de 50 g de rădăcini de lemn dulce și un litru (patru căni) de apă. Trebuie să fierbeți totul timp de aproximativ un sfert de oră. Dacă preferați comprimatele puteți să luați unul sau două de trei ori pe zi. Cimbrișorul este emolient și expectorant. Poate fi luat sub formă de comprimate, inhalații, ulei esențial sau în infuzii
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
-tip de ieșire din post. În primul rând, pregătiți-vă o „supă de ieșire din postul negru” din fructe și legume cu un conținut bogat în celuloză. Tăiați-le cubulețe mici adăugând și câțiva cartofi pentru a da consistență conținutului. Fierbeți legumele în apă timp de câteva minute; schimbați măcar o dată apa, dacă nu chiar de două sau de trei ori în timpul fierberii. Astfel, supa va avea un conținut nutritiv mai scăzut și va fi mai ușor de digerat. Puteți adăuga
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
un căutător de aur Care lovind În rocă Își făurește mîna. Lovire, aici, a cuvintelor, pentru care tiparul clasic Încetează să mai fie o constrîngere și o limitare, impulsionînd, dimpotrivă, mișcarea imaginației. Încît poetul tuturor libertăților - vorbind despre „cuvîntul care fierbe, neîncăpînd În forme” ori despre „versul ce-l vreau hohot, pădure despletită” - poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă În salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de așteptare În penumbră a deplinei expresii de sine, fără mari speranțe dar și fără lamentații inutile: Închipuire. Nu-i luceafăr, nici Zi luminoasă-n blidul tău de linte. Acestea. Muzici sau miresme-n gînd Înghețe-n iarnă vorbele sau fiarbă În vară. Toate se vor spune cînd? (Sufletul florii). Oricît de surprinzător ar fi, la prima vedere, recursul lui Voronca la forma fixă, clasic-disciplinată a sonetului, el devine, pînă la urmă, semnificativ pentru evoluția scrisului său, Înscriind, și la acest
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spunând „lapte”, deși vaca bea apă. Greșeala se explică prin faptul că, fiind date cuvintele alb și vacă, a fost preactivat termenul lapte, care este ca un atlet gata de start (iată, era cât pe ce să spun „gata să... fiarbă”!). Pentru mai multe detalii Collins, A.M.; Quillian, M.R., „Retrieval Time from Semantic Memory”, Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior, nr. 8, 1969, pp. 240-248. Postal, V.; Lieury A., „Organisation de la mémoire encyclopédique; étendue et spécificité, implication dans la réussite
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
invidie și egoism, cum li se atribuie: când se va ridica o femeie vrednică, să o susțină” (Mihăilescu, 2002, p. 107). „Ce spor putea avea mintea femeii și ce acțiune voința ei, când toată ziua nu era ocupată decât să fiarbă bucate, să spele rufele, să vază de copii. La toate acestea adăugată frica care-i încrețea carnea de câte ori nu-i plăcea la câte un satrap, stăpânul ei, un lucru săvârșit de femeia lui.” (subl. M.M.) „În ce e de necontestat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În depărtare Pornindu-l fuga
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu-și făcuseră decât datoria, după cum primiseră ordinul. Asigurați-l pe Episcop că peste două zile mă voi prezenta în fața Sfinției Sale. Tată și fiu nu mai conteneau să se soarbă parcă din priviri în tăcere; dinaintea vetrei aprinse, pe care fierbea oala cu fasole, aceeași pe care Tommaso o știa de copil, vorbiră de câte-n lună și-n stele, de noii veniți pe lume, de cei ce muriseră, de cei ce se căsătoriseră, de cei plecați definitiv din sat. Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca și el. Iar el îl admira? La chestii de-astea nu mă pricep, mie dacă mi se pune în față un banc cu scule, cuțite, ciocan și cuie, sfoară și smoală, mă descurc, nu mă bag unde nu-mi fierbe oala, nu merg nici la cârciumă în sat, fiindcă n-am timp și-n plus n-aș avea de unde să risipesc banii pe băutură și jocuri. Ai luat și tu parte la răscoală, așa e? Eu merg întotdeauna alături de fiul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
omule, să ai femeia și casa ta, că, până nu te-nsori, până nu drămuiește femeia, nu pui ban peste ban. Tu n-ai mai apucat să-l cunoști, chipeș bărbat ! La ce i-a folosit ? De-atâta stătut, a fiert orzul în el, a dat în clocot. Stătea în clopotniță și se uita peste câmp după americani. Până când l-au luat și l-au dus la Canal, la tăiat stuf. Să se uite spre mare, de unde nu veneau decât rușii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
I-o puse în față și o deschise. El făcu semn de câteva ori, până când Melania, întorcând paginile, se opri, apăsând pe cotorul cărții, ca să rămână deschisă în locul nimerit. Își văzu apoi de treburi, spălă farfuriile în ligheanul cu apă fiartă de pe plită, le clăti și le aranjă în dulap. La urmă se așeză să tricoteze. Era liniște, focul amorțea, îmboldind aburii ridicați din lighean să îmblânzească aerul uscat. Melania fredona încetișor, rostogolind, din când în când, ghemul, ca să-l deșire
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vopsite, apoi se așeză simplu la masă și mușcă dintr-o smochină. - Sunt bune smochinele, nu? interogă Saferian pe Ioanide. - Foarte bune! confirmă acesta, învîrtind fructul, palpîndu-icarnea sămânțoasă. Smochinele, curmalele îmi calmează frica de putrefacție. Toate sucurile care puteau să fiarbă și să descompună țesuturile s-au evaporat și au lăsat o mumie vegetală îmbălsămată. Gaittany, constatând satisfacția lui Saferian, făcu din mână un gest de elogiu cu semnificația "v-am spus că Ioanide e plin de spirit", apoi, semnalând mișcarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cumpăra pentru o lună întreagă un aliment rezistent, pe care îl fracționa în treizeci și cinci de bucăți, patru-cinci porții reprezentând riscurile în caz de întîrziere a mandatului. Într-o zi l-a găsit cu un cufăr plin de cartofi, din care fierbea doi-trei pe zi. La un semn al lui Pomponescu, Smărăndache debită o anecdotă despre sistemul de raționare al lui Conțescu. Acesta căpătase de la tată-său, preotul, treizeci de prescuri, pe care le tăiase în jumătate, obținând șaizeci de rații pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dacă e așa, foarte bine, primi el, să-mi faceți mereugusturile ca azi. - Când nu ți-am făcut noi gusturile, tată? zise Florica și-imai întinse o bucată de plăcintă. - Și pe urmă avem o cafea faină, râșnită în casă, care, fiartă cu rom, are să facă o drojdie extraordinară pentru ghicit, adăugă băiatul mai mic. - Și mai are o surpriză, denunță ginerele, om mai sfios, pe Petrișor. - Ghici ce am aici? Întrebă ofițerul scoțând un șervetînvîrtit ca un sul. - Ce? se informă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acasă, nu mă pot duce în bucătărie și să iau un pahar și să-mi torn apă de la robinet, fiindcă mama îmi interzicea, când eram mic, să merg în dependințe. Mi-e imposibil să-mi cos un nasture, să-mi fierb un ou, să-mi pregătesc de mâncare, oricât de sumar. Nu numai atât, dar singur nu m-aș descurca nici comandând. Dacă "servanta" (Pomponescu zicea "subretă", "servantă", evitând cuvântul "servitoare", ce i se părea de o calitate mai joasă) nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu totul inocentă Elvira. "Ascultă, madam Ioanide, țipa arhitectul, unde te-am trimis eu?" "În oraș, Ioanide, pentru ce te enervezi?" "Nu oriunde în oraș, ci la primărie." "Așa e, am fost la primărie." " Atunci, stimată doamnă Ioanide, nu mă fierbe atâta, spune-mi ce-i cu focul?" A ars primăria, Ioanide, n-am vrut să te supăr." Cu privire la diminuarea aparentă a cheltuielilor, arhitectul concepu în curând legitime bănuieli. Faptul de a constata că Elvira vânduse din bijuterii spre a cumpăra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
viața? . - Ai haz, Jean! zise madam Pomponescu-mamă. Eu suntvăduvă de atâția ani și te-am crescut cum știi. În femeie sunt puteri nelimitate. . - Bărbații sunt rezistenți într-alte lucruri: la muncă, la război, încolo nu sunt în stare să-și fiarbă un ceai. . - Nu știu, zise Pomponescu râzând, cât adevăr general secuprinde în afirmația dumitale; întrucît mă privește, însă, ea mi se potrivește perfect. . - Jean, dădu un exemplu madam Pomponescu, dacă n-arecine să-i aducă acasă un pahar cu apă, se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intersecta cu viața și trăirea; devenind astfel inutilă, o nulitate asupra căreia nu merită să-ți bați capul cu ea. Din acest motiv, la un congres internațional de filosofie, un autor contemporan a afirmat că “ea nu te ajută să fierbi măcar o varză”, iar Emil Cioran (“Tratat de descompunere”) remarca faptul că “începem să trăim cu adevărat doar la capătul filosofiei, pe ruinele ei”. Cu toate acestea, corolarul comun al tuturor abordărilor scoate în evidență caracterul specific filosofiei, și anume
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
clasei Deuteromycotina (fungi imperfecți), el fiind deci de o importanță deosebită pentru identificarea levurilor. 2. Mediul morcov - gelozat Se iau 450 g morcov ras și se pun în 3600 ml apă de robinet pentru macerare timp de o oră. Se fierbe 10 minute și se filtrează prin tifon. Lichidul obținut se aduce la pH = 6 - 7 și se solidifică prin adăugare de agar 2%. Se repartizează în eprubete și se sterilizează din nou timp de 15 minute la 1 atm. După
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și a celui fratern. E pensionar, citește filozofie și face excursii. Un microbuz ciudat ne duce, pe Noica și pe mine, la Păltiniș. "De ce nu a făcut oare Andrei Pleșu filozofie în Germania? O să se resimtă." Seara, la o țuică fiartă cu prea mult piper, îmi spune că ar dori să merg pe linia istoriei filozofiei. "Fă-ți cartea (Peratologia) plimbând totul prin istoria filozofiei. În generația mea au ocolit toți istoria filozofiei. Am simțit aproape ca o responsabilitate faptul de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rog să mă ierte că nu-i pot satisface rugămintea, și mă liniștește spunîndu-mi că se va descurca singur. Revin în Păltiniș spre seară și îl găsesc pe Noica în plină perplexitate. ― "Eu nu știu cum vă iese vouă cafeaua neagră. Am fiert-o o jumătate de oră tot adăugând apă și nu s-a colorat deloc. În schimb, am recuperat boabele." Și îmi arată 10-15 boabe de cafea puse la zvântat pe un șervețel, fiecare înconjurată de o pată brun-spălăcită din fiertura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neliniștea lor de cai de rasă, freamătul pe care îl răspândesc în jur te trimit, toate, la un amplu zvon al existenței în măruntaiele căreia pare că, prin ei, se pregătește ceva, ca în preliminariile revărsării unui vulcan, când totul fierbe în vederea izbucnirii finale, a isprăvii care va țâșni cândva, îngropînd lumea sub fierbințeala ei. Spectacolul acestui clocot în mers, al acestei promisiuni îl fascina pe Noica atunci când ne privea și îl făcea să exclame, cu o vorbă pe care atunci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
V, paragraf 55, 1848) o au organizat de ea fără ea, înainte de a fi reprezentată în Cameră. Prin aceasta ș-a pierdut cea mai mare parte a pădurilor și pășunelor ce le folosea mai nainte, au pierdut dreptul de a fierbe rachiu, li s-a introdus o administrațiune și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întrunit în consiliu. Aceasta ne asigură cel puțin că și dacă va fi sau va fi fost vro înînțelegere între dânșii, ea nu este de natură de a slăbi întru nimic legămintele lor politice. Atâta spune "Romînul". Se va fi fierbând piatră scumpă în București. "Courrier de Roumanie" în numărul său de alaltăieri aduce mai multă lumină în această privire. El spune că în ajunul procesului foștilor miniștri ar fi de dorit ca în capul departamentului justiției să fie d. Vernescu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au născut. Carele pentru noi băutorii și pentru a noastră mântuire s-au coborât din deal în vale și s-au întrupat din must și din curătoare. S-au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]