12,214 matches
-
prezența unui astfel de titlu ales de autor. Fără datarea și cronologizarea apariției acestei suite de eseuri, în presa de profil (radio difuzate sau încă inedite), volumul se deschide cu titlul „Universul lui Bergson”, în care se sintetizează trăsăturile gândirii filosofului francez. Astfel, intuiționismul, accentul pus pe trăirile subiective, epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
trăiască, potrivit concepției stoicilor, în conformitate cu rațiunea, să stăpânească pasiunile (durerea, frica, plăcerea, pofta), să considere virtutea ca un singur bun adevărat, iar bogăția, gloria, sănătatea etc. ca lucruri neimportante și indiferente” Într-un alt eseu se pune în evidență preferința filosofului Martin Heidegger pentru analizarea poemelor lui Hőderlin, motivul fiind că acesta stăpânea arta translării poeticului în poematic, avea capacitatea de a crea „poezie gânditoare” Blaise Pascal, matematician, fizician și filosof francez, adversar al raționalismului cartezian este prezentat ca spirit pozitivist
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
indiferente” Într-un alt eseu se pune în evidență preferința filosofului Martin Heidegger pentru analizarea poemelor lui Hőderlin, motivul fiind că acesta stăpânea arta translării poeticului în poematic, avea capacitatea de a crea „poezie gânditoare” Blaise Pascal, matematician, fizician și filosof francez, adversar al raționalismului cartezian este prezentat ca spirit pozitivist, cu mari merite pentru contribuția sa în domeniile științifice, dar și pentru ipostaza sa de gânditor, care a optat pentru o cale mediană între apologia religiei și apologia rațiunii. Este
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
domeniile științifice, dar și pentru ipostaza sa de gânditor, care a optat pentru o cale mediană între apologia religiei și apologia rațiunii. Este o navigare între rațiune și sentiment. Alungarea somnului rațiunii duce la sporirea luminii cunoașterii! Personalitatea complexă a filosofului german Martin Heidegger mai este ilustrată și în eseul intitulat „Nostalgia lui Martin Heidegger după esența anistorică a omului”- din care se desprinde concluzia că filosoful aspira spre întoarcere în frumusețea idilică/bucolică. În eseul dedicat lui Nietzsche, intitulat „Nietzsche
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
rațiune și sentiment. Alungarea somnului rațiunii duce la sporirea luminii cunoașterii! Personalitatea complexă a filosofului german Martin Heidegger mai este ilustrată și în eseul intitulat „Nostalgia lui Martin Heidegger după esența anistorică a omului”- din care se desprinde concluzia că filosoful aspira spre întoarcere în frumusețea idilică/bucolică. În eseul dedicat lui Nietzsche, intitulat „Nietzsche între răsăritul zeilor și amurgul lor”, se trece în revistă evoluția gândirii acestuia de la apoteozarea, la abolirea zeilor, pendularea între adorație și respingere. In partea finală
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
unei imagini a zădărniciei condiției umane, care impune totdeauna un tragic sacrificiu. Trăsăturile esențiale ale gândirii filosofice a lui Arthur Schopenhauer sunt analizate în eseul „Masca lui Schopenhauer - paradisul pierdut al neființei”Fondator al pesimismului modern, cum a fost calificat filosoful, avea să influențeze, în cazul culturii noastre, pe Eminescu. Totuși, sub această mască, gânditorul a meditat asupra unor trăsături complet opuse pesimismului: despre fericire, bucurie, veselie, despre optimism și despre privilegiul de a trăi, surâzând el însuși când masca cea
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
de a transforma o clipă a suferinței într-un timp al bucuriei, în timp ce conștiința nefericirii hegeliene rămâne pe un fond idealist o „trăire” veșnică pentru B. Fundoianu. Gândirea nietzsceniană este sintetizată în lucrarea „Așa gândit-a Zarathustra“, carte despre care filosoful avea să afirme în „Amurgul zeilor”: „Am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are al meu Zarathustra” Eroul său era văzut ca un nou Mesia, iar cartea și-a caracterizat-o drept scriere filosofică, poem, carte sfântă
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
care o are al meu Zarathustra” Eroul său era văzut ca un nou Mesia, iar cartea și-a caracterizat-o drept scriere filosofică, poem, carte sfântă, simfonie, în stilul primei părți a creației bethoveniene. In afară de considerațiile privitoare la operele filosofilor, autorul eseurilor abordează și alte teme de interes imediat, cu referire, de data aceasta, la anumite creații literare, care au intrat în conștiința umanității și despre autorii acestor opere. Astfel, noutatea romanului „Jean Barois” al lui Roger Marin du Gard
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
de dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Fericirea își are originea în suferință și oricât de mult am dori să trăim numai în fericire este absolut imposibil, întrucât fără suferință aceasta nu-și va arăta niciodată miraculosul său spectru. (Sorin Cerin, filosof, eseist român, n.1963) Cuvinte cheie: anuitate, efect, tulbure, poezie, maladiv, ploaie, ger, templu, singurătate, plumb Mi-am întrebat deunăzi privirea tulbure, pe care am zărit-o în oglinda în care îmi priveam pentru un drum deosebit figura, de ce sunt
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
B.Fundoianu Eseu de AL.FLORIN ȚENE În concepția unora ca Jean Wahl și Jean Hyppolite “conștiința nefericită” ar fi adus izbăvitoare ritmuri de trezire a culturii europene moderne din inocenta amețire cu “teoria plată a fericirii”. În aceste condiții filosofii vremii i-au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul lui anunța ca „mal du siecle”al culturii timpului său . Evoluția „conștiinței de sine” din”Fenomenologia spiritului” a fost identificat arbitrar cu o „gândire asupra morții”, de către Jean Hyppolite în”Etudes sur
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
hegeliană proiectată pe un ecran freudian.(Herbert Marcuse,Eros and Civiliyation,A Philosophical Inquiry into Freud, New York,Vintage Books,1955, p.102-107). Mai realist decât gânditorii amintiți mai sus care au meditat și comentat conștiința nefericită a fost poetul și filosoful B.Fundoianu,pe numele său adevărat Benjamin Fondane.Până a comenta poziția acestuia față de conștiința nefericită hegeliană am să spun câteva cuvinte despre acest român de origine evreiască.Aflat în capitala Franței,odată cu Voronca și Cristian Tzara își anunță prietenii
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
de conflict.( Benjamin Fundane,La conscience malheureuse,Paris,1936,p.6.).Epoca sfâșiată de conflict,cangrenată de criză,în substratul social aflându-se lupta”enormă” ce” se angajează între tenebre”,cum subliniază el în cartea amintită mai sus. Poetul și filosoful Fundane care avea să sfârșească tragic în camerele de gazare de la Birkenau a relevat , cu luciditate, îmbinarea conștiinței nefericite cu situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută și deznădejde, absorbind sensurile conștiinței nefericiote,ajungând să atribuie neantului verbul a exista . Deși printre filosofii analizați de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,această analiză i se potrivește anticipat și lui Sartre,care ,mai târziu,v-a afirma că”omul este existența prin care neantul vine pe lume”,înscriindu-se în coloana celor de sub „umbrela”cernită
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
o parte din drum cu același avion cu cel în care se afla și nea Mitică. Franțuzoaica îl cunoștea foarte bine pe Emil Cioran, soțul său îl dusese pentru prima dată în Japonia. Trei prinți japonezi, care auziseră de faima filosofului român au fost curioși să-l cunoască și soțul acestei doamne le-a facilitat întâlnirea cu el, în Franța.„ Femeia aceasta mi-a cerut să-i recit câteva versuri dintr-o poezie, în românește. Stăteam în cumpănă nu mă hotărâsem
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
puncte de vedere asupra argumentului datorate ideii diferite de Dumnezeu, spre exemplu, în timp ce pentru Anselm Dumnezeu este ființă despre care nu se poate concepe nimic mai mare, pentru Descartes Dumnezeu deține toate perfecțiunile. Argumentul a fost criticat vehement de mulți filosofi, precum Averroes, Hume, Kant, Russell, si chiar importanți teologi precum Sânto Tomas de Aquino. Principala critică a fost adusă însuși enunțării conceptului, catalogat de „argument circular”, în care premisele se bazează pe concluzii, iar concluziile la rândul lor se bazează
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
de altă stabilind limitele cunoașterii atât empirice cât mai ales metafizice. În timp ce omul de știință afirmă (pe bună dreptate) că Dumnezeu nu poate fi cunoscut (însă faptul că nu poate fi cunoscut nu însemnă în mod obligatoriu inexistentă lui Dumnezeu), filosoful (fără a avea pretenția de a-l cunoaște pe Dumnezeu), ... Citește mai mult Înainte de orice o idee filosofica trebuie să aibă utilitate asupra vieții. Scopul a ceea ce urmează este pe de o parte de a da un sens existenței altul
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
de altă stabilind limitele cunoașterii atât empirice cât mai ales metafizice. În timp ce omul de știință afirmă (pe bună dreptate) că Dumnezeu nu poate fi cunoscut (însă faptul că nu poate fi cunoscut nu însemnă în mod obligatoriu inexistentă lui Dumnezeu), filosoful (fără a avea pretenția de a-l cunoaște pe Dumnezeu), ... ÎI. CONSTANTIN POPA - TAINĂ SCRISULUI (27) - SCRIIND CU PENSULA, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 595 din 17 august 2012. Scrisul pentru mine este un act de completare a
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
1) - „CUNOAȘTEREA” 60X80 CM, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apă - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri, pe care o consideră obscură, și cunoașterea dobândită prin intelect
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
ideile există în ele însele, noi doar putând să le descoperim prin rațiune, ... Citește mai mult Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apă - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri, pe care o consideră obscură, și cunoașterea dobândită prin intelect
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
a creaturilor (precum Lucifer și Adam), Dumnezeu apărând că o ființă iubitoare care pune la îndemână omului atât binele cât și răul, pentru că alegerea să nu fie una mecanică, ci din proprie voința. În sprijinul liberului arbitru vine și gândirea filosofului Platinga, care consideră că deși Dumnezeu este omnipotent, este posibil că binele moral să nu existe fără râul moral, iar în ceea ce privește râul natural, consideră că este posibil logic ca ființe libere non-umane (demonii) să fie responsabile de apariția lui. Însă
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
europene și românești, ale ultimelor două veacuri. Face, de asemenea, o croazieră vizionară printre “stelele-versuri”, deci, precum romanticii, tentează DEMIURGIA DINAMICĂ, opusă complet oțiozității-pasivității demiurgice (“demiurgul bolnav”, “demiurgul cel leneș”, “demiurgul cel rău”, “Dumnezeu e mort!”), despre care vorbesc blazatele filosofii modern/moderniste, ai ultimilor “seculi”, dintru Kali Yuga (“Pășește singur printre versurile - pulbere de stele,/Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci din piatră” - cf. Era poetului). Elisabeta Iosif, cu seninătate, îl invită, pe cititor, să
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
tarabă, mai administrativi sau mai financiari, mai aleși democratic sau mai impuși totalitar, îmi e clar că apar ca un bătrânel nemulțumit. Cu toate că, nemulțumit eu eram încă din tinerețe, când apucasem să citesc și să deprind unele adevăruri spuse de filosofii lumii, dar au venit niște educatori care vorbeau prost limba noastră și explicau lucrurile cu totul pe dos, în interesul ocupanților. Târziu mi-am dat seama că nici ei nu credeau prea mult în ce ne-nvățau, ca dovadă că
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
al operei mele. Cum și eu mă consider un fan al filosofiei tale. - Da... - Mă simt fericit că în acest întuneric am găsit o voce luminoasă. Am auzit glasul de lângă mine. - Ai dreptate! Deodată am auzit o voce gravă: - Măi filosofilor, măi scriitorilor, dacă nu aș fie eu, Întunericul, nu ar exista Lumina pe care o preaslăviți voi, înțelepții. Eu stau la baza tuturor fenomenelor luminoase, a lucrurilor care vă aduc lumină în suflete și chiar în cărțile voastre, dacă există
PRIETENUL MEU ÎNTUNERICUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355175_a_356504]
-
și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum la Macedonski în "Cântecul ploaiei" și Minulescu în "Romanță fără muzică", unde găsim efectul de jovialitate hedonică. Diogenes Laertios în "Despre viețile și doctrinele filosofilor" ajunge la concluzia că fericirea constă în a avea cât mai frecvente plăceri, " Scopul... este plăcerea particulară, în timp ce fericirea este suma totală a tuturor plăcerilor particulare în care sunt cuprinse atât plăcerile trecute cât și cele viitoare. Plăcerea particulară o
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]