KorAP: Find »[drukola/base=fiscal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...26428 >

660,692 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

ține seama de conjunctură, de comportamentul diferit al celor două variabile în perioade de criză sau de avînt, pe termen scurt sau pe termen lung. Ideea de reținut este, însă, aceea că, pentru fiecare conjunctură, există un optimum al presiunii fiscale. Guvernele, autoritățile fiscale în general trebuie să aibă grijă ca o creștere prea mare a ratelor de impunere să nu se întoarcă împotriva propriilor interese, datorită reacției contribuabililor, mai cu seamă pe termen lung. Pentru a evita astfel de efecte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
conjunctură, de comportamentul diferit al celor două variabile în perioade de criză sau de avînt, pe termen scurt sau pe termen lung. Ideea de reținut este, însă, aceea că, pentru fiecare conjunctură, există un optimum al presiunii fiscale. Guvernele, autoritățile fiscale în general trebuie să aibă grijă ca o creștere prea mare a ratelor de impunere să nu se întoarcă împotriva propriilor interese, datorită reacției contribuabililor, mai cu seamă pe termen lung. Pentru a evita astfel de efecte, guvernele și-au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
o creștere prea mare a ratelor de impunere să nu se întoarcă împotriva propriilor interese, datorită reacției contribuabililor, mai cu seamă pe termen lung. Pentru a evita astfel de efecte, guvernele și-au rafinat politicile, apelînd la așa-numita iluzie fiscală, sau anestezie fiscală. Aceasta constă în încercarea de a preleva impozite fără ca simplii contribuabili să realizeze acest lucru. Aceștia dau, în mod obișnuit, atenție modificărilor valorilor nominale ale impozitului, fără a observa pe cele reale. Pentru economistul german R.Wagner

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
mare a ratelor de impunere să nu se întoarcă împotriva propriilor interese, datorită reacției contribuabililor, mai cu seamă pe termen lung. Pentru a evita astfel de efecte, guvernele și-au rafinat politicile, apelînd la așa-numita iluzie fiscală, sau anestezie fiscală. Aceasta constă în încercarea de a preleva impozite fără ca simplii contribuabili să realizeze acest lucru. Aceștia dau, în mod obișnuit, atenție modificărilor valorilor nominale ale impozitului, fără a observa pe cele reale. Pentru economistul german R.Wagner, cu cît structura

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Aceasta constă în încercarea de a preleva impozite fără ca simplii contribuabili să realizeze acest lucru. Aceștia dau, în mod obișnuit, atenție modificărilor valorilor nominale ale impozitului, fără a observa pe cele reale. Pentru economistul german R.Wagner, cu cît structura fiscală este mai complexă, cu atît contribuabilii au o înțelegere mai puțin clară asupra impozitelor pe care le plătesc, iar costul de suportat pentru a obține informația exactă este mai ridicat. Aceasta nu înseamnă că toți contribuabilii cad automat pradă iluziei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
este mai complexă, cu atît contribuabilii au o înțelegere mai puțin clară asupra impozitelor pe care le plătesc, iar costul de suportat pentru a obține informația exactă este mai ridicat. Aceasta nu înseamnă că toți contribuabilii cad automat pradă iluziei fiscale și nu vor reacționa, sub o formă sau alta, la creșterea poverii fiscale. Dar fenomenul este real și are chiar efecte pozitive, prin aceea că minimizează costurile politice și limitează proporțiile evaziunii fiscale. Nivelul optim al presiunii fiscale este extrem de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
impozitelor pe care le plătesc, iar costul de suportat pentru a obține informația exactă este mai ridicat. Aceasta nu înseamnă că toți contribuabilii cad automat pradă iluziei fiscale și nu vor reacționa, sub o formă sau alta, la creșterea poverii fiscale. Dar fenomenul este real și are chiar efecte pozitive, prin aceea că minimizează costurile politice și limitează proporțiile evaziunii fiscale. Nivelul optim al presiunii fiscale este extrem de greu de determinat. Deși teoreticienii l-au înălțat mereu în timp, practica l-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
că toți contribuabilii cad automat pradă iluziei fiscale și nu vor reacționa, sub o formă sau alta, la creșterea poverii fiscale. Dar fenomenul este real și are chiar efecte pozitive, prin aceea că minimizează costurile politice și limitează proporțiile evaziunii fiscale. Nivelul optim al presiunii fiscale este extrem de greu de determinat. Deși teoreticienii l-au înălțat mereu în timp, practica l-a depășit de fiecare dată. De fapt, este vorba mai curînd de o percepție ce variază în funcție de circumstanțe diferite: economice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
pradă iluziei fiscale și nu vor reacționa, sub o formă sau alta, la creșterea poverii fiscale. Dar fenomenul este real și are chiar efecte pozitive, prin aceea că minimizează costurile politice și limitează proporțiile evaziunii fiscale. Nivelul optim al presiunii fiscale este extrem de greu de determinat. Deși teoreticienii l-au înălțat mereu în timp, practica l-a depășit de fiecare dată. De fapt, este vorba mai curînd de o percepție ce variază în funcție de circumstanțe diferite: economice, politice, psihologice etc. Ca atare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
teoreticienii l-au înălțat mereu în timp, practica l-a depășit de fiecare dată. De fapt, este vorba mai curînd de o percepție ce variază în funcție de circumstanțe diferite: economice, politice, psihologice etc. Ca atare, putem vorbi despre limite ale presiunii fiscale, și ele sunt: limite de natură psihologică, care sunt date de reacțiile contribuabililor, care pot opune rezistență la creșterile de impozite, prin evaziune, fraudă, renunțare la activități productive și chiar revolte sau greve fiscale; limite de natură politică, care au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
putem vorbi despre limite ale presiunii fiscale, și ele sunt: limite de natură psihologică, care sunt date de reacțiile contribuabililor, care pot opune rezistență la creșterile de impozite, prin evaziune, fraudă, renunțare la activități productive și chiar revolte sau greve fiscale; limite de natură politică, care au în vedere faptul că plătitorii de impozite sunt și votanți și se pot orienta către alte partide decît cele care impun o creștere prea mare a sarcinii fiscale; limite de ordin economic, care țin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
productive și chiar revolte sau greve fiscale; limite de natură politică, care au în vedere faptul că plătitorii de impozite sunt și votanți și se pot orienta către alte partide decît cele care impun o creștere prea mare a sarcinii fiscale; limite de ordin economic, care țin seama de faptul că o impozitare excesivă descurajează munca, inițiativa, economisirea, investițiile, afectează spiritul antreprenorial și mediul de afaceri în general; O serie de economiști (E.Sax, A.C Rigon) consideră că nivelul optim

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ordin economic, care țin seama de faptul că o impozitare excesivă descurajează munca, inițiativa, economisirea, investițiile, afectează spiritul antreprenorial și mediul de afaceri în general; O serie de economiști (E.Sax, A.C Rigon) consideră că nivelul optim al poverii fiscale este cel pentru care utilitatea marginală a cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cel pentru care utilitatea marginală a cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită perioadă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită perioadă. Dar presiunea fiscală individuală nu trebuie analizată doar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită perioadă. Dar presiunea fiscală individuală nu trebuie analizată doar ca raport matematic; ea este relevantă mai ales dacă este analizată în corelație cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
mai ales dacă este analizată în corelație cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere a timpului liber și de economisire-investire. La nivelul agentului economic, presiunea fiscală este cu atît mai acut resimțită, cu cît ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere a timpului liber și de economisire-investire. La nivelul agentului economic, presiunea fiscală este cu atît mai acut resimțită, cu cît ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff = ----------------------------------------------------------------------Valoarea adăugată obținută de firmă Explicația creșterii presiunii fiscale trebuie căutată în creșterea cheltuielilor publice care, la rîndul său, este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ponderea impozitelor în valoarea adăugată realizată este mai mare. Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă se calculează după formula: Impozitele plătite de firmă (pe profit, C.A.S., altele) Pff = ----------------------------------------------------------------------Valoarea adăugată obținută de firmă Explicația creșterii presiunii fiscale trebuie căutată în creșterea cheltuielilor publice care, la rîndul său, este influențată de performanțele de ansamblu ale economiei, structura proprietății, politica guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte sisteme

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Explicația creșterii presiunii fiscale trebuie căutată în creșterea cheltuielilor publice care, la rîndul său, este influențată de performanțele de ansamblu ale economiei, structura proprietății, politica guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte sisteme (monetar, financiar, de credit, etc.), sistemul fiscal urmărește realizarea obiectivelor politicii economice și sociale ale unui Stat. El dă măsura presiunii fiscale, a politicii fiscale și a implicării Statului în economie. În sens larg, sistemul fiscal se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
care, la rîndul său, este influențată de performanțele de ansamblu ale economiei, structura proprietății, politica guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte sisteme (monetar, financiar, de credit, etc.), sistemul fiscal urmărește realizarea obiectivelor politicii economice și sociale ale unui Stat. El dă măsura presiunii fiscale, a politicii fiscale și a implicării Statului în economie. În sens larg, sistemul fiscal se referă la totalitatea impozitelor dintr-un stat. În sens restrîns

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
guvernamentală, necesitățile publice, eficiența alocării resurselor, consensul social, sistemul politic ș.a. 3.3.3. Sistemul fiscal Alături de alte sisteme (monetar, financiar, de credit, etc.), sistemul fiscal urmărește realizarea obiectivelor politicii economice și sociale ale unui Stat. El dă măsura presiunii fiscale, a politicii fiscale și a implicării Statului în economie. În sens larg, sistemul fiscal se referă la totalitatea impozitelor dintr-un stat. În sens restrîns, sistemul fiscal se definește prin prisma relațiilor dintre elementele componente. Astfel, sistemul fiscal ar consta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]