7,518 matches
-
acesteia) pentru a aduce în centru marginile, instituțiile "barbarilor" (Alessandro Baricco), în primul rând televiziunea (iar astăzi și internetul). Cum arată modelul promovat de acestea și care îi este areté/excelența? Gilles Lipovetsky îl numește turboconsumator și îl descrie astfel: "flexibil și nomad, volatil și "transfrontalier", eclectic și fragmentat, zappeur și nestatornic". (Lipovetsky, 2007, p. 101) La care se mai poate adăuga: valorizează doar prezentul, adeptul lui fun morality și al senzualismului, nu crede în morala economisirii sau în răbdarea fericită
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
natura sa, ea nu poate fi țintuită și limitată cu precizie. Deși este adesea considerată un răspuns la întrebarea "Cum te simți?" [...], aprecierea ei nu poate fi făcută decât în perspectivă: a fi în formă înseamnă a avea un corp flexibil, cu capacitate de asimilare, de ajustare, gata să trăiască senzații noi și imprevizibile". (Bauman, 2000, p. 74) Nu trebuie să uităm nici tendința cealaltă, a "aventurilor" safe, care presupune adrenalină fără efort și sportul prin delegație; poate de aceea vedetele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acustică”), metodă considerată a fi “un nou standard de aur pentru imagistica vasculară”, permițând ca “ochii să vadă ceea ce mintea știa deja (“the eyes see what the mind knows!”). Instrument: Ultrasonograf intravascular (trasductor 20-25-30 MHz; oglindă în unghi la capătul flexibil; rotație 1800 rpm pe un cateter 3.2-3.5 F (1.16 mm); rezoluție 80µm axial, 150µm lateral). Dispozitivele mecanice rotaționale utilizate până în prezent au valoare limitată în cazul unor artere foarte tortuoase, aceasta ducând la așa-numita “distorsiune rotațională
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Ecuația de bază pentru mișcarea parietală este: ( unde h - grosimea peretelui; ρw - densitatea peretelui; E - modulusul Young, νraportul Poisson; r - raza vasului; P - presiunea; λ deplasarea peretelui. Peretele arterial poate fi considerat: rigid (modulus de elasticitate care tinde la infinit); flexibil (modulus de elasticitate finit). Pentru artera considerată rigidă se pot aplica ecuațiile Navier-Stokes. unde u viteza, p presiunea, ρ densitatea sângelui, µ vâscozitatea sângelui. În diversele simulări de flux sunt utilizate următoarele informații de bază: R densitatea sângelui ρ = 1060
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
risc pentru AOMI (pentru arterele femurale superficiale în ¼ terminală valoarea stressului de forfecare este cea mai redusă iar frecvența plăcilor de aterom și a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu părinții, comportamentul vestimentar etc.), cât și reglementări de tip pedagogic vizând modalitățile de organizare a activităților. Așteptările de rol pot fi uneori contradictorii. Astfel, în timp ce șeful de catedră este mai flexibil cu privire la conduita profesorului în raporturile ierarhice și mai exigent în privința comportamentului pedagogic, pretinzându-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
T. Parsons, apud. E. Păun, 1999, p. 81). De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În cele din urmă, profesorul este supus unor presiuni care își au originea în propriile așteptări. Acestea sunt puternic personalizate și se referă mai ales la exigențele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
deconectarea nervoasă și abundența de asociații libere de idei, deci imaginația; albastrul favorizează dezvoltarea proceselor de inhibiție și de încetinire a ritmului activității. 14 6. Formarea unui stil cognitiv (mod de abordare și dezvoltare a cunoștințelor și rezolvare a problemeloră flexibil, deschis, creativ este util în creșterea performanțelor în învățare. Dezvoltați-vă un stil cognitiv adaptat propriilor capacități intelectuale și cerințelor specifice actului de învățare. Încercați să gândiți problemele în mod complex, din mai multe perspective și pe baza mai multor
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Mentalitatea și comportamentele părinților pot fi favorizate prin dialog cu școala, prin programe coerente de pregătire a acestora pentru noul rol ce reiese din statutul de partener al școlii. Școala însăși trebuie să se constituie într un sistem deschis și flexibil, o instituție comunitară, care să funcționeze pe principiul educației permanente. De asemenea, se impune sensibilizarea, informarea și formarea, inclusiv perfecționarea continuă a cadrelor didactice, prin relevarea unor aspecte teoretice și metodologice pentru realizarea eficientă a parteneriatului școală - familie. Lucrarea de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Reușita școlară a copilului este influențată de stilul parental, stilul educativ al familiei, cât și de raportul dintre stilul familiei și stilul școlii. (Stănciulescu, E., 1997, pp. 103 107) Reușita școlară depinde de un stil parental caracterizat printr-o combinație flexibilă de afecțiune și susținere parentală (încurajare, sfaturi, recompense) a activității școlare, pe de o parte, control și exigență în evaluarea acestei activități, pe de altă parte. Ansamblul strategiilor, acțiunilor și resurselor pe care părinții le folosesc, în perioada școlarizării copiilor
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
posedă algoritmi de identificare dezvoltați și algoritmi de lucru încă slab dezvoltați, se remarcă determinarea corectă a modului de rezolvare a problemei și greșeli de calcul“. Operativitatea specifică a gândirii se organizează cu grupuri sau structuri de operații învățate, destul de flexibile pentru a fi aplicate la situațiile problemă cu care se confruntă elevii, și destul de unitare pentru a constitui structuri de operații distincte. Pe seama operativității algoritmice și a situațiilor problemă cărora elevii le dau mai greu o rezolvare, spre vârsta de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
unor efecte pozitive: așezarea matematicii pe temeiul gândirii logice; scurtarea termenelor învățării; eliberarea unor rezerve de timp pentru captarea de noi cunoștințe.“ Acumulările matematice ale elevului de clasa I sunt multiple și conduc elevul spre formarea unei gândiri operative și flexibile. În stabilirea strategiilor de predare a acestor noțiuni, învățătorul trebuie să țină seama de faptul că modelul de învățare a matematicii la clasa întâi este unul cu precădere intuitiv, empiric. Începând cu clasa a II -a, se deschide în fața copilului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
solicitărilor. Pentru a evita această situație, este necesar ca elevul să dispună de un mod propriu de a învăța, de abilitatea de a ordona și coordona informațiile, de capacitatea de a opera cu esențialul în contexte diferite, de strategii suple, flexibile, raționale, bazate pe găsirea unor formule economicoase de lucru și de utilizarea inteligentă a știutului pentru aflarea neștiutului. Un intens teren de încercare, dezvoltare, afirmare și îmbogățire a potențelor cognitive și creatoare ale elevului din clasa a treia îl oferă
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
și implicarea parentală în sprijinul succesului școlar, fapt ce ne îndreptățește să spunem că cele patru categorii pot fi numite "stiluri de implicare". Stilurile implicării Stilul implicării parentale active și constante. Acest stil este caracterizat printr-o combinație echilibrată și flexibilă între oferirea suportului material și financiar confortabil, afecțiune și susținere (îndrumări, încurajări, sfaturi și recompense) a activității școlare a adolescentului, pe de o parte, verificare, atenționare și exigență în evaluarea ei, pe de altă parte. Rețeaua semantică 4.2 vizualizează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic nu sunt formate dintr-un număr restrâns de macro-propoziții. Fiecare secvență
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ar fi o bună cunoaștere a mersului economiei, a oportunităților și provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o organizație; capacitatea de a defini, planifica, elabora a și implementa un proiect; capacitatea de a lucra În mod cooperant și flexibil În cadrul unei echipe; capacitatea de inițiativă și capacitatea de a răspunde pozitiv la schimbări; abilitatea de a identifica punctele slabe și punctele forte personale; capacitatea de a evalua și a-și asuma riscuri În diverse situații; capacitatea de a pune
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
este tendința companiilor transnaționale de a-și transfera afacerile în țări care oferă avantaje (cum este și cazul României) ceea ce în termeni practici înseamnă salarii mai mici pentru lucrători, o legislație a muncii mai puțin strictă, condiții de muncă mai flexibile, legislație în domeniul mediului inexistentă sau care nu se aplică, impozite mai mici și reduceri ale cheltuielilor sociale, cum ar fi asigurarea de șomaj, asigurarea de sănătate, etc. În aceste împrejurări drepturile omului sunt puternic afectate de aceste practici, în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și tehnologiei în școli și astfel sunt ilustrative pentru modul în care tendințele globale sunt preluate de nivelul local. Datele studiului asupra colegiilor tehnologice redefinite din Anglia și Noua Zeelandă după acest "trend global" sugerează paradoxal că, pe măsură ce sunt promovate răspunsurile flexibile, vizionare la globalizare, școlile se adâncesc într-un regim rigid al performanței centrată pe ieșiri (produs), standarde și evaluare. Concluzia analiștilor este că: În timp ce globalizarea a devenit o potențială etichetă pentru politicieni, cele două politici examinate nu par să fi
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Dezvoltarea unei culturi tehnice și științifice europene * Creșterea resurselor pentru educația și instruirea permanentă și garantarea unei distribuiri egale și eficiente a acestora * Asigurarea dezvoltării unei cetățenii active, oportunități egale și coeziune socială; * Dezvoltarea unui mediu de învățare atractiv și flexibil, deschiderea spre lume și adaptarea la nevoile oamenilor; * Întărirea mobilității europene, recunoașterea calificărilor și a competențelor, inclusiv a celor nonformale și creșterea calității și a imaginii sistemelor europene de învățământ superior. (UE, Activities of the European Union. Education/2004) Centrală
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educație și formare astfel încât adulții să poată participa efectiv și să își combine participarea la educație cu celelalte responsabilități și activități. Asigurarea că învățământul este accesibil tuturor, pentru a răspunde la provocarea unei societăți bazate pe cunoaștere. Promovarea unor căi flexibile de educație pentru toți. Promovarea de rețele de educație și formare la diferite nivele, în contextul educației permanente. Încurajarea tinerilor de a rămâne în sistemul educațional sau de formare după terminarea educației obligatorii și motivarea adulților pentru învățare după perioada
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Actorii de la nivelul central și regional ar trebui să reglementeze cât mai puțin relațiile de colaborare între școală și partenerii săi, pentru a permite școlilor să mobilizeze resursele necesare. Se știe că este nevoie, la nivel organizațional, de o strategie flexibilă pentru a putea fi depășite procedurile și regulile rigide care fragmentează acest gen de activități. Rolul lor este însă fundamental în coordonarea colaborării interagenții prin întemeierea de coaliții la nivel național reunind profesori, elevi, părinți, societate civilă, sectorul privat etc.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cu familia, s-au diversificat. Cercetări pertinente, ocupându-se de implicațiile fenomenelor de acceptare - respingere, au constatat că există o legătură între acestea și deficitul de interacțiune și intercomunicare. Afecțiunea, petrecerea timpului liber împreună cu minorul, tratarea acestuia cu delicatețe, aplicarea flexibilă a balanței recompenselor, mai degrabă decât a critica și a fi ostil, determină o bună imagine a părinților în accepția copiilor. Dacă, dimpotrivă, copiii sunt respinși de părinți, ei au mai multe șanse să evolueze la adolescență spre: delincvență, conduite
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
psihanaliza, comportamentale, cognitive etc) pot fi folosite pentru înlăturarea anxietății, care poate fi inhibitoare, frenatoare pentru creație, în scopul dobândirii unui tonus psihologic tonic și constructiv. Terapia cognitivă urmând să corecteze erorile de gândire, precum și înlocuirea lor cu interpretări mai flexibile și mai funcționale, constituie o modalitate mai privilegiată de psihoterapie ce se poate adapta uzanțelor creatologiei. Astfel, terapia cognitivă atrage atenția asupra faptului că evenimentele neplăcute au efecte nefaste asupra individului, pentru că ele sunt interpretate distorsionat, distorsiuni care pot fi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
are elevul și profesorul față de procesul/produsul final al învățării, față de reușita socială sau față de eșecul social? În termenii procesualității, învățarea școlară nu poate fi ușor de urmărit pe toată întinderea, complexitatea și profunzimea ei. Este necesară o atitudine examinatoare flexibilă, dar cu o mișcare adesea încetinită până la stop-cadru, favorizantă identificării de indici/caracteristici și calități. Ipostaza procesual-generală are semnificația unui lanț de evenimente, procese, acțiuni și stări interne sau externe aflate într-o relație semnificativă cu personalitatea celui ce învață
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ideile refuză să vină insistați și zăboviți asupra temei până ce vor apărea idei; 4. lăsați să apară cât mai multe și mai variate conexiuni între idei; nu limitați nici numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea. Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât și ca activitate de grup. Când se aplică individual, tema pusă în discuție trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot culege informații. În acest caz utilizarea ciorchinelui poate reprezenta o pauză
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]