5,879 matches
-
slavă, aceste comunități sunt cultural etnografic mai apropiate de români. 135 Pot fi întâlnite frecvent nume ca Măgura, Chicera și derivate de Pietrosul, Rotundul etc. În Transcarpatia, toponomia majoră este vest slavă, mai precis slovacă. 136 Avem în vedere trăsăturile folclorice. 137 Mai târziu, în epoca fanariotă, a fost reluată lupta de neatârnare a bisericii din Moldova față de politica domnitorilor de a impune în funcții ierarhi de origine greacă (luptă cunoscută sub forma de paisianism). 138 Gândul ne poartă spre aromate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care au fost iubitori de folclor. A strîns și Eminescu folclor, dar nu ca folclorist, ci ca artist. De la el nu ne-au rămas colecții gata rotunjite și puse la punct, de basme, ghicitori, doine, proverbe etc. Din mulțimea materialului folcloric el a ales ce i-a plăcut, ce se potrivea cu sufletul său. Ca să culeagă ce i s-a părut mai frumos, din cîmpul cu flori, el n-a folosit coasa; cu mîna a ales floare cu floare, după gustul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate părăsi, al propriei sale iubiri"200. Dar în Strigoii locaș al propriei iubiri eminesciene, nu-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu toate elementele folclorice, istorice și comparatiste, cîte intră în joc, trebuie să se țină seama și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii, ci de Casandra, de la Ipotești, prima lui iubită. Dorința lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
336 p. (Eminesciana 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana 48) * DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana 50) Seria II * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
turistică, labirinturile vegetale, parcurile de distracție sunt tot atâtea dispozitive constitutive ale industriei experienței. Orașele istorice devin cetăți tematice care se străduiesc să răspundă nevoilor de „autenticitate” ale turiștilor dornici de excursii în ținuturi îndepărtate, de ambianță și de exotisme folclorice. În anumite parcuri tematice sunt reconstituite virtual sau material orașe antice, rezervații pentru pieile roșii, animale dispărute, momente din istoria națională. Altele recreează indoor climate, păduri tropicale, viscol, medii maritime; altele, în sfârșit, simulează erupții vulcanice sau cutremure. Am basculat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de animație și de spectacol. Sărbătoarea hipermodernă s-a redus la o imensă plimbare turistică cu figuranți-actori prea fericiți să se piardă în mareea umană, să ocupe strada în sfârșit eliberată de automobile, să asculte orchestre, să asiste la spectacole folclorice. Numai decibelii și mareea umană, ceea ce E. Canetti numea „masă deschisă” și bucuria specifică pe care aceasta o procură 37, mai amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
deal și vale”. Expresia metaforică a acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
următoarele premii: pentru cea mai frumoasă grădină cu flori, pentru cel mai frumos costum național la horă, pentru copiii cei mai silitori din comună, pentru cei mai cuminți și respectuoși, pentru cea mai frumoasă faptă, pentru cel mai bun material folcloric cules, pentru cele mai bune rezumate din cărțile citite, pentru cea mai mare și mai îngrijită bibliotecă personală. Altă formulă: se distribuiau pomi altoiți pentru a fi răsădiți. O comisie verifica modul în care au fost îngrijiți acești pomi și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
format însăși autoarea, oferă un material de studiu deosebit de generos. Lucrarea este, de fapt, o aplicare a teoriei imaginarului la cultura populară românească, cu privire specială asupra celei din Bucovina, cu preponderență la creația literară, dar, uneori, și la coregrafia folclorică, la arta populară sau la unele practici arhaice de natură magică. Studiul imaginarului presupune o pregătire multidisciplinară și ideală ar fi cercetarea în echipe din care ar trebui să facă parte specialiști în literatură comparată, în etnologie, în antropologie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
publicitate, urmat de doctorandă la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, i-au prilejuit contactul cu metodele cele mai moderne în cercetarea stilistică, iar buna cunoaștere, din interior, a tradiției din comuna natală Fundu Moldovei, considerată, pe drept cuvânt, "vatră folclorică" (în care au făcut cercetări rodnice și membrii Școlii Sociologice, în perioada interbelică, dar și autorii Filon Lucău-Dănilă și Dumitru Rusan, care au publicat o temeinică monografie despre Fundu Moldovei, apărută la Fundația Culturală "Alexandru Bogza", în anul 2000) i-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culese de Nicolae Macovei de la populația huțulă din Bucovina. Cercetarea întregii creații populare din Bucovina, când, de fapt, se puteau redacta lucrări ample pentru fiecare dintre universaliile ontologice ale matricii semantice apă, pământ, foc, aer identificate într-o singură categorie folclorică, a făcut, practic, dificilă aprofundarea analizei. Dar ținuta științifică a lucrării, originalitatea sa, contribuția personală în realizarea acestei sinteze, ne îndreptățesc să o recomandăm, cu căldură, atât specialiștilor, cât și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se schimbă, da să schimbă și anotimpu. Dumnezeu o rânduit ca lumea să se prefacă mereu; o putere nevăzută împinge mugurele să dea frunză și bobu să se coacă. Fiecare anotimp are fața lui și puterea lui."55 În creația folclorică arhaică românească, fiecare anotimp are o cromatică proprie (v. cromatica împăraților din basmele populare); astfel, primăvara se reprezintă prin culoarea roșie, vara are drept blazon culoarea verde sau galbenă, toamna este neagră sau albastră, iar albul descrie anotimpul iarna.56
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București. PAPAHAGI, Tache, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979. * * *, Sadova, "Satul cu oameni frumoși", Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura " Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 1999. SBIERA, I. G., Povești și poezii populare românești, Ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Postfață de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 36-37. 132 v. Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 8. 133 Ibidem, p. 57. 134 Tache Papahagi, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979, p. 58. 135 Ibidem, p. 59. 136 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 8. 137 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 240. 51 Ernest Bernea, Op. cit., p. 196. 52 Ion Drăgușanu, Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005, pp. 93-94. 53 v. Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., pp. 73-74. 54 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., pp. 303-306. 55 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 178-179. 56 Ion Filipciuc, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002, p.221. 57 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, jud. Suceava, 70 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la români, Ed. cit., p. 340. 199 Ibidem, p. 300. 200 Ibidem, p. 331. 201 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 77. 202 Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, II, Ed. cit., p. 123. 203 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 300. 204 Ibidem, p. 299. 205 Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, Ed. cit., p. 213. 206 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 22. 207 Ibidem, pp. 22-23. 208 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 298
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 300. 204 Ibidem, p. 299. 205 Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, Ed. cit., p. 213. 206 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 22. 207 Ibidem, pp. 22-23. 208 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 298. 209 Ibidem, p. 299. 210 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 231-232. 211 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 27. 212 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 233
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poți hărăzi altă soartă,/ dă-mi o moarte înaltă." Există și o parte perisabilă a operei lui A. E. Baconsky, dar poetul rămâne un moment în istoria noastră literară prin deschiderea pe care o realizează în poezie reînviind istoria, motive folclorice, pastelul, lirica intimă și mai ales romantismul unor sentimente incerte, demonstrând că poezia înseamnă evocarea de sentimente și fapte, într-o umbră voită. Și mai rămâne prin lunga biografie în care se confesează, explicân du-și condiția și ținuta singulară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întreținută nu numai de experiența individuală, ci și de experiența socială care favorizează redescoperirea ființei, a personalității și a experiențelor de grup. Versurile devin fluide, susținute de o retorică impresionantă prin simplitate; meditația lirică se angajează în jurul unor străvechi motive folclorice restituite în expresie nouă. Această împrejurare este o mărturie de credință în puterea creației și nu este lipsită de consecințe asupra autorilor din ultimul deceniu care își vor orienta pașii spre procedee care țin de tehnica gigantizării viziunilor. Direcțiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în deceniul al V-lea prin cei mai talentați constituenți ai cercului literar: Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș, Ioanichie Olteanu. Fiecare din aceștia o reactualizează în felul său: Stanca prin procedee specifice artei teatrale, Olteanu printr-un epos de sursă folclorică, Doinaș printr-o perfecțiune formală îndatorată marelui clasicism trecut prin Mallarmé, prin parnasianism, prin Ion Barbu, modernizat și prin Rilke. Universul baladelor lui Doinaș amintește de cel al Greciei elenistice, cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
teme frecvente în poezia perioadei 1960-75. Am putea spune că tradiția constituie elanul vital al fenomenului poetic actual. Orientarea spre folclor, ca sursă de inspirație, este redescoperită, așa se explică nuanțarea bogată și proaspătă a motivelor populare. Au existat elemente folclorice în poezie și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate versificația și un anume imagism de structură folclorică 2. Treptat, poeții trec la modificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a motivelor populare. Au existat elemente folclorice în poezie și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate versificația și un anume imagism de structură folclorică 2. Treptat, poeții trec la modificarea structurii izvoarelor folclorice, dau alte dimensiuni simbolului, toarnă în vers propriu tiparele prozodice specifice creației populare. Ei vor asimila folclorul după modelul cunoscut în poezia lui Arghezi, Barbu, Blaga 3. Poeții redescoperă forme de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate versificația și un anume imagism de structură folclorică 2. Treptat, poeții trec la modificarea structurii izvoarelor folclorice, dau alte dimensiuni simbolului, toarnă în vers propriu tiparele prozodice specifice creației populare. Ei vor asimila folclorul după modelul cunoscut în poezia lui Arghezi, Barbu, Blaga 3. Poeții redescoperă forme de mimare a realității, forme de artă gnomică cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]