58,766 matches
-
măsură tînăra generație". De fapt, constată Blonton, s-au întreprins demersuri eficiente pentru influența Occidentului în România. Și citează ca exemple oficiale, denunțarea, în iunie 1948, a înțelegerii din 1929 între România și Vatican și închiderea, în 1948, a Institutului Francez din România. De asemenea, în august 1948, au fost închise toate școlile conduse de străini, iar bunurile lor confiscate de stat. Apoi declararea obligatorie a limbii ruse în școli a contribuit, de asemenea, la oprirea influenței culturii occidentale la graniță
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
lor trebuie să vină de sus, pentru a diminua treptat decalajele dintre majoritatea și minoritatea din România, economic vorbind. Reprezentant el însuși al unei minorități, etnice însă, Zigu s-a numărat printre cei puțini care au crezut în idealurile Revoluției Franceze, nu și în groaznicele ei forme de manifestare. Lui Zigu îi repugna violența, indiferent de justificările autorilor ei. Ura violența, tocmai pentru că credea în treimea Libertate, Egalitate, Fraternitate. Observațiile de istoric îl făceau să n-aibă încredere în politicieni. Visa
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
pe care mi le-a adus. De n-ar fi fost decît mîndria de a ști că, încă de sîmbătă dimineața, Apostrophes se continua în librării..." De vineri după-amiază pînă vineri seară Apostrophes a fost singura emisiune, de pe toate canalele franceze de televiziune, care, vreme de 15 ani, nu și-a schimbat ziua și ora de difuzare: vineri seară, la nouă și jumătate. Realizatorul ei este de părere că de pe urma acestei sacralizări, a acestui "terorism liniștit" pe care l-a exercitat
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
1984. /.../ Emisiunile nu vor fi subtitrate, dar vor fi precedate de cîte o introducere și urmate de cîte o lecție de vocabular. Știu de asemenea că există cluburi ,,Apostrophes", ca de pildă la Stochkolm, sau că în Polonia, la institutele franceze de la Varșovia sau Cracovia, emisiunea era urmărită de sute de studenți francofoni veniți să respire libertatea pentru care militau la Solidarnosc. Italia este însă țara unde Apostrophes se bucură de cea mai mare simpatie, pe de o parte pentru că programele
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
pună întrebări. Pe ceilalți îi va face fie să se indigneze, fie să se scuture de rîs. Romanul Triumful Evei, despre care nu ni se spune decît că a apărut în 1900 și că a obținut Marele Premiu al Academiei Franceze (instituție de mare prestigiu, vezi bine), este un monument de sexism și rasism cum cu siguranță se scriau multe la vremea respectivă, de o naivitate înduioșătoare dacă am putea să nu ne gîndim la implicații. Eroii sînt indivizi din "lumea
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
Nicolae Manolescu m văzut de curînd, la Iași, la Centrul Cultural Francez, o expoziție de instrumente de scris, între care cîteva mașini de scris vechi absolut adorabile. întîmplător tocmai citisem o carte pe care mi-o dăruise George Banu, intitulată Brouillons d'écrivains (Ciorne de scriitori), editată de Bibliotèque Nationale de France
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
psihologică și artistică a unui manuscris. Neutra dactilogramă sau impersonalul print nu ne mai spun nimic despre autorii lor. Un capitol foarte important din istoria scrisului se încheie. "Caietul" de care am amintit conține, pe lîngă splendide facsimile de manuscrise franceze (Pascal, Hugo, Zola, Nerval, Sartre și alții), și cîteva instructive precizări referitoare la istoria scrisului de mînă ca atare. Ele pornesc de la constatarea lui Valéry despre gustul pentru lucrurile de spirit care nu se poate dispensa de curiozitatea pentru originea
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
fiecare, viața. În România, cînd poposea, avea două celebre castele, cel de la Mogoșoaia și cel de la Posada, bașca apartamentul din București și cel de la Paris. A debutat, în 1908, firește la Paris, cu proza Les nuits paradis, premiată de Academia Franceză. Și așa a apărut scriitoarea, autoare a mai multor scrieri romanești îndoielnice ca valoare estetică. Dar era o femeie de lume, făcîndu-și veacul prin saloanele simandicoase ale vremii, cucerindu-și, prin frumusețea tulburătoare și manierele distinse, conlocutorii. A avut amoruri
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
acesta un fel de filtru retro menit să-l detașeze brechtian pe spectator de subiectul lacrimogen. Tot în 2000 pe croazetă a făcut vîlvă Harry, un prieten devotat care în această toamnă a ajuns și la București, la Sărbătoarea filmului francez. Tînărul cineast Dominik Moll - după debutul cu Intimitate bine primit de critică, dar ignorat de public - s-a încumetat și el să se lanseze într-o parabolă moralizatoare mai specială. Dacă von Trier ia în conlimator lipsa de compasiune, Moll
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
se precizează cu toată claritatea. Continuitatea sa este deci inevitabilă. Starea generală a culturii române, din cauza insuficiențelor și subdezvoltării sale, este și rămîne deci potențial "enciclopedică"". Nimeni nu respinge nevoia unor enciclopedii (întrevedem și aci modelul iluminist al Marii Enciclopedii franceze, producție de bază a "epocii luminilor", operă irepetabilă, cu o inserție istorică imanentă), însă ne vine greu a crede că enciclopedismul ar constitui însuși "destinul" nostru spiritual, chiar în pofida faptului că printre manuscrisele lui Heliade s-a găsit o schiță
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
Bineînțeles că acest lucru se face după chipul și asemănarea uzinei hollywoodiene pe care autorii și-au propus să o satirizeze cu tandrețe! Recent, am mai văzut și două pelicule franțuzești din aceeași familie a filmelor autoreflexive. La Sărbătoarea filmului francez, găzduită în această toamnă de Institutul Francez, Cea mai bună speranță feminină de și cu Gérard Jugnot, despre care Frédéric Strauss a scris: ,,Paradoxal, dacă filmul a găsit tonul just e și pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
chipul și asemănarea uzinei hollywoodiene pe care autorii și-au propus să o satirizeze cu tandrețe! Recent, am mai văzut și două pelicule franțuzești din aceeași familie a filmelor autoreflexive. La Sărbătoarea filmului francez, găzduită în această toamnă de Institutul Francez, Cea mai bună speranță feminină de și cu Gérard Jugnot, despre care Frédéric Strauss a scris: ,,Paradoxal, dacă filmul a găsit tonul just e și pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul său, un ins care nu pierde nici o
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
altul, Vladimir Streinu și Petru Comarnescu. Nu mai sunt! Prietenii plâng, presa pare consternată - 9 dec. 1970 (Detroit)." Acasă, însă, nu înseamnă doar România, ci orice loc unde trăiesc și se fac cunoscuți românii. Primirea lui Eugen Ionescu în Academia Franceză îi prilejuiește lui Valeriu Anania câteva amintiri despre autorul Rinocerilor și despre Anton Holban, cărora le-a fost elev. Paralela pe care o face între cei doi merită urmărită: "Holban avea o obsedantă spaimă de moarte, lui Ionescu îi era
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
un barometru al vieții social-economice și politice din Rusia sfârșitului de secol IX. Reforme, legea justiției, ortodoxia, războiul ruso-turc din 1877, procese răsunătoare în epocă, scriitori ruși (Pușkin, Nekrasov, Tolstoi), cărți controversate (apără cu entziasm Anna Karenina), revoluția și republica franceză, "complotul catolic", desfășurările militare din Europa, situația din Balcani, dezbateri polemice în presa vremii etc... Dostoievski este interesat de toate, nu scapă nimic și comentează tot, de la strategii militare până la explicații filologice și etimologice ale vreunui cuvânt. Ortodoxist, slavofil în
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
bogăție și la titlul sau de conte, insă totdeauna pleca însoțit de un valet care îi căra geamantanul cu schimburi... Până ce fugise singur de tot și își isprăvise viața la Astopovo. Îmi aduc aminte câte ceva din jurnalul Patriarhului, în traducere franceză (în românește încă nu apăruse versiunea)... Rezum câteva idei. Că râul, de fapt, nu este o problemă. Că râul, pentru el, pentru Tolstoi, este o formă de bine a cărui acțiune încă nu-i clară și pe care viitorul o
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
care totdeauna mă pune pe gânduri, am scos carnetul de note din buzunar și cu un căpățel de creion, prost ascuțit, am notat ziua: 6 oct. Daneș. Răsfoindu-l, am dat de o însemnare mai veche și nedatata, în limba franceză: "Îl est des marchands qui aiment celles de leur pratique qui leș payent mal, quand ils ont avec elles des rapports constants; tandis qu'il en haissent d'excelents qui se tiennent sur une ligne trop elevée pour leur permettre
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
leur pratique qui leș payent mal, quand ils ont avec elles des rapports constants; tandis qu'il en haissent d'excelents qui se tiennent sur une ligne trop elevée pour leur permettre des accointements, moț vulgaire mais expressif". Nici o traducere. Franceză lui Balzac e uneori imposibilă. Stau, hâțâit de vagonul șubred, cred că din primul război mondial, moștenit de la austro-ungari, și mă gândesc la acel Îl est des marchands, în loc de Îl y a des marchands, spunându-mi că și bunul Homer
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
pentru ei ca să le permită să se bată pe burtă cu ei, cuvânt vulgar, insă expresiv." Traduc expresia accointements care vrea să zică intimitate, iar românește asta nu sună vulgar. Mai nimerit e se bat pe burtă. Pentru că în limba franceză, există cuvinte care în limba română sună convenabil încă, social, din cauza nivelului de civilizație și de cultură atât de diferit la cele două popoare. Când să închid satisfăcut carnetul, mai văd pe o altă pagina, un alt citat, tot netradus
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
noastră". Ori, cu ton concluziv: Deci cam acestea ar fi condițiile în care un al treilea discurs în România ar fi și este necesar; nici autohtoniști, naționaliști, troglodiți, etniciști și așa mai departe, nici imitatori, discipoli eterni ai oricărui profesoraș francez venit aici în service civil". Aprobînd, natural, asemenea deziderate și aprecieri, nu putem a nu observa caracterul lor "cuminte", rezonabil pentru mai toată lumea (inclusiv pentru destui demagogi restauraționiști!), factura lor de medie, de, pentru a utiliza o sintagmă heliadescă, "echilibru
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
scos fișele acestea, i le-am comunicat lui Culianu"; "Eliade a negat paternitatea acestui articol, De ce cred în biruința Mișcării Legionare?. Cred însă că nu a fost un gest de prea mare curaj din partea sa"; Am povestit deja despre savanții francezi care au desființat volumul I din Histoire des croyances et des idees religieuses. Între timp, au apărut și alte studii contra"), spre a se conchide: " Da, la ora actuală, steaua lui Eliade în Occident pălește tot mai mult". Dintr-o
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
punct de vedere, un liberal și un prooccidental. Și-a imaginat istoria modernă a României ca pe o luptă între forțele reacționare, de sorginte est-europeană și autohtonă, puternic ancorate în tradiție, localism și ortodoxie, și forțele revoluționare, de sorginte occidentală, franceză îndeosebi, capabile să introducă și la noi, deși cu întîrziere, spiritul înnoitor și luminat al capitalismului. Civilizația română modernă ar reprezenta triumful europenității asupra autohtonității, al culturii majore (în sensul lui Blaga) asupra celei minore, al civilizației burgheze raționale și
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
ani (e drept nu prea mulți!) venirea toamnei coincide pentru cinefilii bucureșteni (din păcate doar pentru ei) cu începutul sezonului de festivaluri. Dar, parcă niciodată, ca în acest an, toamna nu fu mai bogată... Totul a început cu Sărbătoarea Filmului Francez care, la sfârșit de septembrie, timp de trei zile (28, 29 și 30), ne-a adus producții de dată recentă (și cu multe premii), succese de public și de stimă ale singurei cinematografii europene ce a reușit să țină piept
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
într-o mare de filme americane nu strică. Și apoi, e bine să mai vedem, din când în când, cum stăm cu cea de-a șaptea artă pe bătrânul continent, mai ales că statisticile - în special cele referitoare la filmul francez - sunt, în ultima vreme, foarte optimiste. Astfel, după o destul de lungă perioadă de existență cenușie, moralul cinematografiei franceze s-a remontat: frecventarea sălilor a depășit 163 milioane de spectatori în 2000 (față de 155 în 1999), producția națională deține 30% din
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
când, cum stăm cu cea de-a șaptea artă pe bătrânul continent, mai ales că statisticile - în special cele referitoare la filmul francez - sunt, în ultima vreme, foarte optimiste. Astfel, după o destul de lungă perioadă de existență cenușie, moralul cinematografiei franceze s-a remontat: frecventarea sălilor a depășit 163 milioane de spectatori în 2000 (față de 155 în 1999), producția națională deține 30% din piață (ajungându-se, în februarie 2001, chiar la procentul record de 60%!), iar investițiile (esențiale pentru vitalitatea producției
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
2001, chiar la procentul record de 60%!), iar investițiile (esențiale pentru vitalitatea producției) au crescut în 2000 cu 16% față de anul precedent. Dar, dincolo de cifre, ceea ce trebuie salutat este diversitatea ofertei, remarcată și de spectatorii noștri prin programul Sărbătorii Filmului Francez din această toamnă: de la filmul de gen ("Harry, un prieten devotat"/"Harry, un ami qui vous veut du bien"/, "Cea mai bună speranță feminină"/ "Meilleur espoir feminin"/) la filmul de autor ("Sub nisip"/ "Sous le sable"/, "Mulțumesc pentru ciocolată"/ "Merci
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]