3,189 matches
-
mai important artist mantovan și este copleșit de onoruri și comenzi de lucru. O deosebită prețuire pentru opera sa o dovedește ducele de Gonzaga atunci când îi acordă lui Mantegna titlul de conte. Printre operele sale principale de la Mantova se numără frescele din Camera degli Sposi în Palatul Ducal, finisate în 1474, decorațiile capelei ducale (1460-64), două versiuni ale temei "Hristos mort", "Moartea Mariei" și "Sfântul Gheorghe".
Andrea Mantegna () [Corola-website/Science/317681_a_319010]
-
castel cartier general, iar colonelul care a condus baza l-a admirat pentru frumusețea, simetria perfectă și puritatea liniilor arhitecturale și nu a lăsat să fie distrus, astăzi castelul pastrând vitralii de origine, pictură murală Zuber în sufragerie, stucaturi și fresce ce încântă privirea. Printre proprietarii acestui castel se numără André Malraux, jurnalist și istoric, și cantautorul , iar cel de la care Angela Crăciun l-a cumpărat este un renumit expert parizian, Jean Renoncourt, vecin și prieten a lui Jacques Chirac, cunoscut
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
Sf. Andrei”. La începutul secolului al XX-lea, biserica era subvenționată de Primărie, ea neavând niciun venit propriu. În anul 1936, Biserica „Sf. Constantin și Elena” a devenit biserică parohială. Lăcașul de cult a fost pictat în interior, în tehnica frescă, între anii 1969-1974. Începând din 1999 s-au efectuat o serie de lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999 s-a înlocuit catapeteasma veche cu una nouă, din lemn de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
și de cultură universală, scrise în limbile greacă și slavonă. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, prima restaurare fiind cea din 1874. Între anii 1966 - 1972 biserica a fost renovată în interior și în exterior, fiind pictată în frescă de către pictorul Constantin Călinescu și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu mobilier din lemn de
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
1874. Între anii 1966 - 1972 biserica a fost renovată în interior și în exterior, fiind pictată în frescă de către pictorul Constantin Călinescu și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu mobilier din lemn de stejar: stranele, lambriul din altar, ușile de la intrare și masa pangar.
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
și consolidare, cu purtarea de grijă a preotului paroh Vasile Chiroșcă și a preotului Mihai Ungureanu și cu ajutorul oferit de membrii Consiliului și Comitetului Parohial. Zidurile lăcașului de cult au fost consolidate, iar pereții interiori au fost pictați în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București. În anul 2003, cu puțin timp înainte de resfințirea bisericii, preotul paroh Vasile Chiroșcă, fost membru al Consistoriului și fost secretar protopopial, a fost pensionat pe motiv de vârstă, după 42 ani de activitate. El
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod. Pictura interioară a bisericii a fost executată în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București, cu prilejul lucrărilor de reparații și consolidare din perioada 1994-2001. Biserica „Ziua Crucii” deține câteva valoroase obiecte de cult, printre care se află următoarele: Inițial, Biserica „Ziua Crucii” din Iași se afla în mijlocul unui
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
de consolidare în exteriorul și interiorul bisericii. Odată finalizate aceste lucrări, Catedrala Veche a devenit muzeu mitropolitan, aici fiind expuse mai multe artefacte bisericești cu valoare istorică: vechi tipărituri bisericești, manuscrise vechi, icoane și broderii lucrate cu măiestrie, părți din frescele vechi de la bisericile "Sf. Nicolae Domnesc" și "Sf. Trei Ierarhi" extrase cu prilejul restaurărilor efectuate la aceste monumente istorice la sfârșitul secolului al XIX-lea, un policandru cu inițialele lui Vasile Lupu, adus de la Sf. Trei Ierarhi, un alt policandru
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Arăpașu s-au efectuat noi lucrări de restaurare în anii 1981-1985. După înlăturarea de la putere a regimului comunist în decembrie 1989, mitropolitul Daniel Ciobotea a dispus efectuarea unor lucrări de înnoire a acestui lăcaș de cult: s-au pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi (1997-1999), s-au restaurat catapeteasma, strana domnească și cea arhierească și s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
de Eustațiu Altini în anul 1805. Icoana Maicii Domnului, realizată de un pictor necunoscut pe vremea mitropolitului Gavriil Callimachi, are în partea de jos, la mijloc, umătoarea inscripție: ""Pomenește Doamne pe robul tău Gavriil arhiereul"". Pereții interiori sunt pictați în frescă în stil neobizantin. Pictura murală a fost realizată în perioada 1997-1999, de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi. Ea impresionează prin abundența și frumusețea imaginilor. Pe peretele vestic al pronaosului este reprezentată scena Judecății de Apoi. În afară de scenele biblice și
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
dispariția. Au apărut crăpături mari în tencuiala pereților și sunt necesare lucrări de consolidare atât a edificiului propriu-zis cât și a terenului pe care este construită. Lucrările de consolidare a scheletului din lemn ar duce oricum la sacrificarea picturii în frescă realizată în urmă cu 20 de ani. Aceste lucrări depășesc posibilitățile micii comunități locale, care, și prin eforturile preotului Cosmin Lunca, a început construirea unei noi biserici de zid. „Soluția” găsită de cei de la Ministerul Culturii este o eventuală declasificare
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
le Breton a construit cea mai mare parte a clădirilor din "Cour Ovale", incluzând "Porte Doree", intrarea sudică. Regele i-a invitat de asemenea în Franța pe arhitectul Sebastiano Serlio și pe Leonardo da Vinci. Galeria lui Francisc I, cu frescele ei înrămate în ștuc de către Rosso Fiorentino, realizate între 1522 și 1540, a fost prima galerie din Franța bogat decorată. Prin urmare, la Fontainebleau, Renașterea a fost introdusă în Franța. "Salle des Fetes" (Sală de festivități), în timpul domniei lui Henric
Castelul Fontainebleau () [Corola-website/Science/319067_a_320396]
-
în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al fresca”" (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria. În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o peliculă
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al fresca”" (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria. În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o peliculă de
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
de către Gligor Todor, ajutat de restul satului. Din zestrea bisericii fac parte și două icoane de la 1780 și 1798 pictate de Simion Silaghi, cel care a pictat și biserica de lemn din Gârda de Sus. Lucrările de pictură, în tehnica frescă în stil bizantin, au fost realizate în anul 2004 de către iconograful Dorel Beșleagă din Sibiu. Aspectul actual al bisericii este rezultatul transformării imediat după 1923, când se tencuiesc pereții, se măresc ferestrele și se face o nouă învelitoare de tablă
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
la Școala de muzică Rimon, unde l-a cunoscut pe unul din fondatorii acesteia, chitaristul virtuoz, compozitorul și aranjorul Gil Dor. De atunci ei lucrează aproape douăzeci de ani împreună. O lungă colaborare ei au întreținut cu percuționistul israelian Zohar Fresco. Stilul cuplului artistic Nini-Dor cuprinde elemente pop, folk, rock, country country western, populare yemenite, italiene etc Noa a înregistrat cântece în numeroase limbi: ebraică, engleză, italiană, spaniolă, franceza, galiciana, arabă, arabă yemenita, tailandeză, hindi, de asemenea texte liturgice evreiești și
Ahinoam Nini () [Corola-website/Science/315503_a_316832]
-
care se regăsesc de altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților curentelor care au format Art Nouveau-ul, a întrunit însușirile „artistului orchestră” prin abordarea pe lângă pictură a afișului, a ilustrației de carte, a costumului, a decorului de teatru, a frescei, a ceramicii pictate și chiar a sculpturii. Din cauza vieții scurte pe care a avut-o, activitatea sa în unele dintre domeniile artistice anterior enumerate s-a redus uneori doar la proiecte. El a fost foarte preocupat de relația dintre artă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Cecilia Storck o scrisoare în care ea spunea: De ce nu mi-ai scris nimic despre moartea pictorului Baltazar? Am aflat de la colegul nostru Camil Ressu... Săracul Baltazar, artist atât de talentat! Ultima oară, la Paris, plănuisem să lucrăm împreună o frescă decorativă"”. De fapt, chiar Apcar Baltazar a declarat: „"Parisul, Muzeele, Luvrul!... Când voi mai revedea pe Fragonard, pe Fantin Latour, pe Corot sau pe Puvis de Chavennes? Mi-amintesc de bucuria ce am avut-o când, după ce văzusem decorațiunile de la
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
se regăsesc de altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților curentelor ce formează Art Nouveau-ul, Apcar Baltazar a întrunit însușirile „artistului orchestră” prin abordarea pe lângă pictură a afișului, a ilustrației de carte, a costumului, a decorului de teatru, a frescei, a ceramicii pictate și chiar a sculpturii. Din cauza vieții scurte pe care a avut-o, activitatea sa în unele dintre domeniile artistice anterior enumerate s-a redus uneori doar la proiecte. El a fost foarte preocupat de relația dintre artă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
să creeze o artă decorativă care să aducă o înnoire potrivit perceptelor realiste ale contemporaneității de atunci, folosind vechile elemente tradiționale. Și în această direcție preocupările sale au cunoscut două componente. El s-a inspirat în pictura de șevalet din frescele românești în stil bizantin, precum și din artele de origine orientală, realizând fie imagini de vis precum lucrarea "Domnițe bizantine", fie reprezentări expresioniste ca portretul "Domniței Ruxandra". Cele două domnițe sunt înfățișate hieratic, părând a coborî dintr-un basm în fața treptelor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
înfățișeze nemăsurata tristețe a Ruxandrei (fiica lui Petru Rareș și soția lui Alexandru Lăpușneanu) - cu niște obraji scofâlciți și urâțiți de suferință, cu buze pline de amărăciune. Petru Comarnescu a considerat că Baltazar s-a inspirat pentru această lucrare din frescele de la Mănăstirea Hurezi și nu de la chipul domniței existent în frescele de la Rădăuți (respectiv Mănăstirea Slatina), sau de la Mănăstirea Dochiaru de la Muntele Athos. Apcar Baltazar a avut o mulțime de proiecte cu privire la pictura cu tematică istorică și în acest sens
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lui Alexandru Lăpușneanu) - cu niște obraji scofâlciți și urâțiți de suferință, cu buze pline de amărăciune. Petru Comarnescu a considerat că Baltazar s-a inspirat pentru această lucrare din frescele de la Mănăstirea Hurezi și nu de la chipul domniței existent în frescele de la Rădăuți (respectiv Mănăstirea Slatina), sau de la Mănăstirea Dochiaru de la Muntele Athos. Apcar Baltazar a avut o mulțime de proiecte cu privire la pictura cu tematică istorică și în acest sens a lucrat o serie de desene în care a reprezentat pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lăcașuri de cult ortodoxe. Baltazar a pictat biserica din Drăcșani, Teleorman și a restaurat pictura murală executată de Gheorghe Tattarescu la Biserica Oțetari din București (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). Pictorul Baltazar s-a documentat temeinic înainte de a aborda zugrăvirea în frescă, fiind un studios înveterat; el a cercetat amănunțit nu doar vechile așezăminte românești, ci și arta bizantină. A executat releveuri și schițe pregătitoare - cum au fost cele de la Mănăstirea Hurezi. Astfel, Nicolae Pora a menționat că Baltazar a făcut „"... o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea publicistică pe care a practicat-o, Apcar Baltazar a fost preocupat într-un mod deosebit de problemele de restaurare ale monumentelor istorice. El s-a poziționat împotriva înlocuirii frescelor tradiționale bisericești cu imaginile fasonate după moda cea nouă a sfinților chipeși, care nu sunt autentici românești și care nu au nici măcar un caracter decorativ specific unei picturi murale. Artistul a militat pentru păstrarea și îmbogățirea tradiției românești, criticând vehement
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine de scene pictate în acuarelă pe hârtie sau tempera - "Cuvioasa Veronica, Împărații Constantin și Elena, Arhanghelii Mihail și Gavril" - relevă privitorului nu numai calități stilistice, ci și un spirit care răzbate din vechile
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]