3,538 matches
-
răspuns că voi lămuri cândva această chestie. Pentru moment, n-avem altă datorie decât aceea pe care ne-o impun împrejurările; să lăsăm ideologiile și să sprijinim realitatea care e statul românesc. Mi-a citit câteva sonete, două sau trei frumoase în adevăr. S-a purtat politicos și afectuos chiar. Mi-a spus lucruri puțin plăcute despre Nichifor Crainic. În compartiment se afla și sora sa d-na Xenopol (născută Lefter) și un tânăr căpitan de loc din Fălticeni, numit Pleșoianu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a pus cu fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de dârză, încât, după câteva încercări, lotrii s-au retras chelălăind. Valea Frumoasei ediția III-a, pag. 18, rândul al patrulea de jos, după cuvântul poeni: în sihlă se așezaseră sitarii, sosiți de la miază-zi. Ultimul rând Coborându-mă De văzut și ediția I-a * 28 Septembre. Zile calde, vizite, toamnă plină de regrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea lui Neagoe și alte cinci sate moștenite de la vărul lor. La 2 iulie 1502, nepoții lui Neagoe logofăt îi vindeau lui Ștefan cel Mare trei sate peste Prut, pe Frumoasa “anume Frăcenii, din gios de Troian, și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Maciș, ce-i în capul cel din gios a iezerului Cerlenul și cu toate gârlile ce sunt în dreptul acelor sate și până la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alte cinci sate moștenite de la vărul lor. La 2 iulie 1502, nepoții lui Neagoe logofăt îi vindeau lui Ștefan cel Mare trei sate peste Prut, pe Frumoasa “anume Frăcenii, din gios de Troian, și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Maciș, ce-i în capul cel din gios a iezerului Cerlenul și cu toate gârlile ce sunt în dreptul acelor sate și până la Prut”. Despre soarta marelui domeniu al lui Oană Porcu știm că la 9 martie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
neamul și sămânța lor” iezerul Cerlenul, satul Balintești și din jos de Balintești, seliștea Manei, în gura Frumușiței. Nepoții lui Neagoe logofăt, cei care vânduseră mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Măciș, ce este mai jos de iezerul Cerlenul cu toate gârlele ce sunt în dreptul acelor case. Așadar, este vorba de șase sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Manei, în gura Frumușiței. Nepoții lui Neagoe logofăt, cei care vânduseră mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Măciș, ce este mai jos de iezerul Cerlenul cu toate gârlele ce sunt în dreptul acelor case. Așadar, este vorba de șase sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin munț și-n codrii lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau strălucoare, Să-i trăiască-n bun nume pomana supt soare. Marele cronicar Ion Neculce, însemna despre biserica de la Putna: “Și așe au fost făcut mânăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăvală, mai mult aur decât zugrăvală, și pre dinlăuntru și pre dinafară, ți acoperită cu plumbu.” Au fost și străini care menționau existența picturii exterioare. Solul rus, Frifon Korobeinicov, în 1593, considera că biserica domnească din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ș-au zvârlit-o cu pk’icioarili-n gios în fîntînâ șî s-au înecat acolo-n fîntînâ”. Povestit cu doi ani înainte, basmul mai cuprinde emfaza naratorului: „da adîncâ fîntînă”, ca indiciu pentru genunile spre care conduce izvorul din ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroului aura învingătorului, prin reluarea formei consacrate deja. Cunoașterea planului sacru îi dă calului posibilitatea de a dezvălui eroului apartenența obiectelor întâlnite și de a-l pregăti pentru incursiunile viitoare: „¬Ia-o, stăpână, că e pană de la pasărea Ilenei Cosânzeana, frumoasa cu părul de aur”, a căror dificultate o clasifică tot el: „- Acuma-i zîce calu - ii cam greuzîce” (Racșa - Satu Mare). Intențiile dușmanului îi sunt cunoscute calului și ca efect al viziunii asupra întregii curgeri temporale, ceea ce îi permite eroului să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dovedește participarea sa la adunarea delegaților corpului didactic din județul Baia, la 12 ianuarie 1930, în vederea unor revendicări profesionale. Cu acest prilej Rădășanu a militat pentru unificarea Asociațiilor profesorilor secundari cu cele ale învățătorilor când declara că: "toți arătând foloasele frumoasei acțiuni de apropiere a celor două grade de învățământ s-a proclamat federalizarea Asociațiilor". Cu acest prilej s-a hotărât ținerea unor conferințe didactice comune, ale profesorilor și învățătorilor, prima dintre ele fiind pe 8 februarie același an54. După criza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean foarte lăudăros și trăia într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Aneta Grigorescu, cu care am dansat la horă în Rădășeni în 1904 și la bal în Baea, scris de fiica sa. Gh. N. Rădășanu Stimate domnule Rădășanu! Vă rog să mă iertați că nu v-am răspuns imediat la deosebit de frumoasa dumneavoastră scrisoare. Sunt la Vatra-Dornei de mult timp și abea acum, împreună cu altă corespondență, am intrat în posesia scrisorii. Vă mărturisesc sincer că mi-ați prilejuit o mare plăcere. Am încercat sentimente de înaltă factură psihică pe care le voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
rămână acolo. A rămas prin pustiul Iordanului, apoi s-a nevoit la Mănăstirea Sf. Ana, la Hozeva. El a fost Înger și Poet. A scris multe poezii de suflet. Plângi cu inima și sufletul, nu numai cu ochii, când citești frumoasele și duioasele lui rânduri. O comoară sfântă ne-a lăsat ca zestre, de o mare valoare. A scris cu inima, cu dragoste și suferința ce-o purta În el pentru semeni. Dar mai presus pentru Dumnezeu, a Căruia este slava
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lor suna cam în acest fel: „Apropiindu-se de Iași, călătorul din trenul care de puțin timp a coborât lunga pantă dinspre masivul frumos împădurit al Bârnovei și a trecut pe lângă două monumente istorice de evocatoare rezonanță - mănăstirile Cetățuia și Frumoasa - vede, chiar lângă linia ferată, o vastă incintă a cărei împrejmuire din cărămidă, deși înaltă, nu poate ascunde privirii un număr mare de ample clădiri. Călătorul străin de aceste locuri își dă repede seama că în fața ochilor săi curioși pulsează
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în 1890. Pentru construcția atelierelor, Municipalitatea a hotărât cedarea unui teren, undeva la marginea orașului. Și tot autoritățile ieșene au solicitat Ministerului Lucrărilor Publice ajutorul necesar pentru a strămuta atelierele pășcănene pe locul unde se desfășura târgul de vite de la Frumoasa. S-a crezut atunci că o asemenea inițiativă era necesară fiindcă oprea declinul orașului, tot mai vizibil după 20 de ani de la pierderea rangului de capitală. S-a sperat că ea va impulsiona dezvoltarea, progresul, va aduce prosperitatea. Inițiatorii proiectului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
000 lei, în moneda anului 1892. Trei ani mai târziu, Serviciul de Ateliere și Material Rulant, aflat sub conducerea lui Theodor Dragu, începea demersurile pentru întocmirea studiului pe baza căruia urmau a fi eleborate proiectele în sine. Construcția Atelierelor C.F.R. Frumoasa a început relativ târziu, dacă ținem cont că, abia în 1897, Primăria Iași decidea exproprierea terenurilor necesare construcției. Motivul ? O parte consistentă a terenului se afla în proprietatea lui Șulim Ștern. În documentele oficiale, datând din 8 februarie 1897, se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
două sute nouă, bani 61/00 (209 lei 61/00) și sunteți invitat, ca pînă în zece zile de la notificarea presentei oferte, se declarați în scris primind, sau dacă nu sunteți mulțumiți cu dînsa, se aretați suma pretențiunilor Dvs”. Atelierele din Frumoasa deveniseră realitate. Se configurase un drum de acces și erau alimentate cu apă, printr-o aducțiune de la Timișești. Zona devenise atractivă pentru angajați, care păreau tot mai entuziasmați de ideea locuirii în imediata vecinătate a locului de muncă, dar și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mă duceam la ăștia, le spuneam: „- Dom’le, dă !” Păi, mi-o dat. Ajunsesem, rămăsesem cu un apartament de cinci camere, cu scară interioară. Cine să se ducă la el, în Nicolina, cum îi spune, pe Nicolina C. H.: - În Frumoasa, încolo ? Ș. B.: - Cum îi spune, ea era șefă la Plan..., blonduța aia cu ochi albaștri, era, așa. Și aia - stați să termin -, și ea voia, ea, săraca, voia și ea să facă schimb de apartament. Ș-am schimbat ș-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
așezat pe moșiile Episcopiei, așa cum arăta Melchisedec, „40 de oameni streini de peste hotar”. Unii bulgari din Huși, datorită lipsei de pământ (ei ocupându-se cu legumicultura), s-au așezat, după anul 1800, pe teritoriul satului Novaci, ce aparținea atât mănăstirii Frumoasa, cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se pe moșia ce aparținea mănăstirii Frumoasa, au întemeiat Novacii Bulgari. Bulgarii au venit nu numai din sudul Dunării, ci și din sudul Basarabiei, după anexarea provinciei de către Rusia (1812), din cauza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, datorită lipsei de pământ (ei ocupându-se cu legumicultura), s-au așezat, după anul 1800, pe teritoriul satului Novaci, ce aparținea atât mănăstirii Frumoasa, cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se pe moșia ce aparținea mănăstirii Frumoasa, au întemeiat Novacii Bulgari. Bulgarii au venit nu numai din sudul Dunării, ci și din sudul Basarabiei, după anexarea provinciei de către Rusia (1812), din cauza abuzurilor noi administrații. Ei vor trece Prutul după 1828, stabilindu-se la Huși, în zona cartierului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
83 de ani, fusese de-a lungul timpurilor și vânător și vânat, atins de suferințe și de vremuri, trăind și victorii și înfrângeri, generând și respect și teamă. În cartea de față am scris și despre el, despre "grădina lui", frumoasa Cubă, des-pre istoria ei zbuciumată de secole, despre locuitorii săi, albi, negri și mulatri, despre bucuriile, suferințele și năzuințele lor. Am încercat să o fac sine ira et studio, fără mânie și părtinire, cum ne-o cerea acum 2000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge! Liniștiți în toate privințele și aflați și în paza "poetului nepereche" Mihai Eminescu, care ne străjuia de pe soclul din fața Ambasadei, ne-am văzut de ale noastre sub cerul de obicei blând și senin al frumoasei Havana. După plina de adevăr zicala franceză "savoir c'est prevoir", am început totuși să mă documentez asupra uraganelor și a impactului lor în "țara de reședință", având în vedere că în caz de cataclisme naturale "imunitatea diplomatică" nu poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
alături Hemingway, Ted Turner, Jack Nicholson, Hary Belafonte, Leonardo di Caprio, Vanessa Redrave, Robert Redford, Steven Spielberg, Garcia Marques, Diego Maradona, Allende,Nelson Mandela, Juan Paul II... și între "un asasinat și altul "a găsit timp să acorde un interviu frumoasei Gina Lollobrigita, sau "deochia-tului" Playboy, să o poarte de două ori pe drumuri la Havana pe isteața Oriana Fallaci, (care declara "Doresc să-l întâlnesc pe Fidel. El este un fel foarte special de dictator. E foarte cald, foarte sexy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
era dânsul, dar pesemne că fetița cea de a doua, pentru care venise, știu să-l cucerească și să-i inspire un raport favorabil, căci tratativele începură, fură duse repede și, în iarna 1893, cu mare alai, ca în povești, frumoasa prin cipesă, care își ridicase coada în pieptene și pusese rochie lungă, sosi. La plecarea din casa părintească plângea, închipuindu-și cât de singură și străină are să se simtă într-acea țară depărtată și necunoscută, cu limba neînțeleasă, cu nici un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pernicioase a trupului bicisnic, supus cohortei de imagini părelnice ale lumii fenomenale, ca și a sufletului nemuritor" (O piesă de teatru necunoscută despre Eminescu); nu mai puțin amuzantă este evocarea relației lui Eminescu cu actrița Cleopatra Lecca Poenaru "în 1880, frumoasa Cleopatra, "văduva neconsolată" în vârstă de 40 de ani, era o figură binecunoscută a saloanelor bucureștene", pe care o vede, în urma altor sursologi, ca fiind femeia pe care poetul o cântă/descrie în Scrisoarea IV ca și în Scrisoarea V
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]