4,454 matches
-
unghiile, își prind fundițe sau floricele în părul de obicei lung, își atîrnă chestii de urechi, vorbesc mult și au un rîs ascuțit, preferă chestiile roz, strălucitoare și înflorate. Semne că vor s-ascundă ceva. Faptul că poartă de obicei fuste ca să-și arate genunchii te poate deruta într-adevăr, dar poate asta și urmăresc, să-și camufleze natura înșelîndu-ți ochiul cu detalii fără importanță. Unii din colegi, imitîndu-i pe oamenii mari, vorbeau cu ele, le țineau de mînă, le pupau
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
chiar acolo, pe trepte, ca nimeni să nu le ocupe teritoriul, deși era greu de crezut că vreo babă rătăcită, că numai ăstea mai acaparau scările rămase libere, să nu fi fost pe dată alungată cu cîteva șuturi între cutele fustei. Poate doar cînd se duceau la păcănele și la profesoară își părăseau locul și nici atunci pentru mult timp. Poate și mîncau acolo, stomacul de băiețaș de cartier e făcut să se sature cu semințe și cu poșircă. Iar boscheții
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
profa a trecut de el, apoi și-a scos fițuica potrivită, cu cît mai puțin zgomot, desfășurînd-o între picioare. Așa văzuse că fac fetele și și-a spus că de ce n-ar face și el la fel, chiar dacă n-are fustă, să poată proteja mai bine bucata de hîrtie. Se chinuia să înțeleagă scrisul, așa departe de ochi. Cînd intuia că profa urmează să se uite spre el, se concentra asupra foii din fața lui, îngroșînd unduirile literelor care i se păreau
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fi căzut pe față, nu se-nchidea bine capacul sau cine știe, cu un parfum ce pe o rază de o sută de metri intra în pielea și hainele nefericiților ce pătrundeau în cerc, cu haine sexy, mulate pe corp, fustă scurtă, picioare lungi, subțirică, de fapt scheletică, prin bluză de-abia i se ghiceau umflăturile de care sînt atît de atrași bărbații maturi și care la vedetele de pe ecranul televizorului par imense încît bărbații ăia maturi și-ar abandona fără
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și-ar abandona fără să stea prea mult pe gînduri soția și copiii numai să poată pătrunde dincolo de ecranul televizorului și să-și cufunde mîinile în umflăturile alea, nu numai ochii. Avea totuși fundul mare, îți sărea în ochi prin fusta mini strîns lipită de piele, disproporționat cu restul corpului atît de subțire, poate a stat prea mult pe scaun și i s-a turtit partea aia, asta o să i-o trîntească mai tîrziu, la momentul potrivit, pe femei le supără
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
doar lucruri plăcute. Bosumflată, însă făr-a face scene, s-a conformat, trăgîndu-și anevoie scaunul sub fund, de parcă schimbarea postu-lui i-ar fi răpit toate puterile. Pe ecranul televizorului, se repeta aceeași imagine cu funduri de fete în blugi și cu fuste mini, probabil liceene. Pete din ceață le urmăreau chipurile, oriunde se ducea. Mai era și-un cerc roșu care se plimba pe ecran, dar Marcu nu și-a dat seama care-i e ținta, ceva era-n neregulă. Fetele se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
prea tare, că se făceau de rîs. Unii se urcau pe bănci, jucîndu-se de-a războiul sau prinselea, iar jocurile erau pentru ei mai faine așa, cu cineva țipînd la ei să coboare și trăgîndu-i de materialul pantalonilor ori al fustelor, degeaba. Odată, niște băieți i-au ars cu brichetele blana de la cojocel și au ajuns în fața comisiei disciplinare, dar tocmai doamna profesoară le-a ținut partea, cu toate că n-a rezolvat mare lucru și ei au fost sancționați cu scăderea notei
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
feței au fost înghițite de grăsime, într-un moment cînd i-a fost foame. Oare dac-ar fi fost sărutat de o prințesă s-ar fi transformat în Făt-Frumos? Mama lui Alin îl oglindea, în afară de faptul că purta, în loc de costum, fustă în culori țipătoare. Două șiruri de mărgele mari și colorate curgeau printre straturile de grăsime. Și mai era o deosebire: ea avea o mustăcioară deasupra buzelor strident rujate. Tatăl lui Alin se bărbierea. Seara făceau întrecere care are țîțe mai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
oaie. Se Încingeau cu brîu roșu și brăciri țesute cu diferite modele. Aveau cuțitul la brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in sau cînepă. Femeile, purtau iarna vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe când mergea cu vinuri la Suceava, singur, părăsit de iubită. În drum spre Suceava, Neculai Isac văzu pe malul unei gârle o "liotă de țigani" care voiau să prindă pește. Printre ei era și o "fetișcană de optsprezece ani", cu fustă roșie, Marga, pe care țiganii au certat-o deoarece se uita țintă la tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-a aruncat fiecăruia un bănuț de argint și a pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
uimită, parcă vedea o sălbăticiune rară". Fata îl tulbură, îl obsedează, sentimentele sunt mai presus de orice și după moartea acesteia rămase răpus de durere. Marga este frumoasa țigancă, eroina povestirii Fântâna dintre plopi, "o fetișcană de optsprezece ani", "cu fustă roșă". Portretul fizic: E vie, plină de viață, cu "trupul curat și frumos rotunjit", pe care i-l văzuse Neculai Isac în apă, cu "obrazul copilăresc", cu "nasul arcuit, cu nări largi", cu "ochii iuți", cu părul "negru și lucios
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se potoli, suspină prelung și adânc". Fântâna este un supra-personaj cu dimensiuni simbolice, un simbol al vieții și al trăirii. "Fântâna" își are conotații care se asociază principiului feminin, "gura fântânii" semnifică perfecțiunea, "plopul" este un arbore funerar, iar "roșul" fustei înseamnă dragoste și moarte. Cealaltă Ancuță Cealaltă Ancuță e o povestire de aventuri, relatată de Ienache coropcarul ("negustor ambulant"), într-o vreme când iernile sunt blânde și lumea "bicisnică", iar coropcarul își ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să fie băiat. Deși este băgată în seamă și are un rol clar conturat în grupul de băieți, ea nu-și va găsi împlinirea decât dacă își va regăsi femi nitatea. Într-o bună zi ea trebuie să apară în fustă, cu ciorapi fini și cu puțin machiaj, lăsându-i pe foștii camarazi cu gura căscată. Astfel, masculinitatea ei se va împăca, poate, cu feminitatea ei. Între sexele unei persoane Dacă încerci să cunoști un om, nu vei reuși să te
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sau dreapta, și-ar ține mâinile de-o parte a coapselor și ar privi ochii și fruntea bărbatului cu care are de-a face. Multe fete, obișnuite cu purtarea pantalonilor, fac adevărate gafe de atitudine corporală atunci când sunt îmbrăcate în fuste sau rochii, ținându-și picioarele depărtate sau unul peste altul. Mesaje de la picioarele tale Prin urmare, genunchii rotiți intern înseamnă vulnerabilitate; dar ce altceva mai știu ei să spună? Genunchii sunt un punct de referință pe harta corpului tău; oamenii
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
picioarele depărtate sau unul peste altul. Mesaje de la picioarele tale Prin urmare, genunchii rotiți intern înseamnă vulnerabilitate; dar ce altceva mai știu ei să spună? Genunchii sunt un punct de referință pe harta corpului tău; oamenii cred în general că fusta deasupra sau dedesubtul genunchilor înseamnă libertate, respectiv limitare în relaționarea erotică. Și asta pentru că genunchii marchează calea spre zona geni tală. De obicei, o persoană echilibrată uită foarte repede de genunchii săi; într-o stare metabolică normală, aceștia reprezintă cele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
picioare frumoase de femeie să fie ascunse în penumbra ștrampilor (strumpfhosen, în germană înseam nă pantaloni cu ciorap). Pentru că partea de jos a corpului a fost dintotdeauna ascunsă în așa fel, încât să fie ultima accesibilă, chiar dacă la modă sunt fustele scurte, crăpăturile sau... aparent nimic. În schimb, partea care este cea mai accesibilă de departe la o femeie este părul. Părul ca un steag Omul este singura specie al cărei păr crește aparent nelimitat. Cărțile de recorduri abundă în exemple
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o înca drează în categoria femeilor ușoare, apoi trece la trup pentru a vedea ce i se-arată: o crăpătură prin care pi ciorul se ghicește până sus, o bluză mai transparentă prin care sânii așteaptă să fie remarcați, o fustă strâns mulată pe fund care cere o evaluare din spate... O gură bună de gustat Gura este una dintre porțile tale către lume. Cu ea guști ceea ce poate fi asimilat dintre toate câte-ți par atrăgătoare și tot cu ea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sinucidă. După vreo câteva luni de terapie, a observat că de fapt ea avea ochii verzi, altfel decât ochii mamei sale. Apoi și-a luat o nouă pereche de ochelari, cu ramă mai subțire. Ba chiar a început să poarte fuste scurte și o dată a venit la ședință zâmbind, a zâmbit tot timpul ședinței și a plecat zâmbind: se rujase pentru prima dată. Apoi a început să stea pe chat toată noaptea. Mama era cam supărată pe mine. Fiica ei mânca
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fizică. În haine de oraș Uitându-se pe stradă după fete, băieții le văd îmbrăcate. Mai mult sau mai puțin provocatoare, hainele fetelor nu vor putea ascunde niciodată corpul în întregime. Privirile pătrun zătoare ale băieților caută picioarele prin crăpătura fustei, forma sânilor prin bluză, dimensiunile feselor pe la spate... A vedea chiloții unei femei privind sub fusta ei este o mare realizare, chiar dacă aceiași chiloți pot fi priviți în voie pe plajă. Așadar, interesează ceea ce nu e permis în acel moment
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mult sau mai puțin provocatoare, hainele fetelor nu vor putea ascunde niciodată corpul în întregime. Privirile pătrun zătoare ale băieților caută picioarele prin crăpătura fustei, forma sânilor prin bluză, dimensiunile feselor pe la spate... A vedea chiloții unei femei privind sub fusta ei este o mare realizare, chiar dacă aceiași chiloți pot fi priviți în voie pe plajă. Așadar, interesează ceea ce nu e permis în acel moment. Femeia de pe stradă este parțial îmbrăcată; ce nu se vede este completat de imaginația masculină, astfel încât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
piesei. Pornim de la costumația celor două personaje care este esențială și simbolică; Leonida este prezentat în papuci, halat și cufie, având ca martor și reprezentant al realismului pe Efimița, stăpâna reală a acestui univers domestic, la rândul ei, în camizol, fustă de flanelă roșie, iar la cap legată cu un turban alb. Conul Leonida este un nou prototip creat de Caragiale în activitatea esențială și definitorie a ritmului biologic diurn. Criticul Șerban Cioculescu se întreabă dacă Leonida este „un om cinstit
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
sau din muzicile latine.") Memorabile rămân cuvintele lui Louis Armstrong referitoare la jazz: "Muzică fantastică pe care o auzim la radio în zilele noastre se ascultă cu multă vreme în urmă în vechile catedrale unde surorile strigau până le cădeau fustele." 46 "TOPE: Tu comprends, Emanou, cette histoire de jouer toutes nuits à n'en plus finir commence à me fatiguer. EMANOU: Mais, Topé, îl faut bien que leș pauvres dansent aussi. Et comme ils n'ont pas d'argent pour
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sens, cele mai bune dovezi că poetul are un cert rafinament combinatoric, incantațiile amoroase amintind când de cele semnate, odinioară, de un Costachi Conachi sau un Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri dus.// ... // Ochii tăi de aur plini/ Iar îmi caută pricini./ Gura ta cea lobodă/ Mă sărută slobodă" etc. Desigur, niciun exercițiu de virtuozitate stilistică nu poate edulcora sfârșitul cuplului (în special
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
reprezentarea femininului. După Reparata cu cei sâni și Pirata chioară de un sân, este dorită chiar și servitoarea respingătoare, plină de urdori de tot felul, emanând mirosuri pestilențiale: "O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Și-ți căutam chiloții sub saltele/ Ca să le sorb cerescul lor parfum,/ Cu nara dilatată, cu ochi umezi/ Cu inima făcând trans-bara-bum!// O, servitoare, dulce servitoare/ Când adormeai în terfe și sudori,/ M-apropiam de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune în valoare ceea ce se pierde sub fustele largi și rămâne de obicei neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur de șes jambes. Îl y
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]