99,031 matches
-
fum gata să-l cuprindă că un râu ridicat în văzduh și care venea spre el necontenit - transparență, gata să-l învăluie și din fața căruia n-avea unde să se retragă. Curând, ceața verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
salvării deci qvos erat demonstrandum metrul a fugit din meridian au afirmat-o trecând podul Apolodor și-mpăratul Traian majusculele nici n-au existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți crapă nervul sub frunte vedeți?... am mânia lui șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Apoi centura s-o punem / Tot spre răsărit / Nu vom mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem. footnote>. În momentele în care ne amintim de o anumită persoană a cărei înfățișare ne răscolește simțurile putem alunga această ispită cu pomenirea povețelor Sfinților Părinți care sfătuiau să ne gândim că acel om este doar un mormânt văruit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritarele, colecția Ortodoxia Românească, Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1994, p. 7. footnote>, flegmă, sânge și zeamă de hrană putredă<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
se hrănesc; dacă n-ar primi în fiecare zi hrana aceea care le vine din stomac și ficat, atunci pielea s-ar zbârci, ochii s-ar duce în fundul capului și îndată toată frumusețea chipului ar zbura. Așadar, dacă te-ai gândi ce-i în lăuntrul ochilor frumoși, ce-i în lăuntrul unui nas statuar, ce-i în lăuntrul gurii și obrajilor, ai spune că toată frumusețea trupului nu-i altceva decât un mormânt văruit și plin pe dinăuntru de atât de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 355. footnote> De la avva Ammona aflăm următorul sfat: Dacă te luptă cu plăcere dorința de femei, gândește-te unde se află acelea care au murit. Și așa te vei liniști<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 120. footnote>. Când vorbește despre patimi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aici, din această lipsă de grijă ca să spun așa, se nasc toate relele [...] - căci diavolul dă acele porunci pierzătoare, pe care tinerii le împlinesc cu plăcere, uitându-se numai la plăcerea ce le stă în față, fără să se mai gândească la durerea de mai târziu. De aceea, vă rog, să întindeți o mână de ajutor copiilor voștri, ca să nu fim pedepsiți și pentru păcatele săvârșite de ei. Nu știți oare ce a pățit preotul Eli, că n-a îndreptat cum
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ferești de femeile rele, să nu ai nici un amestec cu ele și nici convorbiri îndelungi pentru că mai ușor poți să înviezi morții decât să nu cazi în vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Dumnezeu; să fie dumnezei fără Dumnezeu. Adam, cedând amăgirilor demonului, care s-a servit pentru scopul său de șarpe, a consimțit astfel să devină dumnezeu prin el însuși, să se autoîndumnezeiască, și în aceasta constă păcatul său. Nu s-a gândit nici o clipă că prin aceasta își contrazice, de fapt, condiția lui de făptură. Afirmarea autonomiei sale absolute și a voinței de a-I lua locul Creatorului, sau de a înălța înaintea lui un alt dumnezeu constituia negarea, respingerea lui Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sufletului, sau una a precedat celeilalte? Răspundem că amândouă în același timp sunt concepute, formate și desăvârșite, precum sunt și date la iveală, și că nu intervine vreun moment în creație, în care să se impună o ordine de preferință. Gândește-te la cele dintâi după cele din urmă: dacă moartea nu determină altceva decât despărțirea sufletului de corp, contrarul morții, adică viața, nu se definește altfel decât ca unirea corpului și a sufletului; dacă despărțirea în același timp a ambelor
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Însă, în toate cazurile, deși motivele sunt diferite, pierderea și durerea este aceeași. Când sunt întrebate despre factorii ce le determină ca să recurgă la avort și sunt interogate în legătură cu cauzele acestuia, multe dintre femeile de astăzi invocă faptul că se gândesc la ceea ce vor spune cei din jurul lor când vor afla că sunt însărcinate și de aceea recurg la avort; altele mărturisesc că n-au posibilitatea materială care să le permită să poată crește copilul; apoi se crede că este o
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Penny Yvonne Salazar, op. cit., p.16. footnote>. Deși multe femei se simt pentru scurt timp eliberate de avort, totuși ele se vor confrunta mai târziu cu reacții psihice negative care nu pot fi prevăzute, la care nici nu s-au gândit vreodată și peste care nu se poate trece cu ușurință, în unele cazuri având urmări pentru toată viața. Își nesocotesc, astfel, rolul lor matern cu care au fost înzestrate de Dumnezeu prin creație, nedorind să fie continuatoare ale operei Lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
A luat cu el și stropul de speranță care mi-a mai rămas. Nu faceți aceeași greșeală ca mine, căci veți regreta toată viața! Relatez această întâmplare pentru folosul tuturor femeilor și tinerelor fete care se află în aceeași situație. Gândiți-vă foarte bine ce faceți, pentru că vă vor chinui visele și vă vor urmări privirile celor ce nu mai sunt. Veți simți o singurătate copleșitoare, durere și jale, când veți vedea o mamă cu copilul ei. Voi veți suporta consecințele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și jale, când veți vedea o mamă cu copilul ei. Voi veți suporta consecințele unei asemenea intervenții, nu prietenul vostru. El nu vă poate lua teama, regretul sau însingurarea. Chiar dacă va fi aproape, nu vă va putea ajuta. De aceea gândiți-vă bine înainte ca să alegeți avortul și nu permiteți nimănui să vă constrângă, pentru că viața voastră va fi distrusă. Există numeroase organizații de consiliere care vă pot ajuta. Nu faceți aceeași greșeală ca mine. Judith <footnote Pius Stossel, op. cit., pp.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se află tocmai la baza chipului și a asemănării cu Dumnezeu, iar acestea au fost de la început create, și noi nu le-am pierdut cu totul niciodată. Într-adevăr, Sfântul Grigorie consideră că urmările păcatului strămoșesc sunt însemnate, dacă ne gândim la scăderile suferite în urma acestuia. Totuși, el adoptă o atitudine mult mai puțin sumbră cu privire la condiția omenească decât Fericitul Augustin, de exemplu. Scopul vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de toate, dobândirea asemănării cu Dumnezeu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ei nu este o încercare catafatică de a-L înțelege pe Dumnezeu prin limbaj; nu este limbajul în căutarea lui Dumnezeu (catafatic), ci limbajul care este plin de Dumnezeu (logofatic). Așa doritor este Sfântul Grigorie să ne împiedice de a gândi că mireasa s-a întors la discursul catafatic, transmutându-și negațiile în afirmații, încât nu ne lasă nici să știm precis ce spune mireasa. În schimb, autorul patristic subliniază ce întâlnesc fiicele Ierusalimului în discursul miresei: Cuvântul Însuși, inefabil, de neexaminat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas fără nici un sprijin în viață. Într-o bună zi sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată, îmi vorbi cu dragoste
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Marii, seara, auzim clopotele mănăstirii trăgând cu mare vuiet. Credeam că s-a fi aprins undeva vreo casă, însă focul iscat era mai grav, sunau clopotele mobilizarea generală! Tot satul era în picioare și vizitatorii asemenea. Nimeni nu se mai gândea la culcare. Într-adevăr știrea veni mai târziu că armata română a trecut granița și ar fi ajuns pe neașteptate la Brașov. Trenurile de persoane fură suspendate, iar noi toți nevoiți a rămâne pe loc, așteptând o ocazie de a
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a intra în Capitală, a fost o oarecare panică printre locuitori, teama de recunoscut. Cu tot tragicul situației, n-au lipsit și momente de comic, de exemplu lăptarii mărginași, care în fiecare dimineață trebuiau să aducă marfa clienților, s-au gândit la năstrușnica idee de a-și împodobi căciulile cu stegulețe albe de pace înfiptecu mici nuieleîn creștetul pălăriilor lor, cât și după urechile cailor înhămați la faetoane. În așa chip și-au făcut intrarea dimineața în oraș, făcând chiar pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
încetarea dorinței sale pentru Dumnezeu. Deci, aici se observă o împărtășire. Privind altfel problema, satisfacția constă în continuarea căutării. „În acest mod, mireasa este, într-un anume sens, rănită și înfrântă, datorită frustrației create de ceea ce dorește, acum că se gândește că pasiunea sa pentru Celălalt nu poate fi împlinită sau satisfăcută. Dar vălul durerii sale este îndepărtat când află că adevărata satisfacere a dorinței sale constă în continuarea neobosită a căutării și înălțarea sa neabătută; astfel ea vede că împlinirea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la Prometheus, s-a decis (nu tocmai ușor) asupra cărții lui Florin }urcanu. Dacă celelalte excelau prin stil și prin umor, volumul Mircea Eliade. Prizonierul istoriei se detașează net printr-o obiectivitate foarte greu de pus în scenă dacă ne gândim la prea acidele dispute privitoare la Eliade. Nu întâlnim nici mitizarea indigestă, de manual, a istoricului religiilor, nici viziunea unilaterală și malițioasă a "uitării fascismului" (după Alexandra Laignel-Lavastine). Am putea vorbi despre o anume "uitare a maniheismului" în cazul lui
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
așa greu: rar candidat să poată tâlmăci limpede și cu accent proză sau hexametri antici; și examenul umanistic neputând fi o resurecție peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de căruță la o jumătate de veac în urmă; să-și primenească oamenii și
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
care a avut-o în a doua parte a recitalului, în celebrul Pas de deux din actul III al baletului Don Quijote nu ne-a revelat decât o balerină sigură pe tehnica ei și atât și ne-a făcut să ne gândim ce excelentă primă balerină este Corina Dumitrescu în acest rol și cum strălucește, cu adevărat, Alina Cojocaru, pe care am văzut-o nu cu prea mult timp în urmă, în același balet, pe aceeași scenă bucureșteană. Desigur, și soliștii din partea
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
dăruiește o șansă către un tip de experiență, de trăire. Și dacă lucrurile nu stau chiar așa de la început - inerțiile atîrnă greu, de multe ori - poți să-ți inventezi stări, întîlniri, imagini. Iar ele își vor căpăta concretețea. Întotdeauna mă gîndesc așa și ca să-mi diluez pesimismul, să-l temperez, să mă pornesc la drum. Cît de scurt. Să mă bucur de forme ale libertății, de mici evadări din șabloanele inevitabile ale programului zilnic, să-mi amăgesc oboseala. Teatrul în sine
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]