3,734 matches
-
The Psychology of Character with a Survey of Temperament, New York. 1928; Eduard Spranger, Lebensformen, Geisteswissenschaftliche Psychologie und Ethik der Personlichkeit, Halle, 1927, ediția a VIII-a, Tubingen, 1950; Ernst Kretschmer, Korperbein und Charakter, Berlin, 1922, ediția a XX-a, 1951 ; Geniale Menschen, Berlin, 1929, ediția a IV-a, 1948. Cu privire la tipul "creator" și la tipul "posedat", vezi W. H. Auden, Psychology and Art, în The Arts Today (redactor G. Grigson), Londra, 1935, pp. l-21. 9. F. W. Nietzsche, Die Geburt
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
vizând, într-o simetrie și ea ironică, apocalipsa - o fortăreață construită pe o insulă îl poate pune la adăpost de o catastrofă. Întâmplările prin care trece Gog sunt fără excepție esențiale pentru înțelegerea biografiei și a viziunii sale despre lume. Geniali sau mizerabili, în prăvălia lui Ben-Chusai, negustorul colecționar de oase și bucăți de cadavre umane mumificate, oamenii sunt liberi și egali. Istoria, artele, politica, religia și morala se intersectează în problematizarea cinică a lui Gog, angrenate în spiralele reci ale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
unui regret legat de o pierdere dureroasă". Născut la scurt timp după moartea surorii sale, tânărul Ivănescu va fi marcat pentru tot restul vieții de o nouă traumă, cea a sinuciderii fratelui său, Emil. Ca într-o farsă sinistră, studentul genial la medicină își programează și își anunță data morții cu detașarea și convingerea unui veritabil erou existențialist. Aceste două puncte oarbe vor deveni, pe harta vieții poetului, cicatricile permanente rămase în urma coliziunii cu iraționalul și fatalitatea unui destin de neînțeles
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
europenizare, de aplicare a marilor câștiguri ale Revoluției franceze și americane!, peste noi s-a abătut „uraganul Asiei”! Sub platoșa subțire și ipocrită a unei „ideologii germane” iscate de un Evreu erudit care, nemulțumindu-se cu o minuțioasă și aproape genială critică a capitalismului contemporan, a avut ambiția „să facă epocă”, propunând una dintre cele mai catastrofice utopii umane: o „altă” societate, În care oamenii să nu se mulțumească cu egalitatea În fața justiției și administrației, care era marea victorie a enciclopediștilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
topologie” ce curge din galeria eroilor secunzi dostoievskieni, dar și din Nietzsche și Loyola! Dar... și din unele precepte christice, În radicalitatea și curățenia lor extraordinară, Înainte de a fi „atenuate”, dacă nu corupte, de oarecum fireasca administrativare a credinței (vezi genialul monolog al Marelui Inchizitor, făcut prin gura lui Ivan Karamazov!Ă 5 ...A avea succes la Paris, spuneam, Înseamnă cam același lucru, are aceeași „cheie” ca travaliul enorm și de lungă durată pe care trebuie să-l facă și să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ideal” nu mai are aproape nici o semnificație azi, iar acest termen e folosit pur și simplu Într-o accepțiune restrânsă, (am văzut ani la rând, pe pereții metroului parizian, o reclamă care lăuda insistent o firmă, Danone, ce producea o „genială” cremă de zahăr ars! „Destin”, „ideal”, „genial”, iată noțiuni compromise de victoria burgheziei sau, poate, mai ferm, de psihologia, triumful și limitele aproape „palpabile” ale epocii noastre postindustriale, postmoderne. „Destin” contra „carieră”, iată ce a Înflăcărat mintea și energiile tânărului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
azi, iar acest termen e folosit pur și simplu Într-o accepțiune restrânsă, (am văzut ani la rând, pe pereții metroului parizian, o reclamă care lăuda insistent o firmă, Danone, ce producea o „genială” cremă de zahăr ars! „Destin”, „ideal”, „genial”, iată noțiuni compromise de victoria burgheziei sau, poate, mai ferm, de psihologia, triumful și limitele aproape „palpabile” ale epocii noastre postindustriale, postmoderne. „Destin” contra „carieră”, iată ce a Înflăcărat mintea și energiile tânărului care am fost; deși, apărându-mi „cariera
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pur și simplu o forță ciudată, ilogică: imaginația. Dus de ea, filozoful Înaintează prin sărituri, din posibilitate În posibilitate, pe care, pentru o clipă, le ia ca certitudini. Când și când, În zbor, ea atinge și unele certitudini; un presentiment genial le indică și ea ghicește cu ușurintă În ce loc se găsesc aceste certitudini demonstrabile. Dar forța demonstrației este În mod deosebit de performantă când e vorba de a obține Într-o fulgerare și de a pune În lumină analogii. Reflecțiunea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ea trebuie să „rămână pe loc”, să-și păstreze capacitatea ei funcțională. Cităm splendida definiție pe care o dă Th. Mann vieții: „Un schimb de materii cu păstrarea formei”. De ce ar inova artele căutând „alte motive” esențiale umane? Omul, omul genial și inspirat - inspirat ca și zeii! - a descoperit, folosind instrumentul limbii, elementele esențiale ale firii și devenirii sale, ceea ce numim „temele” sau „motivele” abisale: iubirea, ura, zeii, prietenia, instinctul păcii și al războiului, justiția, injustiția, singurătatea, deliciile și torturile memoriei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ă că, odată cu extincția mea, care se va Întâmpla cu o mare probabilitate, lumea, da, lumea „exterioară și obiectivă” se va prăbuși odată cu mine, deoarece eu am „secretat-o”, am produs-o fără Încetare, cu o energie și o imaginație genială, neobosită, zeiască, minute, ore, așa-zise luni și ani de zile, creând specii de animale și plante - multe dintre ele Încă nedescoperite, ha, ha! -, ziduri, verdeață, cupole, sentimente și rime, dezordine și viziuni, confuzii agreabile sau nu, neînțelegeri care au
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
numele - Israel - și promisiunea, formidabilă, unică, de a fi, de a deveni „principiul” unei națiuni care avea să stăpânească lumea!Ă. Unul care era și trebuia să fie Totul, iar asta cu un mileniu și mai bine Înainte ca isteții, genialii Greci să vorbească de Unitatea lumii, de unul și totul, reducând Însă și simbolizând materia și viața la vreo 12 forme sau energii. Zeii, ce se deosebeau unii de alții, cu istoriile și certurile lor, cu capriciile și privilegiile lor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acest statut? Nu s-a academizat cumva, spre satisfacția ironică a „domnilor burghezi”, intrarea În Academia Franceză a lui Ionesco, unul dintre „revoluționari”, maestru al „absurdului”, o victorie sau un semn al „sfârșitului revoltei”, un ultim ecou al acelui râset genial și extrem de truculent, ce a răsunat pe toate coridoarele Europei timp de un secol, cel al suprarealismului. Dar, oricum, suprarealismul a fost nu mai puțin o formă a libertății și a victoriei „geniului etern tânăr” În fața psihologiei și artei sclerozate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
apt să deschidă, să arunce o altă lumină asupra evenimentelor care Îi succed, dar, se’nțelege, numai asupra unora. E asemănător, oarecum, pentru a mă face mai bine Înțeles, tehnicii decriptării viselor, dacă există o asemenea tehnică... Dar Freud și genialul său elev, C.G. Jung, au arătat nu numai că există, dar și-au și fundat Întreaga știință pe o asemenea tehnică sau metodă. Deoarece, din noianul de vise care ne copleșesc aproape În fiecare dimineață - eu am deprins obiceiul, aproape
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Virgil a fost unul dintre rarii scriitori români care s-au Îngrijit nu numai de soarta propriilor sale manuscrise, Încercând să motiveze una dintre marile edituri pariziene - și Flammarion era una dintre ele! - să deschidă porțile unei literaturi cu nuclee geniale și personalități nu rareori ieșite din comun, afundate Însă În prejudecata „zonală”, care cuprinde Întreg estul european și, mai ales, sud-estul european. Nici unul dintre „titanii” emigrației literare române afirmați În Franța sau În America - vezi Mircea Eliade - nu a Încercat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
celelalte țări „socialiste” - Ungaria, Cehoslovacia, Rusia sovietică -, școlile lor de proză, poezie chiar eseistică, de artă grafică și cinematografie. Da, chiar și În cinematografie, deși, se știe, era zona cea mai supravegheată de cenzura comunistă: un Tarkovski cu al său genial Rubliov este și azi de neegalat, ce să mai vorbim de uriașa școală cinematografică poloneză, un Kavalerovici, Skolimovski, genialul Vaida, care Încă și azi poate fi comparat cu puțini europeni, un Bergman sau Antonioni! De ce atunci vorbim de o „Siberie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Da, chiar și În cinematografie, deși, se știe, era zona cea mai supravegheată de cenzura comunistă: un Tarkovski cu al său genial Rubliov este și azi de neegalat, ce să mai vorbim de uriașa școală cinematografică poloneză, un Kavalerovici, Skolimovski, genialul Vaida, care Încă și azi poate fi comparat cu puțini europeni, un Bergman sau Antonioni! De ce atunci vorbim de o „Siberie a spiritului”?! De ce facem amalgamul Între o stăpânire absolutistă, discreționară, reacționară cu adevărat politic și geniul popoarelor ce se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a emanației de vârf a unui popor după niște criterii În care se face amalgamul Între politică și literatură?! Și mai ales „politica” ce s-a abătut, de secole, asupra teritoriilor ocupate de Români, puteau ei oare să aștepte, fii geniali ai acestui neam ce simțeau irepresibil că trebuiau să se exprime dacă nu În forme directe, oricum În cele deduse, metaforice, artistice - timpuri mai calme, mai libere?! Ca să nu mai spunem că aceste forme „deduse” erau adeseori mai convigătoare, mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
veșnic verde a prezentului, Nichita a luptat, zi și noapte, ca o fiară - zâmbind și roșind de fiecare dată și la gânduri neexprimate, dar și la gesturi numai pe jumătate făcute, da... ca o fiară tânără și de-o energie genială pentru a-și tipări versurile, atacate iute de confrați și de funcționarii puterii, dar semn mare și cert al unei Înnoiri formidabile a artei sale, neașteptată mai ales Într-o vreme ca aceea!... Dar știm noi oare care e vremea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de care am mai vorbit, iar acum, după părerea ardeleanului și a Neamțului din mine, tu trebuie să reziști! Nu numai succesului care deja te Înconjoară În forme diferite și indiscutabile, dar trebuie să reziști propriei tale naturi, a pulsiunilor geniale care te animă, dar care te pot și clătina! Să așezi un picior ferm pe acea «platformă» a artei tale ca să poți produce, spre deosebire de atâtea genii românești care «au promis, clar și convingător», dar care s-au prăbușit apoi În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și literaturii, ca și al creatorilor. Mă reîntorc din această digresiune - o fugă pentru mă regăsi! -, „digresiuni care nu sunt, poate, la urma-urmei, decât esența epicului”. Cel puțin, așa ne-o demonstrează un Marcel Proust, sau un Faulkner, dar și genialul eseist și clasicist Erich Auerbach, care În Mimesis, constată, Încă din Odiseea lui Homer, această „naștere a epicului” din „fuga” din acțiunea imediată, din prezentul faptic care se’ntâmplă sub ochii noștri - lecție pe care marii inovatori ai romanului secolului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de... curaj, speranță, demnitate chiar! Da, cinismul poate ține uneori loc de demnitate, iar aceasta pot s-o Înțeleagă numai cei care au trăit această realitate „imposibilă, absurdă”, care, Însă, ca’ntr-o farsă lugubră sau ca În romanele nevrotice ale genialului Kafka, devine nu numai o „altă realitate”, dar, culmea ironiei, cealaltă „realitate” În care crescusem și pe care o considerasem a conține singurele principii ale valorii și demnității umane devenea tot mai „comică”, dacă nu un simplu vis, o amintire
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
moartea - tragică este nașterea noastră!” Or, eu, fiind la modul definitiv și, ar putea zice unii, la modul „imbecil”, un vitalist, nu puteam intra În dialog cu un sceptic organic și „histeroid”, cum era și cum se proclama insomniacul, rătăcitorul, genialul fecior de popă din Rășinari. Interzis de cenzorii și activiștii culturali comuniști vreme de decenii, spre rușinea noastră, Încă o dată - sub același regim, Sârbii, Ungurii și Polonezii Îl publicau! -, Cioran se află azi „pe masa de disecție” a spiritelor autohtone
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care a izgonit ideea de sclavagism, dar... are nostalgia ei! Sau cele două mari, esențiale structuri istorice ale umanității și ale Europei sunt Încă prea „prezente”, prea „magnetice”, prea „exemplare” ca să nu-și lase scoriile În urmași: sclavagismul - „epoca Greciei geniale și a imperiului roman, cuceritor și constructor! - și feudalitatea, „locul” familiilor de sânge și al Onoarei. Da, nu puțini dintre emigranții țărilor din Est, „fugiți” În Vestul Europei după primele adaptări și recunoașteri civice formale, s-au izbit ca de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru a sublinia modernitatea lui Eminescu. Eminescu ne asigură Theodor Codreanu, cu un noian de dovezi în mână este un mare spirit modern, cel mai mare din cultura română. Multe din adevărurile stabilite irevocabil de științele secolului XX au fost genial intuite și încorporate imaginarului eminescian. Criticul o spune fără a confunda planurile. Demonstrația este riguroasă, documentată și tulburătoare. Ceea ce în articole putea părea scandalos și paradoxal capătă în carte o cu totul altă greutate specifică, o altă semnificație integrându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost scutit de atacuri de "greutatea" acelora ale canonicului Grama sau ale lui Densusianu. Starea de război cu Eminescu durează necontenit, de mai bine de un secol. Cum spun, în versiunea lui Theodor Codreanu două sunt marile momente ale sacrificării genialului poet: prima ar fi cea de după iunie 1883, când, nici mai mult, nici mai puțin, unii contemporani l-au scos din viața publică pe marele suferind; a doua se petrece sub ochii noștri, începând cu martie 1990. Mai întâi, deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]