9,430 matches
-
se consolidează și se perfecționează o anume mișcare fiind foarte propice acestui scop. De fapt, autoasigurarea constă în măsurile pe care le ia fiecare executant pentru a nu se accidenta. 4. Cauze și factori datorați condițiilor meteorologice În învățământul preșcolar, gimnazial și liceal, marea majoritate a lecțiilor de educație fizică se desfășoară în aer liber, urmărindu-se cu precădere călirea organismului copiilor. Practicarea exercițiilor fizice pe umezeală, într-un echipament neadecvat poate duce la apariția unor întinderi musculare, întrucât determină o
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
mare ușurință. Domeniile în care aceste persoane au fost integrate funcțional sunt: desen tehnic arhitectural, programator PC, translator, cercetător, bibliotecar, educator special. Indivizii cu cel mai mare succes în integrare au avut un profesor de sprijin atât în școala primară, gimnazială, liceală, cât și la nivelul învățământului superior. Astfel, acest mentor poate ghida persoana cu autism în alegerea unei calificări și chiar să o asiste la locul de muncă. Trebuie de reținut faptul că, gama de servicii este mult mai largă
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
bunicii care posedă studii superioare și unii dintre ei sunt încă angajați, alții rămân, într-un fel sau altul, socialmente activi (participând la activitatea diverselor asociații, manifestând interese cognitive, artistice sau practice), sau bunici care deși nu posedă decât studii gimnaziale, reușesc să realizeze mai mult în creșterea și educarea unui copil, decât reușesc părinții copilului, deși dispun de pregătire superioară bunicilor. Un astfel de caz este prezentat în studiul de caz nr.1, subintitulat: Bunicii, salvatori ai nepotului. Deși contactele
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ale jocului de baschet îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele III - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de baschet se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun si orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în trei direcții: Direcția
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
motivația elevilor ca parte componenta activa a întregului proces, ceea ce presupune ca elaborarea conținutului si formelor de practicare să țină seama de opțiunile elevilor cărora li se adresează direct. I.4.4. Curricula jocului de baschet în învățământul primar si gimnazial Datorita valențelor sale, baschetul este apreciat ca un mijloc necesar si eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim atât în lecțiile de educație fizică sau activitățile obligatorii ale elevilor, cât și în celelalte activități sportiv-recreative din majoritatea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
formative ale jocului de baschet devin în curriculumul acestuia în școală în obiective specifice care, în continuare, în practica se diversifica în obiective operaționale. Obiectivul principal al prezentei jocului de baschet în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial este practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren, ceea ce permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale baschetului. Acestea sunt active, eficiente, numai atunci când jocul este practicat autonom, integral, repetat
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
pot definitiva modele pe clase (modelul elevului absolvent al clasei a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a IX-a) practicant al jocului de baschet precum și modelul absolventului ciclului gimnazial în ce privește deprinderea de a practica autonom jocul de baschet, model care ar sintetiza următoarele; Elevul să practice autonom jocul de baschet sau alte forme de jocuri dinamice, pregătitoare, cu temă, școală specifice baschetului în lecțiile de educație fizică. Elevul să
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în programele analitice pe clase este evidentă intenția abordării sistematice a educației fizice din învățământul preuniversitar în care învățământul primar este considerat ca treapta a doua, după cel preșcolar și în același timp ca învățământ pregătitor și obligatoriu pentru învățământul gimnazial din țara noastră. Așa cum s-a precizat în capitolele anterioare, programele elaborate în anul 2005 pentru clasele III - IV constituie un element curricular necesar modernizării și ridicării standardelor pregătirii acestei discipline. La clasa a III-a capitolul conținuturi este structurat
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
jocul de baschet, constituie un mijloc excelent, chiar principal, al educației fizice școlare datorită bagajului motric, cu influențe multilaterale, gustate și apreciate de copii și adolescenți. Se apreciază faptul că jocul de baschet are mare priză la elevii din ciclul gimnazial datorită caracterului său permanent de întrecere, gradului emoțional ridicat, cât și faptului că se constituie prin el însuși un mod util de organizare a petrecerii timpului liber în mod recreativ, în mod independent, favorizând relațiile de grup, de prietenie și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
acum cu eficiență crescută; Să participe ca jucător și arbitru la ștafete, diversele concursuri, jocuri dinamice, jocuri pregătitoare cu elemente din baschet; Să știe să îndeplinească diferite responsabilități, prin rotație, la activitățile desfășurate în clasă, între clase paralele, în școala gimnazială, cunoscând și aplicând regulamentul jocului de baschet și regulamentele diferitelor competiții de baschet; La elevii clasei a IX-a trebuie să se manifeste acumulările cantitative din anii anteriori precum și valorificarea acestor acumulări în aspecte calitative, de eficiență în execuția tuturor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
obiectivelor cadru a obiectivelor de referință din Programa M.E.C.T. privind jocul de baschet precum și la baza experienței acumulate de noi, a studiilor efectuate în practică cu studenții se poate definitiva un, model al jocului de baschet pentru elevii din ciclul gimnazial; 1. Elev care să participe autonom jocul de baschet sau forme de joc specific, și lecțiile de educație fizică. 2. Jucător care să practice independent jocul de baschet în afara lecțiilor de educație fizică. 3. Arbitru la nivelul clasei pentru aceste
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
o perioada de instruire intre 8 si 10 ani (aproximativ de la 8 la 18 ani), acest fapt presupune stabilirea unei programări judicioase a mijloacelor si metodelor folosite, in concordanta cu dezvoltarea biologica, psihologica si motrica, care se realizează pe parcursul ciclului gimnazial si liceal prin orele de educație fizica si a colectivului sportive. Aceasta pregătire poate fi etapizata respectând particularitățile de vârsta, după cum urmează: Etapa 1 (de inițiere) 8-10 ani categoria minibaschet II, clasele 3-4 Etape 2 (de învățare) 11-12 ani categoria
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
1964 continuând-o la Constanța, unde va absolvi în 1974 Liceul Teoretic nr. 4, apoi urmează Facultatea de Filologie, secția franceză-spaniolă, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și licența în 1979. Revine la Constanța, ca profesoară în învățământul gimnazial și liceal. În 1991 își începe cariera universitară, inițial ca asistent asociat la Universitatea „Ovidius”, devine lector în 1997 la Colegiul Universitar de Institutori - Birotică din cadrul aceleiași universități, an în care își susține și doctoratul, cu tema Fenomenul Baudelaire și
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
Aici oferim doar câteva repere biografice și bibliografice. Martin Heidegger s-a născut la 26 septembrie 1889 în satul Mebkirch (Baden). Era fiul meșterului dogar și paracliser Friedrich Heidegger și al Johannei Heidegger, născută Kempf. Din 1903 a urmat cursuri gimnaziale la Konstanz și Freiburg. Profesorul Conrad Gröber, viitorul arhiepiscop, i-a recomandat lucrarea lui Franz Bretano Despre semnificația multiplă a ființării la Aristotel (Über die manigfache Bedeutung des Seienden bei Aristoteles, 1862). Este lectura de adolescență care l-a marcat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
n. Miulescu) și al lui Dumitru Popescu, funcționar. A urmat la București școala primară, Liceul „Gh. Șincai”, absolvit în 1948, și Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, luându-și licența în 1961. Este profesor de latină și română în învățământul gimnazial și liceal din capitală, încheindu-și cariera didactică în 1995, la Colegiul „Mihai Viteazul”. Debutează la revista „Urzica”, în 1970, cu epigrame. Aici își însoțește, pentru prima dată, numele de familie, cu apendicele Cadem, rezultat din combinația abrevierii prenumelor părinților
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
POPESCU, Bogdan (29.IV.1968, București), prozator. Este fiul Ioanei Popescu și al lui Dragomir Popescu, profesori. Face ciclul primar și cel gimnazial la școala din Prundu, învățând apoi la Liceul „I.L. Caragiale” din București, absolvit în 1986. Efectuează stagiul militar și urmează cursurile Facultății de Litere a Universității din București (1987-1992), lucrând ulterior ca profesor de franceză la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
PILLAT, Ion (31.III.1891, București - 17.IV.1945, București), poet, traducător și eseist. Este fiul Mariei (n. Brătianu) și al lui Ion N. Pillat, senator, moșier de veche origine răzeșească. După școala primară și primele trei clase ale cursului gimnazial, făcute la Pitești în particular, urmează clasa a IV-a la Liceul „Sf. Sava” din București (1905), înscriindu-se în același an la Liceul „Henri IV” din Paris, unde își ia bacalaureatul în 1909. Urmează studii de litere, istorie, geografie
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Andreas (4.X.1938, Nestorio-Kastoria, Grecia), traducător și eseist. Este fiul Alghelikiei (n. Paliobei) și al lui Aristidis Rados, zidar. În timpul războiului civil din Grecia, familia sa a fost nevoită să ia calea exilului. R. a făcut cursurile primare și gimnaziale în Grecia, Albania și în România, la Român, Blaj și Sinaia. Urmează liceul la București (1951-1955), începe Facultatea de Filologie tot aici, continuând-o la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire, în 1960, devine asistent la Institutul Pedagogic
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
RĂDULESCU, Corneliu (25.X.1937, Coșuleni-Hotin), prozator. Este fiul Ninei Rădulescu (n. Gumeniuc), învățătoare, și al lui Nicodim Rădulescu, preot. Urmează cursurile primare și gimnaziale la Oteșani (județul Vâlcea), Homorod și Geoagiu (județul Hunedoara), iar pe cele liceale la Alba Iulia (1951-1954). Va frecventa două secții filologice ale Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția rusă (1955-1959) și secția română (1966-1971). Își începe cariera didactică la Școala
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
, almanah literar apărut la Arad în 1859. Subtitlul acestei publicații a elevilor de gimnaziu și a tinerilor intelectuali români era „Almanah pe anul 1859 prin conlucrarea junimei clericale și studioase a claselor gimnaziale superioare”. Redactat de Mircea V. Stănescu-Arădanul, M. înscrie în sumar încercările poetice ale lui I. Goldiș, N. Christian, G. Crăciunescu, August Russu, Vincențiu și Iulian Grozescu, G. Popovici, N. Costa, M. Șerban, Paul Draga, At. M. Marienescu, I. Puticiu și
MUGURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288273_a_289602]
-
, Nicolae (1. II. 1936, Fetești), poet și prozator. Este fiul Stanei (n. Botezatu) și al lui Zaharia Motoc, marinar. După cursurile primare, gimnaziale (1941-1948) și liceale urmate în Constanța, întrerupte din 1952 până în 1954, perioadă în care frecventează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, și după ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, va fi student la Facultatea de
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
, Florin (7.II.1934, București - 9.II.1991, București), poet și prozator. Este fiul Rosei (n. Thau) și al lui Leon Mugur, ziarist. Își face studiile gimnaziale și liceale la Școala „Sf. Iosif” și la Colegiul „Sf. Sava” din București (1944-1954).Timp de doi ani le întrerupe, lucrând ca redactor de gazete, precum și la Radio. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1960) este profesor
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
român”. În 1866 este primit în Societatea Academică Română. În ultimii ani ai vieții, M., fire depresivă, suspicioasă, se cufundă tot mai mult în melancolie, persecutat de obsesii mistice. M. a fost, întâi de toate, un pedagog. În diverse programe gimnaziale i s-au tipărit lucrări pe teme de învățământ și de lingvistică. A întocmit manuale școlare, iar împreună cu George Barițiu, un dicționar german-român. Mai multă însemnătate prezintă Gramatica română (1860-1861). În discursuri, disertații (unele reproduse în „Foaie pentru minte, inimă
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
NANDRIȘ, Grigore (17.I.1895, Mahala-Cernăuți - 2.III.1968, Kew, Marea Britanie), slavist, eseist și memorialist. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. La declanșarea primului război mondial se înrolează ca voluntar, luptând efectiv pe front. Participă în Transilvania la rezistența împotriva atacurilor armatei ungare
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
, Dora (29.VI.1946, Sântandrei, j. Hunedoara), poetă și prozatoare. Este fiica Vioricăi Voicu (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic, apoi Liceul „Decebal” (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa ca ghid la Muzeul Unirii din Alba Iulia, bibliotecară, profesoară de limba română la Alba Iulia și Deva, iar
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]