27,010 matches
-
-și palmele Șenase. În același timp își urmărea cu coada ochiului cele două ajutoare, care se întreceau în așeza toate cele cuvenite pe masa acoperită cu fețe de pânză în carouri albe și roșii. Pentru ceea ce nu putea oferi din gospodăria proprie, baclavale și înghețată, de pildă, la cerere Șenase aducea numaidecât din altă parte. Dar să revin la ceea ce am început să-ți spun, parcă de la nevasta doctorului pornind. După ce mesenii au băut cafelele, sora acestuia, Anica, s-a arătat
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
cele vechi, curăța meticulos copitele calului, le tăia și apoi fixa noile potcoave cu caiele cumpărte de la prăvălie. Mai târziu, când am învățat să călăresc, această sarcină îmi revenea mie. Mândră, că pot fi de folos, mă implicam în treburile gospodăriei. Cînd mă vedeau venind la potcovar ceilalți clienți glumeau binevoitori zicând: iată-l pe nepotul lui Hogea, ce faci măi băiete? Roibul a crescut transformându-se într-un armăsar de toată frumusețea, ce a procreat serii intregi de urmași, câștigând
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
și iată că din nou n-am mai putut să mă uit la ceas, am revenit la programul meu normal de lucru (adică anormal!). Între timp și copiii au crescut, au evoluat, s-au realizat după cum au vrut, iar casa, gospodăria noastră a mers înainte. Mă achitam și de atribuțiile pe care le aveam ca mamă, ca gospodină, ca femeie în societate - adeseori, îmi însoțeam soțul, eram alături de el. Cam ăsta este succesul meu și în activitatea care a urmat după
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
clasă. Doamna Dorina. Dorina Boriga. O bijuterie de om, absolventă a Facultății de filologie ( „Secția română-franceză”) împreună cu omul ei pereche, distinsul istoric Gheorghe Lazea, autor al unor puternice studii-eseu, de mare actualitate - dar și omul priceput la toate cele ale gospodăriei. Titlul a trei cărți semnate de acest cărturar: „Omul și Puterea”, „Sub tăvălugul umanismului socialist”, „Teroare și oroare în raiul comunist”). Dar despre ei, despre proprietarii pensiunii, vom mai vorbi, căci avem încă destule de spus! Să precizez numai un
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
avea o barbă lungă și albă ca patriarhii biblici. Era hâtru la vorbă și înțelept: la două, trei vorbe te atingea cu un proverb sau cu o zicătoare. Altfel era om gospodar, care muncea încă la vârsta lui iar în gospodăria lui era o ordine desăvârșită, cum aveam să văd de vreo câteva ori după vizita asta. Zice: —Să trăiești, domn’e șef, mult și bine și cu cine îți convine! Să trăiești și matale, nea Ilie! Cu ce probleme ai
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
pe jar; să simtă! Știi cum zâce vorba: dacă nu e, înseamnă că nici n-a fost.(?!) —Bine, nea Ilie, lasă-i în seama mea! Auzi?... Am și eu o curiozitate. —Așa, taică!?... Am auzit multă lume că ai o gospodărie de se învârte după soare și că ai o grămadă de păsări și animale. Ai o singură fată și mai ai și 93 de ani... De ce muncești atâta, nea Ilie? —Ehei, măi taică!... Mie mi-a zis tataie o vorbă
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
uliță nepietruită, care cobora spre gârlă pornind din strada principală. Le-am zis: — Lăsați pungile aci și hai să mergem pe ulița pe care locuiți, să mă uit eu de ceva! Am mers împreună, discutând de una de alta, până la gospodăriile celor trei. M-am uitat cu atenție pe jos și am remarcat în praful drumului trei urme paralele asimetrice. Atunci am știut pe cine să caut ca să mă lămurească ce era cu acele bidoane cu motorină, aruncate la porțile petenților
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
ne vizitezi, cu toate că nu te simți prea bine și ai un milion de treburi la mosav. Chiar că nu înțelegem de ce trebuie să te sacrifici pentru noi, care la urma urmelor nici măcar nu merităm atâta osteneală, ca să-ți lași acolo gospodăria pentru o săptămână, cine știe ce se mai poate întâmpla... Mai ales că vrei să ne faci plăcerea totală și ai să vii cu soțul, nene Aron, să-ți fie sănătos și să trăiți acolo, la mosav, până la o sută douăzeci... Așa că
SCHIŢE UMORISTICE (94) – BUCUROŞI DE OASPEŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366984_a_368313]
-
acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi gospodărie. După pauza de prânz, îmi continui “privilegiul” de sătean cu traiul ca în “sânul lui Avram” (spre invidia orășeanului) și-mi prelungesc osânda cea fără pic de creativitate. Pe înserat, cuibărită între perne, cu ochii țintă la o telenovelă turcească
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
imperativ ajutorul. Că iată ce i se poate trage bietului sătean de la un pârdalnic de ou! Și... ce-a urmat? O biata imagine prozaică, în baie: nevasta-mea ținea cu două mâini, la marginea căzii, haina mea de corvoadă în gospodărie, iar eu, că tot aveam mâna năclăită de materia lăuntrică a oului cel strivit în loc nepotrivit, spălam ofuscat buzunarul scos afară din găoacea șubei... Și asta, aducându-mi aminte de “oul lui Columb”, de cum să stea “oul în vârf”, fără
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau în mâlul lor broaștele, care orăcăiau liniștite sub cupola alburie a cerului ca sub un clopot uriaș de sticlă, iar vara, cînd soarele ardea cu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
soarelului în toată această cetate a lui Bucur, zidită ca un dreptunghi de către Principele Vlad Dracul, pe cursul Dâmboviței, prin anul 1459. Trezit la viață, încă cu mult înainte de cântatul cocoșilor, hangiul alerga ici și colo cu treburile necesare fiecărei gospodării dar cu multă grijă pentru a nu deranja călătorii ce poposeau la hanul său, în drumul lor prin Europa. Pajiștile arse de razele dogoritoare ale soarelui de iulie zăceau îngălbenite. Nu plouase de mult. Străzile pustii ale cetății aveau pietrele
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
prins speriată de braț, plângând și strigând să nu-i taie capul la nemernic”, „securea a căzut din mâinile tatei, rămas mut, neputincios”, iar juninca a ajuns în orfelinatul numit G. A. C. - siglă industrială, care nu mai avea nimic din „gospodăria” perfid semețită în capul denumirii în coadă cu „colectivă”. De două mii de ani, de printre „dealuri mari și sărăntoace foc”, tânjim spre libertatea dacă și vorbele curg printre suspine, pentru că nu vom înceta vreodată să „ne unim prin lacrimi cu
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
o purta, strângându-i în palmele lui bătătorite de coada coasei, sânii mici și tari și fetei îi plăcea. În satul acela de la poalele munților, nu departe de Voloveții Sucevei, feciorul Irinucăi își pusese în gând să-și facă o gospodărie mare, cu aleasa inimii lui, așa cum fusese casa pe vremea când tatăl său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
s-a speculat frica de tancuri și alte arme de luptă. I-am spus și eu cu mândrie că armata noastră nu a participat la această samavolnicie împotriva libertății unui popor prieten, poporul cehoslovac. Acasă la Suzana, am descoperit o gospodărie modestă, compusă dintr-o curte micuță, de circa trei sute metri pătrați, un corp de casă cu un singur cat, care avea la parter doar un hol îngust la intrare și două camere cu acces direct, una în cealaltă, vizavi de
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
care dormea tatăl-șofer. Acesta pleca dimineața la orele trei și jumătate, să adune pe ceilalți colegi și să-i ducă la muncă. În continuarea corpului de casă, mai era și o magazie cu întrebuințări multiple și cam asta era toată gospodăria lor. Acasă, m-a întâmpinat mama ei, unguroaică și ea, care nu știa să vorbească limba slovacă, așa cum se întâmplă și pe la noi cu ungurii din Secuime care nu știu vorbi aproape deloc românește. Alături de mama ei era și fratele
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
cererea de abdicare de la demnitatea de prefect acordată lui : „având în vedere că anii trecuți prin morburi (boli), cazuri de moarte, (soția sa, Alexandra, moare în anul 1865,s.n.) și prin transferări, am suferit mult și că, pentru instalarea unei gospodării de casă nu sunt amenajat și nu am mijloace, ca să-mi pot procura cele necesare pentru o gospodărie, poate în cel mai însemnat post din țară, precum este prefectura Aradului, iar în timpul din urmă, trăind singuratic, la oraș, fără familie
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
cazuri de moarte, (soția sa, Alexandra, moare în anul 1865,s.n.) și prin transferări, am suferit mult și că, pentru instalarea unei gospodării de casă nu sunt amenajat și nu am mijloace, ca să-mi pot procura cele necesare pentru o gospodărie, poate în cel mai însemnat post din țară, precum este prefectura Aradului, iar în timpul din urmă, trăind singuratic, la oraș, fără familie nu sunt provăzut de loc, cu cele trebuincioase, rog respectuos pe Excelența Voastră, ca încă înainte de a fi
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
de însămânțare. Gătită-n flori de mireasă, Natura la Blagovește, O recoltă generoasă Pentru toamnă prevestește. Când vremea se răcorește, Iar floarea-n pomi este ninsă, Iarna se mai prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a morților cinstire, Ce-n loc de
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală, ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a o folosi spre binele comunității. Călușul are rădăcini în ancestral, protejând oamenii, gospodăriile lor, vitele și recoltele, de spiritele rele. Autor:Floarea Cărbune Ilustrație de Mirela Pete Referință Bibliografică: CĂLUȘARII DIN PURANI DE VIDELE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
casei unde a locuit familia lui Iisus. Biserica,,Îngerul Gabriel''sau ,,Biserica Izvorului'', aflată în partea de sus a localității, la poalele coastei stâncoase. Aici se află singurul izvor de apă al satului unde veneau femeile să ia apă pentru gospodărie. Tradiția ortodoxă susține că îngerul Gabriel s-a arătat Fecioarei Maria când a venit să ia apă de la izvor. În amintirea evenimentului, peste izvor s-a construit o biserică, cu altarul chiar deasupra izvorului. Aceasta e ,,Biserica Vestirii''. Doi pictori
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
LUI DURAN Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Aurul lui DURAN Pe timpuri imemorabile când satul nu luase înfățișarea de astăzi, trăia în Dealul Piscului un om ce-și pusese gospodăria pe loturie proaspăt dăruite de boierul Lixăndrel. Acest om se numea Tudor Dobre; toți sătenii îi ziceau mai pe înțelesul lor, Duran, de la Tudoran. Bătrânul Duran, fiul lui Motroc, se însurase și luase fata lui Ion Stan Stănică, pe Maria
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
fiică, pe Lefterica. Se spune că fata era foarte frumoasă, pe măsură ce creștea se făcea și mai mândră. Ieșea la horă îmbrăcată ca o prințesă cu haine țesute în fir de aur, cu fote și ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și alte acareturi, pătule cu porumb, magazii de grâu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]