4,781 matches
-
de public, mai ales că procurarea operelor lui Alexandri sau a lui C. Negruzzi ar trebui s-o facă fiecare în interesul său propriu. Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împrotiva limbei păsărești practicate de gazetari ș. a. sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist român (C. Negruzzi) și a celui mai mare poet al nostru, V. Alexandri. A treia parte a operelor complete ale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ieie drumul spre Rasgrad, dar la Biela ei au fost bătuți de douăsprezece batalioane turcești. Dăm știrile acestea sub toată rezerva ce li se cuvine. [26 iunie 1877] ITALIA ["STAREA SĂNĂTĂȚII... "] Starea sănătății Papei e din ce în ce mai îngrijitoare. El au pierdut graiul în urma unei paralizii a limbei și picioarele-i sunt foarte îmflate. Medicii așteaptă pe mică pe ceas moartea sa. [20 iunie 1877] {EminescuOpIX 400} TURCIA ["DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI... "] De pe câmpul de război din Asia știrile din sirginte constantinopolitană sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care ne am vedea lăudați de o samă de oameni, chiar respectabili fie ca persoane private, am crede c-am încetat de-a fi atât de îndărătnici precum suntem și c-am fi făcut vro concesie în scris sau prin grai teoriilor umanitare și egalitare reprezentate în mod atât de splendid de "Noua presă liberă", ba chiar și de unele jurnale din nefericire românești. Ceea ce constatăm pur și simplu e că Tipografia națională a stat tot așa de bine la dispoziția
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din ele: Azimioară, Bălan, Borș, Bulcoiu, Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu impietează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rațională, nu ca Fotzi, curva asta în călduri. Schweindi al meu a fost chiar o juma de an pedagog ca domnu' Jürgen, dar numai că l-au desființat pe Schweindi al meu ticăloșii de puștani, puii ăștia de oameni fără grai, porcii ăștia mici și răi. L-au mințit pe d-l inspector școlar că Schweindi al meu vrea să se joace cu puțicile puștanilor ăștia criminali. FOTZI (țopăie până la Schweindi): Rog bani pentru muzică. (Schweindi se uită plictisit la pântecul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și la oracolul de la Tegyrai, unde se spune că s-a născut Zeul și pe unde trec două cursuri de apă pe care astăzi unii le numesc „Palmierul” și „Măslinul”. Pe vremea războaielor cu perșii, Zeul a prezis grecilor prin graiul profetului Echecrates că vor Învinge și vor ieși biruitori În acest conflict. Ceva mai târziu, pe vremea războiului peloponesiac, (C) cei din insula Delos, alungați din insula lor4, au primit, pe cât se spune, de la Delfi un oracol care Îi invita
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
actor care joacă În tragedii și În comedii. Nu este deci nici absurd, nici surprinzător că spiritele, când se Întâlnesc unele cu altele, fac să se nască În ele imagini ale viitorului, tot așa cum și noi, nu Întotdeauna prin viu grai, ci și prin scris sau chiar printr-o simplă atingere sau dintr-o privire, reușim să ne transmitem gândurile sau să ne facem reciproc Înțeleși asupra celor ce-au fost sau vor fi2. De curând am aflatcă ai avut la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a se împlini prin copii. Ea, mama, știe zbuciumul, lumina și puritatea în care vine pe lume fiul omului. Sub raza ei se deschid drumuri și se consfințesc destine. Copiii au însemnat și înseamnă iubirea între valorile existențiale, reazem de grai, de cinste, de dreptate, reazem de omenie, reazem de țară. A fi mamă reprezintă, poate, imaginea cea mai dulce și mai tulburătoare a grijii pentru păstrarea și transmiterea valorilor satului și ale țării, în indescriptibila coloană fără de sfârșit a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
om de caracter care-și respectă întotdeauna cuvântul. Și totuși, are un suflet incomensurabil de larg. PROFESORUL își onorează responsabil activitatea. Aceste fapte pe care le-am consemnat au reușit să mă cucerească. Moșnegi, cetăți ai cărților din strană Din graiul tău culeg învățătură E scrisă parcă-n zâmbetele tale Seninătatea slovei din scriptură. (Octavian Goge “Dăscălița”) Trebuie subliniat pe bună dreptate că cea care a fost învățătoarea Nelia Iftimie, dispunea de o vastă și prodigioasă experiență științifică, didactică, metodică și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de peste patru decenii „altarul” școlii din localitatea de baștină Tarnița - Oncești, semănând ca mulți alți dascăli admirabila sămânță a științei de carte în mintea copiilor de țărani. A fost, prin tot ceea ce a înfăptuit cu gândul și cu fapta, mesagerul graiului românesc și al istoriei patriei, care prin acțiunile sale a făcut să vibreze în mii de inimi dragostea de muncă, de istorie, de cultură și de viață, cât și idealul de omenie, scump nouă, tuturor. Profesoara - Elena Pintilescu: “Am găsit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se realizează în primul rând prin ceea ce este românesc, prin imaginea fermecătoare a tabloului spațial dintre crestele dantelate ale Carpaților, Dunărea albastră și Marea cea mare, prin istoria plină de vitejie și jertfă supremă pentru păstrarea zestrei strămoșești, prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construiește o cruce din gheață, în jurul căreia se desfășoară slujba. Agheasma este luată pe stomacul gol, dimineața după rugăciune, pentru a aduce sănătate și noroc tot timpul anului. Cu ea se mai stropește locuința, prin gospodărie precum și animalele. SEMNE În graiul popular, oala și strachina de pământ sunt termeni obișnuiți de comparație pentru trupul și sufletul omului. Oala are gură, buză, gât, burtă, toartă, mănușă, mână, picior, când e bine arsă are glas frumos, iar când e ciobită sună răgușit. Fecioara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rară bogăție și o limbă foarte puternică și cu care se pot exprima și cele mai alese manifestări ale minții și inimii noastre și că nu avem nevoie, nici să maimuțărim stări sufletești din literatura altor popoare, nici să ologim graiul plin de vigoare și tinerețe al strămoșilor prin tot felul de neologisme care de care mai pestrițe "... „Comitetul de conducere al acestei foi se compune din domnii: Gheorghe Arteni, președinte, învățător, Văleni-Fălciu; Micu Delabăsești, redactor și ziarist; I.V. Bălan, învățător
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pr. N. Sandovici, econ. P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte vechi, mărturii tradiționale și relicve istorice, apare o dată pe lună la Bârlad, director Virgil Caraivan, redacția și administrația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Academia Bârlăd eanăʺ... „Programul revistei: să oglindească tot ce are mai frumos și mai original sufletul românesc”. Pe umerii a cestei generații - scria G. Tutoveanu, apasă greutatea unei cumpli te răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet, pentru ca în ceasul marilor primejdii, întâi se ridică sufletele și apoi armele.” Corneliu Filipescu (Din „George Tutoveanu și mișcarea literară a v remii”) „Florile Dalbe”e cea dintâi publicație literară de după
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poporului pe care îl sintetizează opera literară”, grăia „Cronica „ din nr. 6 a revistei iar Tutoveanu în numărul următor completa: „Pe umerii acestei generații - a tineretului, apasă greutatea unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet; pentru că în ceasul marilor primejdii, „întâi se ridică sufletele și apoi armele.” De aceea „Florile Dalbe” n-a fost revista în care să se publice orice; de aceea scriitori și-au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
are și indice.” * Const. Hamangiu, în liceu fiind, publică versuri, traduceri, epigrame sub pseudonimul Heliotrop B lanc în ziarele Tutova și Paloda. De asemenea, publică recenzii și articole în revista pedagogică George Lazăr, precum și poezii populare culese din județul Tutova. * Graiul nostru Graiul nostru, 1925 - 1927, ca și Scrisul nostru (1929 - 1931) apare sub conducerea Academiei Bârlădene, întemeiată în 1915 de George Tutoveanu, Tudor Pamfile și preotul Toma Chiricuță. Academia Bârlădeană trăiește o epocă de mare gl orie prin 1925, la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
indice.” * Const. Hamangiu, în liceu fiind, publică versuri, traduceri, epigrame sub pseudonimul Heliotrop B lanc în ziarele Tutova și Paloda. De asemenea, publică recenzii și articole în revista pedagogică George Lazăr, precum și poezii populare culese din județul Tutova. * Graiul nostru Graiul nostru, 1925 - 1927, ca și Scrisul nostru (1929 - 1931) apare sub conducerea Academiei Bârlădene, întemeiată în 1915 de George Tutoveanu, Tudor Pamfile și preotul Toma Chiricuță. Academia Bârlădeană trăiește o epocă de mare gl orie prin 1925, la ședințele ei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță... care se pregătesc să continue cu entuziasm tradiția culturală a orașului nost ru... * După retragerea lui George Ponetti ‐ secretar de redacție la Graiul nostru, Nicolae Bogescu, om de cultură și eminent latinist, un îndrăgostit de „Academia Bârlădean ă” și oamenii ei, i‐ a luat locul. La Graiul nostru a fost publicată schița umoristică a lui I.A. Basarabescu intitulată „Într‐ un orășel de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
entuziasm tradiția culturală a orașului nost ru... * După retragerea lui George Ponetti ‐ secretar de redacție la Graiul nostru, Nicolae Bogescu, om de cultură și eminent latinist, un îndrăgostit de „Academia Bârlădean ă” și oamenii ei, i‐ a luat locul. La Graiul nostru a fost publicată schița umoristică a lui I.A. Basarabescu intitulată „Într‐ un orășel de provincie.” * „George Nedelea, poetul florilor, pe care le cânta în rondele; bondoc, cu capul rotund și ochii scânteietori de voioșie. George Panetti, căruia noi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Panetti, căruia noi în ziceam P oponeti ‐ era și el mai în vârstă decât noi, ne citea versuri foart e reușite, dovedind și o aleasă cultură”, își aduce aminte Emil Tudor, membru al Academiei Bârlădene în „Întoarcerea către adole scență”. * Graiul nostru nr. 4 - 6 din iulie - august 1925 la rubrica „Citind”, la „Graiul cărților” aflăm despre „Anuarul orașului Bârlad și județului Tutova”, realizat de Șt. Ră șcanu și Gh. Duda, că deși se „mărginește numai la date și informații de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
decât noi, ne citea versuri foart e reușite, dovedind și o aleasă cultură”, își aduce aminte Emil Tudor, membru al Academiei Bârlădene în „Întoarcerea către adole scență”. * Graiul nostru nr. 4 - 6 din iulie - august 1925 la rubrica „Citind”, la „Graiul cărților” aflăm despre „Anuarul orașului Bârlad și județului Tutova”, realizat de Șt. Ră șcanu și Gh. Duda, că deși se „mărginește numai la date și informații de interes local, el este de folos în primul rând comercianților, industriașilor și oamenilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
găsim un sonet: „Aș vrea să‐mi plimb tristețea” al dlui G. Pallady. Domnia sa arată aceeași puternică și gingașă simțire, îmbrăcată în haina clasică a unui vers clar, cu nota sa distinct originală, sinceritatea simțirii îi îngăduie eleganța și vioiciunea graiului.” Și despre Cugetul Românesc, numărul de pe luna decembrie a celui de al doilea an încheiat al a pariției sale: „Revista conține și poezii dintre care remarcăm pe ale dlui V. Voiculescu, poetul care desfășura o fru moasă activitate 434 în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cântărețul Că în ele poartă Pentru totdeauna O iubire moartă? Cântecele mele Flori târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări medicale....................................... .....356 Îndrumări pedagogice, anul I 1933.....................357 Justiția Tutovei........................................ ..........358 Labirint ............................................... ..............359 Lumea elevului ............................................... ...360 Lumea elevului, revistă editată de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]