3,043 matches
-
Care sunt formele schimbării sociale?, Cum se manifestă schimbările sociale în România post-comunistă?, Ce este identitatea?, în speță, Ce este identitatea la nivel colectiv?, Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv? și, în fine, Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor dinRomânia în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?. Practic, lucrarea este compusă din două părți: o primă parte destinată analizei și descrierii în linii mari a schimbărilor prin care a trecut și trece societatea românească și o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
soluția teoretică la întrebarea Ce este identitatea?, în speță pentru că nivelul colectiv este cel pe care căutăm să-l investigăm, Ce este identitatea la nivel colectiv?. Având aceasta în minte, vom ridica totodată întrebarea Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?, și abia apoi vom căuta răspunsuri la întrebarea: Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?3. Pe lângă faptul că este un cuvânt aflat pe buzele tuturor în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care căutăm să-l investigăm, Ce este identitatea la nivel colectiv?. Având aceasta în minte, vom ridica totodată întrebarea Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?, și abia apoi vom căuta răspunsuri la întrebarea: Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?3. Pe lângă faptul că este un cuvânt aflat pe buzele tuturor în viața de zi cu zi, identitatea este unul din conceptele aproape omniprezente în literatura de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Rumânești... a lui Constantin Cantacuzino. Într-un registru asemănător, începutul secolului următor aduce renumita Descriptio Moldaviae a lui Cantemir. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea anunță o perioadă bogată în lucrări care abordează teme identitare. Tonul este dat de scrierile cărturarilor Școlii Ardelene, dintre care putem exemplifica: Micu, cu Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, Șincai, cu Hronica românilor și a mai multor neamuri, sau Maior, cu Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Generația pașoptistă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doar să punctăm originile și continuitatea preocupărilor vizavi de specificitatea românilor, nu vom face o prezentare a idealurilor fiecăruia din aceste curente, ci, așa cum am precizat mai sus vom selecta acele teorii pe care le considerăm relevante pentru definirea matricei identitare. 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române Una din dezbaterile ce au marcat, cu siguranță, nu doar cultura, ci și societatea românească este cea între sincronism și autohtonism. Ea se regăsesește evident și în teoriile cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și autohtonism. Ea se regăsesește evident și în teoriile cu caracter sociologic asupra identității, și de aceea o considerăm un punct de plecare foarte bun în prezentarea noastră. De altfel, așa cum o să vedem mai departe, aproape întreaga discuție despre caracteristicile identitare se duce în termeni de specific cultural, cultură națională și civilizație, ceea ce e și firesc, dacă o așezăm în contextul vremii. Pe plan european e perioada marilor dezbateri asupra conceptelor de cultură și civilizație, și ne gândim aici de exemplu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colective 10. Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric îl reprezintă individul, iar identitatea colectivă va fi o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Acesta este deci răspunsul care ne arată "cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv", și care ne va permite să trecem la întrebarea: "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Acest pas îl vom face însă numai după nuanțarea sensurilor tipului de identitate colectivă la care ne gândim: identitatea socioculturală
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identitatea colectivă va fi o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Acesta este deci răspunsul care ne arată "cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv", și care ne va permite să trecem la întrebarea: "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Acest pas îl vom face însă numai după nuanțarea sensurilor tipului de identitate colectivă la care ne gândim: identitatea socioculturală. 5.2. Modelul identității socioculturale Unele din deciziile cu care se confruntă orice cercetător al socialului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
CAPITOLUL 6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea socioculturală. A venit momentul să încercăm să răspundem și empiric la întrebarea: "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul pe care îl vom oferi va fi unul parțial 2, ceea ce înseamnă că vom investiga
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este profilul identitar" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc. Dimensiunile nivelului latent (N1), la care încercăm să avem acces prin analize în planul empiric al identificărilor pe care le face
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vârstă (18-23, 24-29, 30-35) nu au relevat diferențe semnificative în identificările valorice nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cele furnizate de BCC-2005) referitoare la identificările pe dimensiunea etnospirituală sunt de tip hic et nunc. Ele nu ne permit o perspectivă diacronică asupra identificărilor, așa cum a fost posibil în cazul analizelor dedicate dimensiunii axiologice, și nu permit dinamizarea profilului identitar pe ideea nucleu-identitate proteică. Studiul reprezentărilor însă ne va permite conturarea unor ipoteze în raport cu identificările pe dimensiunea etnospirituală. 6.4.1. Reprezentarea socială definire, caracteristici Reprezentările sociale, numite și reprezentări colective, fac parte dintr-un subdomeniu al analizelor socialului reintrat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
al integrării în Uniunea Europeană. Rămâne de validat ipoteza unor erodări, dar acest lucru nu se poate face în absența datelor longitudinale 55. Deși, evident, nu acoperă empiric complexitatea și vastitatea problematicii identității colective, acest capitol oferă o radiografie asupra fenomenului identitar la tineri. Concluzia generală care pare să se detașeze în urma analizelor efectuate pe cele trei dimensiuni (identificări axiologice și etnospirituale, pe de o parte, și reprezentări sociale, pe de alta) este că identitatea de tip tradițional nu este în declin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai puternic în mediul rural decât în cel urban. CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
urban. CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Ce este identitatea socioculturală?". Am arătat că identitatea socioculturală e o noțiune care ne-a permis să ne ridicăm deasupra teoriilor particulare dedicate diferitelor identități colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). Întrebarea principală pe care am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cantonată mai degrabă la nivel exploratoriu și descriptiv decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc în profilul identitar. 4 La fel se întâmplă și cu conceptul de cultură de exemplu: cultură etnică, cultură religioasă, cultură politică, cultură regională, cultură comunitară, cultură de clasă ș.a. (vezi și Baumann, 1999:84). 5 Analiza clasică, sincronică a identității încearcă să spună
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca dimensiune totală. 13 Interacțiuni sociale, de exemplu. 14 Coduri, valori de exemplu 15 De fapt, considerăm că ideea identităților multiple își are sursa în confuzia definirii intern-extern sau hetero- și autoidentificare; cu alte cuvinte, chiar dacă pentru observatorul extern fețele identitare ale persoanelor sau grupurilor par multiple și uneori disparate, pentru subiect sau grup ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
autorizate din sfera puterii oferă și argumente: să rămînem mofluzi față de o Ucraină atît de strategică sau să ținem cont de niște realități cu benefice efecte asupra populațiilor românești din Ucraina, adică: posibilitatea de a susține deschis și legitim aspirațiile identitare ale românilor, eforturile pentru păstrarea limbii române, învățămînt de toate gradele, acces la televiziune, teatru, spectacole, acces, prin limba maternă, la justiție și administrație, la inscripții bilingve, dezvoltarea de proiecte economice comune, revitalizarea unui Cernăuți, vechi centru iradiant de cultură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despre români, le redactează pe unele dintre ele, la cerere sau nu, direct în latină (Lemny, Cantemireștii 114).] De ce, așadar, speculum și pentru ce anume? În culturile vechi, predominant orale, schemele creațiilor populare, printre care și formele narative cu relevanță identitară (mituri, legende etc.), menținute în timp datorită tehnicilor specifice de memorare, au structurat eficient "câmpul imaginativ" general, care la rândul lui le-a ajutat să se stabilizeze. Oricât de bogată ar fi o literatură sau o mitologie locală, un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărții de ce nu merg pe această linie de interpretare; firesc, teoriile pe care le vom aborda depășesc și ele limitarea imaginarului la fantastic. Noua perspectivă, construită cu elemente antropologice, istorice, culturale și de ordin socio-politic, îi confirmă funcția de reprezentare identitară și pe cea de memorare a trecutului, susținute nediferențiat de textele medievale. Criticii interpretării imaginarului ca sistem sau ca "rețea" generată de mijloacele prin/în care o comunitate își proiectează existența (inclusiv relația cu sacrul, cu lumea necunoscută, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primul rând, istoria demonstrează că o comunitate se poate mobiliza în momente de criză, indiferent cât de disipată e (nu doar politic). Lucrul acesta nu este posibil decât în baza unei moșteniri colective, a bagajului de mentalități comune cu valoare identitară, de amintiri istorice, care sunt, de fapt, reprezentări ale evenimentelor reale. Cum se păstrează această zestre de date și de imagini? Cum de răspund ele în vremuri dificile la apelul instituțional, uneori în intervale foarte scurte și chiar în societăți
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
formulate față de cât de interesant este fenomenul. Nu este însă cu adevărat uimitoare capacitatea unei societăți moderne, spre exemplu, de a răspunde eficient comandamentelor politice care privesc integritatea granițelor sale, în condițiile în care ea este măcinată de o criză identitară și de discursul ideologic antinațional? Cercetările etnologilor, ale antropologilor și ale istoricilor au arătat cu prisosință că gândirea colectivă a menținut timp îndelungat ritualuri și structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]