7,197 matches
-
în scenă realitatea epocii sau realitatea istorică. Transformarea materialului dat de experiența nemijlocită nu este invenție, ci organizare pentru a-i da un sens. Putem identifica originea discursurilor factuale sub o veritabilă tensiune către adevăr, o dorință echivalentă cu dorința imaginarului din care se nutrește ficționalul: orice discurs factual traduce dorința de a fixa una dintre fațetele experienței noastre în lume, indiferent dacă această dorință are drept scop evaluarea (eseu, comentariu, critica de receptare), analiza (discurs științific, critica reflecției), mărturia (toate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a fixa una dintre fațetele experienței noastre în lume, indiferent dacă această dorință are drept scop evaluarea (eseu, comentariu, critica de receptare), analiza (discurs științific, critica reflecției), mărturia (toate genurile la persoana întâi) sau altă formă. Uneori se amestecă imaginarul într-un asemenea demers, dar acesta nu anulează dorința de exprimare a adevărului aflată la originea actului de a scrie, dimpotrivă, ficțiunea poate ajuta la reprezentarea realului. În multe cărți care se constituie într-o mărturie, rolul ficțiunii este acela
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
transferă dintr-o dată prezentul în trecut, iar imposibilul devine un prezent cu drepturi depline"246. Într-o altă definiție metaforică, "arestarea este lovitura necruțătoare pe care gerul o dă unui lichid, eliberarea este dezghețul timid dintre două geruri puternice"247. Imaginarul "siberian" vizibil în această definiție este grăitor pentru reperele scriitorului. Intitulată sugestiv "Perpetuum mobile", partea a doua este consacrată etapelor de lagăr, ceea ce înseamnă transportul zekilor dintr-un loc de detenție în altul. Din nou, apar titluri metaforice, precum "Corăbiile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de Doina Jela Despois, Humanitas, București, 2005. Bidu-Vrînceanu, Angela et al., Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București, 2001. Booth, Wayne C., Retorica romanului, traducere de Alina Clej și Ștefan Stoenescu, Univers, București, 1976. Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, prefață de Gabriela Duda, Univers, București, 1988. Caillois, Roger, Eseuri despre imaginație, traducere de Viorel Grecu, prefață de Paul Cornea, Univers, București, 1975. Charaudeau, Patrik, Dominique Maingueneau, Dictionnaire d'analyse du discours, Seuil
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mars 2004, Caen), Éditions de la Maison des Sciences de l'Homme, Paris, 2005. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București, 1996. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Univers, București, 1977. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, traducere de Anca Giurescu și Cezar Radu, postfață și note de Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sunt cele semnate de Jean Burgos, a cărui afirmație că "imaginea adevărată", creatoare de noi realități, fascinează, pentru că "dă de văzut altceva și dă de văzut altminteri" trimite la procedeul insolitării (A se vedea Jean Burgos, Pentru o poetică a Imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, prefață de Gabriela Duda, Univers, București, 1988, p. 28). 74 V. Șklovski, "Arta ca procedeu", în Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă, antologie, traducere, studiu introductiv, note biobibliografice și bibliografie critică selectivă de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
adevărului, nici al corectitudinii. O societate de-mocratică poate produce devieri care se întorc în final împotriva ei. Exemplul cel mai frapant este atunci când ea duce la legalizarea puterii forțelor politice care pun capăt instituțiilor libere. Nu e deloc de domeniul imaginarului să cităm riscurile eugeniei economice. Știm că îngrijirile medicale au costuri din ce în ce mai ridicate și vor crește, fără îndoială, odată cu înmulțirea persoanelor în vârstă. Va exista atunci tentația să nu mai fie îngrijiți bolnavii care depășesc o anumită vârstă sau de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
lumii se realizează când exact aceste imagini se referă la eventuală acțiune a unei imagini particulare, corpul meu" (trad.n.); * în al doilea rând, imaginație [gr. eidolon, lat. ficțio] se referă la "capacitatea mentală de a experimenta, construi și manipula imaginarul mental experiență cvasiperceptuală pentru a deschide calea către fantezie, utopie, catre o gândire originală și creativă [...]"18. Imaginarul presupune un joc al modalităților epistemice, deoarece "umple vidul semiologic al lui ce este cu referențialul ontologic al lui ceea ce ar trebui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
trad.n.); * în al doilea rând, imaginație [gr. eidolon, lat. ficțio] se referă la "capacitatea mentală de a experimenta, construi și manipula imaginarul mental experiență cvasiperceptuală pentru a deschide calea către fantezie, utopie, catre o gândire originală și creativă [...]"18. Imaginarul presupune un joc al modalităților epistemice, deoarece "umple vidul semiologic al lui ce este cu referențialul ontologic al lui ceea ce ar trebui sau ar putea să fie" (Frigioiu 2004: 14). Această trecere de la realitate la reprezentări posibile înseamnă o continuă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care activitatea spirituală se bazează pe o funcție simbolică cu ajutorul căreia spiritul va construi o primă lume obiectivă, dotată cu sens. G. Bachelard și G. Durând au corelat vitalitatea imaginilor cu subiectul, ancorând stabilitatea acestora în structuri figurative. Analizând problemă imaginarului, G. Durând reconstituie un traseu antropologic al imaginilor (Wunenburger [1997] 2004: 97). Formarea imaginilor se axează pe trei sisteme reflexologice (reflexe posturale, digestive și posturile sexuale). Dincolo de această infrastructură a sintaxei imaginilor, se află o semantica simbolică. Aceasta se înscrie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Durând reconstituie un traseu antropologic al imaginilor (Wunenburger [1997] 2004: 97). Formarea imaginilor se axează pe trei sisteme reflexologice (reflexe posturale, digestive și posturile sexuale). Dincolo de această infrastructură a sintaxei imaginilor, se află o semantica simbolică. Aceasta se înscrie în imaginarul cultural, subiectul producător de imagini fiind un subiect istoric. * hermeneutica (K. Jaspers, M. Heidegger, P. Ricœur). Într-o abordare hermeneutica (Wunenburger [1997] 2004: 103), înțelegerea imaginilor nu se poate opri la modul dominant al activităților intelectuale aplicate perceptelor și conceptelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conștiință, accentuând abilitatea ființelor umane de a crea o lume plină de semnificații în deplină armonie cu natura. Maurice Merleau-Ponty (1964) vorbește despre o stare de reciprocitate cu lumea în care intră corpul odată ce devine capabil de percepție. Merleau-Ponty analizează imaginarul ca parte componentă a corpului, fiind o diagramă a realității. * istoria artei (E. Panofsky, E. Gombrich). Studiile în domeniul iconografiei s-au concentrat pe relaționarea între cele trei niveluri ale temei (natural, convențional, simbolic) și cele trei metode de interpretare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezentare senzorială), tradiție (reprezentare alegorica colectivă) și expresie (reprezentare artistică subiectivă). * psihanaliza (S. Freud, J. Lacan). Importantă imaginilor în abordările psihanalitice se datoreaza corelației dintre acestea și subconștient. Dacă S. Freud vorbește despre procese psihice primare, adică subconștientul reprimat din imaginarul mental al viselor, J. Lacan oferă o nouă formă structurală psihicului, care constă dintr-o ordine imaginara, reală și simbolică. Christian Metz (1982) pornește de la perspectiva psihanalitica a lui Lacan și prezintă actul de identificare care poate fi depistat în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se identifice printr-un consum simbolic (Fairclough 1989; Floch 1990, [1995] 2000; Baudrillard [1970] 2005) cu produsele sau serviciile "achiziționate", cu politicienii votați sau cu personajele literare. După cum am menționat în I.3.b., valorile sunt folosite drept mijloace ale imaginarului colectiv, demonstrând astfel că producția și consumul se află într-o relație de interdependenta. Dar în același timp, imaginile semnificante transmit anumite valori printr-un limbaj cultural care conduce către o anumita reprezentare/ identitate construită sau către ceea ce Daniel Bougnoux
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu m au fost: răi și buni, umiliți și răsculați, ignoranți și înțelepți, oprimați și trecători prin toate vicisitudinile istoriei prăvălite peste capul românului răbdător ca stânca, cu greu găurită de picătura de apă a vremurilor. - Și acum, la încheierea imaginarului meu int erviu? - Viața ne a fost dată să extragem din ea tot ce are bun iar grăunțele de adevăr și de manifestări nobile descoperite sub falia ontică să le punem la vedere. Poate fol osesec cuiva... Românul este omul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai spus, partajarea funcțiilor memoriei (voluntară și involuntară) trădează, în spirit, "metoda" proustiană, afirmând totodată imposibilitatea concilierii dintre suflet și trup, dintre literatură și viață. De altminteri, în concepția criticului-prozator actul creator presupune, repet, îndepărtarea de "realitate", refugiul strategic în imaginar. În caz contrar, dacă distanțarea nu se produce, arta va păstra inevitabil un contur mimetic-evocator, de reportaj sau de confesiune mai mult sau mai puțin mascată. "Contactul cu viața și cu natura", suntem avertizați din nou, nu constituie decât "o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comun (bazat pe resentiment), care nutrește iluzia unicității, conducând, în fond, la disoluția personalității, la dispersia în anonimat. Conștient de asemenea pericol, romancierul Lovinescu va atribui "eroului" său un tip de conștiință scindată, care condamnă realitatea și reclamă refugiul în imaginar. Pe de altă parte, iubirea față de Mite trebuie înțeleasă ca o formă particulară de admirație pentru "modelul german" expresie a dorinței triunghiulare, semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment mai firesc, mărturisind
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu pricina semn că, pentru Eminescu, "realitatea" nu-i decât un "prilej" de reverie, ce reclamă refugiul în imaginar, în bibliotecă, în "carte" 146. Total opacă la starea sufletească a adoratorului ei, și totuși conștientă că ireparabilul s-a produs ("între noi totul se schimbase dintr-o dată"), Mite "citește" greșit scena sărutului și în romanul lovinescian, și în "amintirile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
forța de seducție (a bărbatului, dar și a femeii) izvorăște, după cum afirmă cei mai avizați cercetători ai fenomenului, dintr-o anumită indiferență față de sexul opus expresie a unui soi de asceză ce impune consumarea erosului într-un regim pur fantasmatic, imaginar 160. Am selectat, pe moment, câteva situații caracteristice. Aflând că femeia după care suspină poetul e o blondă cu ochi albaștri, în seara de dinaintea plecării la Berlin Natalița "își face loc pe genunchii lui" iar "gura roșie" îi caută "sfârcul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a "teoriilor" sale, inspirate poate și de aserțiunile lui Baudelaire din Pictorul vieții moderne și alte curiozități. Să nu uităm că poetul Florilor răului făcea elogiul machiajului și al artificiului (dandy-ul și prostituata devin, se știe, figurile exemplare ale imaginarului decadent-estetizant), în care vedea o expresie a emancipării omului modern (prin cultură, prin artă) de "natură", de animalitate 176. În romanul lovinescian, în aceiași termeni explică Eminescu femeii iubite propriul mecanism sufletesc, încercând să-i sugereze, de la bun început, comportamentul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Byron și Sade, dintre care ultimul sistematizează toate intuițiile psihopatologiei de până la el. Astfel, dacă eroul byronian a făcut populară, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, figura bărbatului fatal ("Fatal Man"), ulterior vor deveni mult mai pregnante în imaginarul colectiv imaginea femeii fatale și a androginului 184 semn al ambiguizării treptate a idealului sexual, astfel că înclinația așa-zicând "naturală" a animalului uman spre sadism lasă loc tendințelor masochiste ceea ce relevă, nu-i nimic dacă mă repet, triumful "artei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trei situații fundamentale, relevabile în toată poezia de dragoste a lui Eminescu și, nu mai puțin, în romanele lovinesciene: 1. "chemările iubirii, în care aspirația către posesiunea viitoare e umbrită de lipsa prezentă"; 2. "durerea pierderii inevitabile, trăită anticipat în imaginar"; 3. "momentul despărțirii poetul trăiește farmecul care acum se risipește ca un eveniment al trecutului și îi dă perspectiva necesară dorului". Dar "farmecul dureros" (specific "algolagniei") remarcă pătrunzătorul interpret nu apare niciodată în poeziile aspirației și nostalgiei, "ci numai în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]