12,854 matches
-
crearea de politici, cadre legislative și programe care au ca scop îndepărtarea barierelor, ci promovarea atitudinilor, condițiilor și resurselor necesare egalității și non-discriminării (Baquer și Sharma, 2003). 16. 6. Managementul diversității În condițiile în care profilul demografic al comunităților și implicit al organizațiilor s-a schimbat și continuă să se schimbe, implicarea activă pe piața forței de muncă a grupurilor tradițional dezavantajate a condus la o intensificare a diversității acesteia. De asemenea, au crescut cerințele și expectanțele actorilor, impunând organizațiilor necesitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la o politică coerentă a organizațiilor Pichault, F. Această lucrare oferă un cadru conceptual în regândirea relațiilor dintre contingent și politicile organizaționale asupra practicilor HRM în timpul procesului de schimbare. Există cinci modele HRM care au la bază următoarele criterii: măsuri implicite depinzând de voința conducătorului organizației; măsuri implicite și bazate pe adeziunea întru valori; măsuri explicite și formalizate sistematic; măsuri negociate explicit în cadrul înțelegerilor interpersonale; măsuri explicite și negociate între colegi. 1999 Jocul conducerii: Când proiectelor schimbării le lipsește voința conducerii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
F. Această lucrare oferă un cadru conceptual în regândirea relațiilor dintre contingent și politicile organizaționale asupra practicilor HRM în timpul procesului de schimbare. Există cinci modele HRM care au la bază următoarele criterii: măsuri implicite depinzând de voința conducătorului organizației; măsuri implicite și bazate pe adeziunea întru valori; măsuri explicite și formalizate sistematic; măsuri negociate explicit în cadrul înțelegerilor interpersonale; măsuri explicite și negociate între colegi. 1999 Jocul conducerii: Când proiectelor schimbării le lipsește voința conducerii. Virtahariu, I. Seppänen, L. Buhanist, P. Această
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu catedrele/departamentele de educație fizică și sport, profesorii din domeniu vor folosi voluntari în activitatea lor în mod organizat și activ atunci va crește interesul la nivel universitar pentru practicarea și promovarea activităților fizice sau a practicării unui sport, implicit ducând la dezvoltarea bio-psiho-socială a studenților. Metode de cercetare Studiul problemei abordate s-a realizat prin aplicarea următoarelor metode: analiza documentară, metoda statistică, metoda anchetei - chestionarul și metode de analiză și interpretare a datelor - metoda grafică și tabelară. Acest studiu
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
indică un puternic efect de conformism în fața răspunsurilor dezirabile social sau personal; am observat că indicatorii comportamentali și de relevanță se pliază pe distincțiile de educație și generație, ceea ce indică o validitate mai mare a lor pentru măsurarea religiozității și implicit a scepticismului religios Indicatori indirecți ai scepticismului religios: vizibilitatea Pentru a ocoli bariera dezirabilității sociale, putem utiliza indicatori indirecți în studiul scepticismului religios. Am întrebat persoanele cuprinse în eșantion dacă au prieteni personali care nu cred în Dumnezeu. Graficul SEQ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
determine influența exercitată de factorii sociodemografici, eficacitatea politică și reprezentarea cu privire la efectele politicului asupra interesului pentru politică; 3) să identifice efectul (direct și mediat) interesului pentru politică asupra cunoștințelor politice; 4) să arate care sunt efectele dezinteresului pentru politică și implicit a lipsei de cunoștințe politice asupra unor orientări și valori democratice. Interes, informare și cunoștințe politice În cele ce urmează, prin interes pentru politică înțelegem doar interesul declarat al indivizilor față de anumite conținuturi ale vieții politice (viața politică din localitate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
participarea politică se referă la acele activități ale cetățenilor care au ca obiectiv, mai mult sau mai puțin direct, influențarea selecției personalului din guvernământ și/sau acțiunile acestora (Verba, Nie, 1972, p. 2; Bădescu, 2001, p. 224). La un nivel implicit, nespecificat, definițiile prezentate înțeleg participarea politică ca pe un proces voluntar prin care indivizii se angajează în acțiuni orientate spre influențarea activităților și deciziilor politice/agenților politici. Chiar dacă la nivel teoretic operăm uneori cu distincții în ceea ce privește la sfera participării și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
expresie, ci se reduce la enunț, iar pe de altă parte acumularea nemaipomenită a depozitului intern. Primele simptome ale acestei „involuții” se presimt de altfel chiar și în Plumb. Dar la început, poezia lui Bacovia aparține prin toate referințele ei implicite și explicite ariei simboliste și postsimboliste (Rollinat, Rodenbach, Maeterlinck) pe care însă, discuție nu încape, o depășește infinit. Toate elementele „decorului” și climatului de sensibilitate (nevroze, claviruri, parcuri solitare, ploaie, margini de cale ferată, fum de uzine, violet, cloroze etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tot Svetlana Matta o spune cea dintâi, Georg Trakl.* Iar această afinitate apare mai evidentă în perioada ultimă a lui Bacovia, în special, în Stanțe burgheze, când, emancipat de modelele simboliste, poetul ajunge la acea poezie a stagnării și a implicitului. De altminteri, cartea Svetlanei Matta, de o concizie și o pătrundere cu totul remarcabile, plină de intuiții fulgurante, dar riguros coherente, mergând drept în miezul lucrurilor (carte care va trebui neîntârziat tradusă la noi), concordă în viziunea și referințele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
societății și se simțea amprenta lui Stere și prezența unor Ibrăileanu, Matei Cantacuzino sau Ion Petrovici. Ralea își ținea cursurile cu o singură vocație didactică, „seinem Amte gemäss” (cum zicea Hegel), dar filosofia lui nu era acolo decât cel mult implicit și parțial. Filosofia era pentru el o dimensiune a existenței, o atitudine în fața lumii și vieții. El nu a fost un gânditor sistematic și nici nu avea o concepție teoretică proprie. Era „filosof” în accepția secolului al XVIII-lea, care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cele din urmă, în colecția „Pléiade”. E adevărat că jurnalul rămâne de departe opera lui principală și îi asigură gloria pe drept cuvânt. Nu i se poate nega mărturia de conștiință și adevăr, nici patosul culturii, deci valoarea omenească și implicit artistică, dar mai are și multă „artă” pe deasupra, și un soi de cabotinism moral foarte dubios. Toată nemulțumirea și chiar sila lui de sine, toate procesele pe care și le face au ceva excesiv și sunt o altă formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui Vasile Florescu, Retorica și neoretorica (Buc. 1973). Reabilitarea retoricii pe care, alături de câțiva savanți străini și în consens cu tendința actuală de a reabilita și valorifica latura formală a disciplinelor spiritului, o întreprinde Vasile Florescu va trebui să contribuie implicit și la reabilitarea sofisticii. Firește că efectul acesta întâmpină greutăți mai mari, termenul având o inveterată sarcină exclusiv peiorativă, de care e mult mai grevat decât cel de „retorică”. „Ceea ce putem afirma însă fără teamă este faptul că perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
memorie. Critica de artă (deci critica literară) e neapărat, în primul rând, critică estetică, sub sancțiunea neavenirii. Dar, cum foarte bine a spus chiar M. Ungheanu cu un oarecare prilej, nici un critic adevărat nu se limitează la estetic și măcar implicit aspectele „culturale” și „ideologice” (societatea, filozofia) intră în sfera sa de cuprindere. Arta are, bineînțeles, legea ei proprie (autonomia), dar nu e un fenomen ce se lasă izolat fără a-și pierde din substanță. Critica estetică nu are nimic comun
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care este cântecul Rezistenței franceze: „Cest à l’aube”. Sau cântecele revoluționare din America latină, în amintirea lui Guevara. Poetul politic cel mai semnificativ? Cred că pentru noi, tot Eminescu. 9. Nu știu. 10. Cred că am răspuns la această întrebare implicit la punctele 2 și 8. 11. „Pe cerul fix, de geam curat / Ea păr și frunte și-a răzmat”. Nu e din 1971? Ei și? Aș mai adăuga încă un vers: „Rari nantes apparent in gurgite vasto”. Alt vers, care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și nu rareori fără să citească). Nici o cultură nu poate fi cunoscută și judecată în ea însăși, ci numai pe plan universal. Scriitorii noștri mari, chiar cei mai prolifici, ca Iorga și Sadoveanu, sunt în fond foarte eliptici: zăcământul lor implicit e cu mult mai mare decât s-ar părea. Firește că toți marii scriitori ai lumii sunt inepuizabile fântâni și toate generațiile vor găsi mereu în ei ceva nou. Dar există în cultura noastră un anumit esopism și o tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
marii scriitori ai lumii sunt inepuizabile fântâni și toate generațiile vor găsi mereu în ei ceva nou. Dar există în cultura noastră un anumit esopism și o tradiție, să nu zic a disimulării, dar a metonimiei și antonomazei, care înlătură implicitul de la îndemână; el nu se relevă de la sine. De aceea, clasticii noștri sunt încă insuficient cunoscuți în esența lor adâncă. 2. Eu cred că e timpul să rupem această tradiție esopică și să promovăm o literatură exoterică și directă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fi aproape de neconceput să admită - și e tocmai cazul celor mai mulți dintre ei - că nu au făcut decât să răsfoiască opera lui Proust, fără să o citească integral. A treia constrângere privește discursul pe care Îl avem despre cărți. Un postulat implicit al culturii noastre este că e necesar să fi citit cartea ca să vorbești cu o oarecare precizie despre ea. Or, din experiența mea, e Întru totul cu putință să Întreținem o conversație pasionantă În legătură cu o carte pe care nu am
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sunt Înlocuite cu ficțiuni ale cărților. Este, deasemeni, un spațiu al jocului, care are o legătură cu cel al copilăriei sau al teatrului, joc care nu poate continua decât dacă regulile sale principale nu sunt Încălcate. Una dintre aceste reguli implicite e că nu se Încearcă să se știe În ce măsură cel care spune că a citit o carte a și făcut-o, și asta din două motive. Primul ar fi că viața În interiorul acestui joc ar deveni rapid de nesuportat dacă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ar putea fi configurată în maniera de mai jos (Vezi tabelul 2). După cum observăm, funcții de tip formativ sau cu valențe formative, se regăsesc la toate tipurile de activități motrice umane, sub diverse forme, unele dintre ele clar explicitate, alte implicite. Varietatea de conținut și formă, varietatea funcțiilor pe care le îndeplinesc, fie că este vorba de acelea cu acțiuni, așa-zis directe, sau indirecte, sunt caracterizate de omniprezența funcției formative. Ea se fundamentează și este completată de un întreg repertoriu
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
imitatori, lucru spre care sunt și așa prea Înclinați; nimeni nu se gândește să-i facă originali, cutezători, independenți” (Vauvenargues). Adesea, În societate, surâsul este o datorie. (Zâmbetul binevoitor sau chiar prietenos este o condiție esențială a instalării Încrederii și, implicit, a stabilirii comunicării.) „Dacă oamenii nu s-ar măguli unii pe alții, n-ar exista societatea.” (Vauvenargues) „Fericit ori nefericit, omul are nevoie de altul; cine trăiește numai pentru el, acela trăiește numai pe jumătate.” (J. Delille) Cine vine târziu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reflecția. Μ Omul este cu adevărat el Însuși În trăirile sale atunci când suferă. Μ Teama este, În ciuda unor aparențe, un sentiment complex. Ea poate proveni, de exemplu, din evaluarea lucidă a unei amenințări, și atunci devine o teamă „lucidă” și, implicit, asumată. Dar poate avea și determinări predominant emoționale sau aprecieri nerealiste, aberante, situație În care teama ia aspectul unor stări necontrolate, de panică. Μ Cel care ajunge să nu se mai respecte Își pierde automat și spiritul de competiție și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
etc.). Μ Extremismul a pătruns până și În educație. Sunt, astfel, sisteme de Învățământ care promovează exclusiv Învățarea doar prin sine Însuși: Învățarea de tip clasic ar fi artificială, deoarece este o Învățare prin idei gândite de alții, ceea ce presupune implicit o atașare silită de convingerile și trăirile altora. Este adevărat că fiecare trebuie să străbată propriul drum spre perfecționare, pentru ca astfel să se dezvolte aptitudinile și convingerile individuale, dar nu putem totuși sili elevul să realizeze, de fiecare dată, pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și artificial. Cultura căreia îi aparțin și care conține elementele nebuniei lor pragmatice este, repet încă o dată, aceeași cu a majoritatea celor de aceeași vârstă cu ei. Nu le oferă doar lor condiții inadmisibile generatoare de conformism și de nevroze - implicit și de extremism (ce reprezintă exact explozia cauzată de amestecul de conformism și nevroze). Dacă fascismul lor ar ajunge să fie dominant, ar fi cel al lui Spinola, nu al lui Caetano: ar fi, altfel spus, un fascism și mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este așa.”). Această formă de non-violență (ce se repudiază chiar pe sine însăși ca fiind moralistă) este cea care îi duce pe Pannella și pe radicali la un alt scandal: refuzul absolut al oricărei forme de putere și condamnarea ei implicită („nu cred în putere și repudiez chiar și fantezia, dacă ea amenință să pună stăpânire pe putere”). Fructul purității absolute și aproape ascetice a acestor principii, care s-ar putea defini drept „metapolitice”, este o extraordinară limpezime a privirii asupra
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a maselor la nivel de comportament și limbaj fizic - rezultând de aici că alegerile politice dictate de conștiință nu mai corespund cu alegerile existențiale -, tot ceea ce am spus despre aculturarea violentă, represivă, înspăimântătoare operată de centrii puterii și despre dispariția implicită a vechilor culturi specifice și reale (și a valorilor lor) fusese deja afirmat și mai ales (lucru pe deplin liniștitor) chiar și „denumit”? Au organizat, oare, sociologii colocvii internaționale pe aceste probleme? Așa îmi răspunde cu amabilitate Ferrarotti (Paese sera
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]