3,415 matches
-
criticii, Cluj-Napoca, 1992, 45-50; Cornel Ungureanu, Despre căftănirea personajelor, O, 1993, 10; Octavian Soviany, Diavolul bine temperat, CNT, 1993, 11; Nicolae Manolescu, Arta prozatorului, RL, 1993, 15; Claudiu Constantinescu, Arheologie și reconstrucție, RL, 1993, 15; Negoițescu, Scriitori contemporani, 99-103; Simuț, Incursiuni, 168-171; Pop, Pagini, 120-125; Cosma, Romanul, II, 94-98; Manolescu, Litere, 326-331; Alexandru Ruja, Poetica golului, O, 1998, 1; Dicț. analitic, II, 195-199, III, 284-287; Faifer, Faldurile, 5-9; Dicț. esențial, 169-171; Grigurcu, Poezie, I, 256-260; Manolescu, Lista, II, 204-214, III, 251-262
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Istorie, 96-116; Balotă, Ion, 404-462; Viorel Alecu, Opera literară a lui G. Călinescu, București, 1974; Martin, Pro Patria, 71-73; I. Bălu, G. Călinescu. Biobibliografie, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 959-965; Nicolescu, Starea, I, 22-50, II, 140; Oprea, Incidențe, 10-18, 141-144; Ciobanu, Incursiuni, 221-225; Ungheanu, Arhipelag, 293-320, 409-411; Steinhardt, Între viață, 261-264; Raicu, Critica, 10-12; Cristea, Arcadia, 155-173; Ciobanu, Însemne, I, 57-68, 262-268; Martin, Identificări, 76-102, 171-177; Simion, Scriitori, I, 664-689, II, 203-264; Stănescu, Jurnal, I, 217-225; Ungureanu, Contextul, 148-153; Vaida, Mitologii, 121-125
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Goethe, Arvers, Jean Richepin ș.a. În 1920 îi apare tălmăcirea, corectă, cu unele echivalențe norocoase, a fabulelor lui La Fontaine. A mai transpus în românește o carte de proză a lui Charles Wagner, Viața cumpătată. În comentariile literare, cu mici incursiuni în arie estetică, C. se declară, în spirit maiorescian, un adept al artei netendențioase (izvodită în „uitare de sine”) și un partizan al revizuirii continue a valorilor, „în perspectiva nesfârșirii”. Alte „observări” au în vedere poveștile lui I. Creangă, poezia
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
pardon!, București, 1999. Traduceri: Vladimir Holan, Noapte cu Hamlet, București, 1974 (în colaborare cu Dragoș Șesan). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Week-end în oraș”, RL, 1970, 11; Constantin, Despre poeți, 146-150; Poantă, Modalități, 241-243; Cândroveanu, Alfabet, 80-83; Petroveanu, Traiectorii, 276-278; Ciobanu, Incursiuni, 106-110; Barbu, O ist., 245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223; Cristea, Faptul, 154-156
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
bohème de Henri Murger) și din amintirile pariziene s-a iscat încercarea de roman Un boem român (1860). Precaritatea epicului nu stânjenește privirea critică, uneori cu ascuțimi satirice, aplicată societății românești a vremii. Un capitol pur teoretic efectuează o scurtă incursiune în literatura română, pornind de la folclor. Ar fi una din primele schițe de istoria literaturii la noi. Probabil lui G., și nu fratelui său Ion Ghica, îi aparține romanul neterminat Don Juanii din București, apărut fără semnătură în „Independința” (1861-1862
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
Vlad, Lectura rom., 165-171, 179-181; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Ghițulescu, O panoramă, 276-279; Manea, Contur, 36-40; Condurache, Portret, 41-44; Raicu, Fragmente, 335-339; Iorgulescu, Prezent, 121-129; Holban, Profiluri, 184-203; Regman, De la imperfect, 83-91; Simuț, Incursiuni, 147-156; Nițescu, Proletcultismul, 260-265; Cosma, Romanul, II, 290-293; Alex. Ștefănescu, Paul Georgescu, RL, 1999, 46; Dicț. esențial, 332-335; Manolescu, Lista, II, 64-74; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 758-759; Dicț. analitic, IV, 142-144. D.Mc.
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
I, 44-46; Monica Spiridon, A îndura și a (de)scrie istoria, RL, 1999, 4; Cornel Ungureanu, Obsesia istoriei, O, 1999, 7; Z. Ornea, De la exegeza literară la cea istoriografică, RL, 1999, 9; Dan Mănucă, Paradoxul român, CL, 1999, 4; Glodeanu, Incursiuni, 359-365; Dan C. Mihăilescu, Paradoxul olandez, „22”, 2000, 3; Nicolae Rotund, Un filosof al istoriei și culturii române, TMS, 2000, 3; C. Rogozanu, Identitate și ruptură, RL, 2001, 26; Manolescu, Lista, III, 215-217; Carmen Mușat, Pe muchia dintre două identități
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
și omnipotent lucrează singur, dar este asistat de fiică sau de un nepot de frate (care, în general, se logodesc). Este adesea polivalent (chimist, fizician, astronaut, biolog, istoric și mecanic). El provoacă aventura, iar povestirea este cea a peripețiilor acestei incursiuni în necunoscut. Un alt tip întâlnit este cel al savantului demonic, care urmărește puterea absolută pe pământ (și în cer), sau al politicianului savant care râvnește la dictatura supremă. Dihotomia celor două figuri ale științei, una pură și dezinteresată, cealaltă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
las este făcută la 24 de ani, aveam toate gradele și toate decorațiile obținute. Am fost un om de sacrificiu, mă duceam oriunde mă trimiteau. La Carei am luat cea mai mare decorație - asta, ultima -, "Virtutea Militară". Am făcut o incursiune și nu s-a tras niciun cartuș datorită mie și celor zece ostași cu care am fost în misiune. Toți am fost decorați. Ce se petrecuse într-o primă noapte? Nu s-a știut că nemții încă nu se retrăseseră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și în detenție v-a însoțit toată viața. I. N.: Și am avut și noroc de Dumnezeu și de oameni înțelegători și cumsecade. Dar eu am presimțirile astea, că pe front câte cartușe s-au tras asupra mea și câte incursiuni am făcut noaptea, s-a tras cu mitraliera după mine, în rafale ca mătura, iar eu fugeam în zig-zag și un cartuș nu m-a atins, doar cel al rusului, care m-a plesnit când am lansat un atac..., numai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vite, lucruri, acoperea tot șesul Trotușului, de la Ocnă și până mai jos de Rădeana, adică pe o lungime de 20 km, și aceasta sub ochii Domnului" (Letopisețe III, p. 64). „Este un fapt știut și netăgăduit că popoarele barbare în incursiunile lor prădătoare, nu se mulțumeau a lua cu ele banii, obiectele de preț și turmele locuitorilor țării prădate, dar că o mare parte a prăzii era alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R. Rosetti („Pământul, sătenii și stăpânii"... vol. I, p. 8-9), care confirmă că obiceiul, după cum scrie cronicarul Ureche, a fost folosit și de Ștefan cel Mare în incursiunile sale din Ungaria și Polonia, ca cea din anul 1498, făcută în Polonia, Domnitorul „a adus 100.0 de robi în Moldova unde i-a și așezat" (Kogălniceanu, Letopisețe, I, p. 174). Și în altă parte („Opinia" 14 aprilie 1912
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Editura Presa Bună, Iași, 1943. Mărtincă, Isidor, "Biserica, mass-media și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura", II, în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262. Moraru, Alois, "Incursiune în istoria celor 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași", în Buletin istoric, nr. 5, Iași, 2004, pp. 7-44. Idem, "Prezența Societăți lui Isus în Moldova", în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 34-63. Idem, "Prezența Societății lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primordiale vehiculate de către inconștientul colectiv" și le poate asimila în propria sa conștiință pentru o regenerare spirituală. Iată o localizare a Itacăi inedită care îi va lăsa perplecși pe mai mulți arheologi. Jean-Paul Nozière195 realizează la întoarcerea din Itaca o incursiune în memorie în inima ținuturilor mlăștinoase din Poitou. Această întoarcere în copilărie este totodată prezentă în numeroase povestiri contemporane în care Itaca este nu numai sinonimul lui "sweet home", dar servește și la elucidarea secretelor familiale și a unei căutări
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
opt ani cele două țări și-au reluat, în mai 2008, negocierile indirecte pentru a se ajunge la o pace globală, sub egida Turciei; cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord de pace, discuțiile fiind întrerupte din cauza incursiunii israeliene (decembrie 2008 - ianuarie 2009) în Fâșia Gază. Cele două părți și-au afirmat totuși disponibilitatea să dezvolte negocieri pentru a ajunge la o pace totală conform cadrului stabilit inițial la Conferință internațională de pace de la Madrid (1991), care stabilea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de limbă rusă, generațiile tinere au refuzat să mai aibă orice fel de contact cu cultura de la răsărit. Pe acest fond, s-au construit mituri clasice ale naționalismului, legate de popoarele de frontieră ale Europei și importanța lor în stoparea incursiunii migratorilor „barbari”. însă rușii au încurajat în Finlanda mișcarea națională - din interes de stat, este adevărat - împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost propaganda antisuedeză, în regiunile vestice, pe care aceștia le-au controlat. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
războiului. Studiul introductiv al lui Ulrich Burger - “între priorități și realități: Misiunea Ethridge în toamna lui 1945. O evaluare a politicii externe a SUA față de Europa de Sud-Est” (pp. 15-51) - este documentat, dovedind echilibru în analiză. Burger face o largă incursiune în problemele internaționale ale anilor ’43-1945, care au influențat major situația din România. în timpul Conferinței de la Teheran, de la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie 1943, americanii practic au decis să renunțe (mai ales militarii se opuneau) la invazia în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
teoretică sistematică (p. 40) care favorizează arhaismul conceptual și metodologic (p. 44). Nu este de mirare că istoria se află într-o „izolare cvasi-deplină față de celelalte discipline socio-umane” (p. 42), iar „istoricul nu este îndeobște obișnuit și pregătit să facă incursiuni în domeniul științelor socio-umane” (p. 53). Cât privește conținutul istoriei, el este cu precădere politic (p. 41) și româno-centric (p. 43); majoritatea studiilor culturale sunt limitate ca problematică, „relativ cuminți și factologice” (p. 45), iar multe lucrări de istoria mentalităților
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2000. Autorii nu se feresc să intre nici în domeniul serviciilor secrete, studiind - pe cât se poate - modul în care fostul președinte „a fost învins de securiști”, în măsura în care a dorit cu adevărat să lupte împotriva lor. De asemenea, sunt binevenite și incursiunile în psihologia unora dintre personaje (din nou, este vorba în principal despre Constantinescu), pentru că, așa cum remarcă autorii la un moment dat, instrumentele analizei politice clasice, raționale nu pot da seamă pentru unele modificări radicale în atitudinea unor actori politici cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
postbelic”, Xenopoliana. Buletinul Fundației Academice A.D. Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine `n 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil, 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 12. Ibidem, p. 16. Ion Solacolu, „Luntrea cu vise”, `n Horia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost realizat și un film la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv p`nă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Re`ntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, `nsoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la evenimentele petrecute, respectiv starea de spirit a populației evreiești, a cercurilor legionare și a ceangăilor din regiunea orașului Roman. 9. 26 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial cu privire la incursiunile aeriene efectuate de aviația sovietică și atitudinea manifestată de populația evreiască din Iași, Bacău și Dorohoi față de conflictul sovieto-german. 10. 27 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la atacurile întreprinse asupra municipiului Iași de aviația sovietică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-l pune în observație. Un vânzător de ziare, anume Avram 151, aruncă deasemenea cuvinte defetiste. El se învârte pe lângă cazarmă spre a vinde ziare și nu pierde ocazia de a întreba pe soldați: "Sunteți gata ?" "Rușii nu înghit așa ceva..." III. Incursiuni aeriene. În ziua de 25 Iunie a.c., ora 16, un număr de 4 avioane inamice, în orașul Bacău, au atacat o coloană germană compusă din 7 mașini. Prima mașină, din capul coloanei, a fost lovită în motor, provocând aprinderea ei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Adnotare: "Propun cercetare prin Curtea Marțială". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 419, f. 37-38. Documentul nr. 9 COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL Paza Teritoriului Bir. 1 Inf. SECRET BULETIN INFORMATIV din ziua de 26 Iunie 1941 ora 18 I. INCURSIUNI AERIENE 1. În ziua de 26 Iunie a.c., ora 430, un număr de 4 avioane inamice au făcut o incursiune, la mică înălțime asupra Bacăului, atacând cu mitralierele gara și împrejurimile. Avioanele germane au doborât unul, în zona Gîdinți. Pagube
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]