3,194 matches
-
destrămarea României e cale lungă. Și totuși, lucrurile tind să se amelioreze. Neînțelegerile periodice n-au condus la crize majore. Raporturile politice dintre România și Ungaria au ajuns nesperat de bune. Măcar de dragul maghiarilor din România, Ungaria nu poate fi indiferentă la soarta României. Iar România a avut nevoie de bune relații cu Ungaria În politica ei de aderare la N.A.T.O. și de integrare europeană, după cum, În plan intern, succesivele guvernări, Începând din 1996, nu s-au putut lipsi de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vag ireal. Fusesem distribuit în rolul de tată și soț - de protector -, dar îndoielile mele erau uriașe. Însă mă mâna un țel superior. Tindeam involuntar spre ceva. Am abordat un ton mult mai autoritar cu copiii atunci când deveneau obraznici sau indiferenți sau răsfățați și asta părea s-o deconecteze pe Jayne. (Însă Jayne îmi pretindea în același timp să rămân „pe fază“, așa că mi-am găsit fără nici o dificultate un post de profesor de creative writing la colegiul local - deși grupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
În trăsurica D lui Comino, ca să pictăm toți trei priveliști de pe malul Moldovei. Aurel Băeșu mi-a făcut portretul după natură, eu cu o pălărie mare albă pe cap. Nu mai știu de soarta lui. În fața tuturor ofertelor, eu rămâneam indiferentă, dar cu gândul la... Dl. Roman . De Costescu Însă n-am putut scăpa, mă amenința că ne va suprima, pe mine și pe el. Probabil că a intervenit destinul! Doctorul Spitalului, Galois, francez din Lyon, a cărui asistentă am fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Nu știam, că fiica sa e pictoriță . 4) Și Ionel Șiadbei, ca și frații săi mi-au fost elevi la „Gane”. 5) I. Irimescu e generos. Bravo lui! (63 sculpturi!). 6) D-na Ungureanu se plânge, că folticenenii sunt cam indiferenți față de munca sa la „Mărturii” și n-o ajută Îndeajuns. Are dreptate. 7) Mi-ar fi făcut plăcere vizita d nei și d-lui Moscaliuc. E inimos, activ și bine intenționat. 8) Vă felicit pentru „simpozionul” de la Casa de cultură
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
multă bucurie, că vreți să Înființați o Universitate Populară la Flt. Poate ea va suplini lipsa „Ligii Culturale” de odinioară. Și aici profesorii de la „Gane” și Liceul No. 2, vor avea prilejul să lucreze. Solicitați-i! Se poate, să stea indiferenți, când locuiesc Într-un oraș, cu atât de frumos trecut cultural? 11) Cu rabinul-șef Rosen sunt mereu În legătură; mi-a fost elev excelent. M-a poftit mereu la el, să stăm de vorbă; dar e mereu pribeag pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de pe cele două versante ale Carpaților timp de aproape două milenii, să ne bucurăm în primul rând de miracolul existenței națiunii noastre in nuce, într-o fastuoasă potențialitate, de parcă zeii națiunii noastre au luptat ei înșiși cu forțe „sceptice și indiferente” pentru o cauză pe cât de „utopică”, pe atât de „romantică”! Aceste populații, încreștinate o dată cu bulgarii, au ivit târziu „orgoliul” propriei scrieri, capii ei, indiferent dacă la nord sau la sud, au trebuit să dea dovadă de o insistentă și măestrită
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
găsim firesc ca fantomele noastre familiale să aibă o adresă într-un cimitir, unde să-i putem vizita din când în când, la date fixe, pentru a avea sentimentul datoriei împlinite, exact ca și pelerinul. Suntem saturați de aceste non-locuri indiferente și toate la fel, care sunt aeroporturile, supermagazinele, stațiile de benzină, ieșirile de pe autostradă etc. Acest lucru sfârșește prin a ne ameți și a ne mări apetența pentru adresa fixă, pentru reperul peren pe care nu l-am schimba cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dreaptă a zidului dinspre apus, ea se învecinează cu poarta zidită zisă "a lui Barclay", lângă care Profetul și-a legat iapa înaripată Al-Buraq, în timpul călătoriei lui nocturne, și pe unde cruciații pătrundeau călare pe esplanada Moscheilor, călcând cu copitele indiferente ale cailor lor, evrei și musulmani. "Săriți! Al-Aqsa e în primejdie!" Șeicul Tamini denunță de la Nablus "un proiect rasist" vizând recucerirea muntelui Moriah și lansează chemarea la o "zi a mâniei". Există și precedente. Incidentele din 1996, ca urmare a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
despică mulțimea de arabi fără a atinge niciodată pe nimeni, cu o îndemânare, o siguranță în zigzagurile lor cu atât mai siderantă cu cât, mergând cu capul plecat, cu privirile întoarse spre interiorul ființei lor, ei par totalmente etanși, orbi, indiferenți atât față de bietele creaturi ce se preumblă pe acolo cât și la coșurile cu portocale, la salatele, la roșiile etalate pe pavaj. Lucrul cel mai uimitor: pălăriile borsalino cu borul larg sau plăcințica de blană, puse pe occiput sau pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
părerea. Este probabil o forță și în faptul de a nu te interesa de ceilalți. Unul dintre aprigii mei dascăli a ridicat o sprânceană stufoasă atunci când am evocat situația musulmanilor din Franța, dar poveștile cu alogeni par să-i lase indiferenți. Acest lucru ar trebui să-i liniștească pe apărătorii "lumii libere". Frații pe care membrii al-Qaida îi detestă, chiar dacă cei din Iordania, sunniți ca și ei, s-au dus să se închine la trupul neânsuflețit al iordanianului Zarqawi, corespondent al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Anarhie politică Spania încă nu scăpase deplin de subt stăpânirea maură. Căsătoria lui Ferdinand de Aragon cu Izabela de Castilia se face abia în 1475; iar cucerirea Grenadei ultimul punct de rezistență maură, are loc abia în 1492. Anglia insulă indiferentă pentru Europa. Ocupată cu războiul celor două roze. Franța ieșea din războiul cu Anglia (1453) începe a-și constitui puterea regală cu Ludovic XI (1461-1483) [INFORMAȚII DESPRE MOLDOVA SECOLULUI AL ȘAISPREZECELEA, Aprox. 1936] I. Relation de François de Pavie, seigneur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce disperare îl cuprinde când deodată e lipsit de asemenea facultate. Față de manifestările de artă arătăm dimpotrivă un entuziasm care nu-i egalat decât de indiferența care-i urmează. Bine ar fi în morală să nu legăm virtutea de acte indiferente ca de pildă de păstrarea virginității. Cine ar fi putut bănui că facultatea de a compara izvor spiritual de justiție va ajunge în om pricină de invidie. E trist să prețuiești necesarul ca pe un lucru fără de care ești nefericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se putea de la particulari: argintărie, scule, hârtii de familie; toate cu garanția și după cererea Puterilor Aliate, ca să nu cadă în mâna vrăjmașului și ca instituțiile și ministerele să poată funcționa la Iași. Eu refuzai categoric să scap orice. Devenisem indiferentă la toate bunurile vieții, ba mi se părea că sacrificându-le mă apropiam de cei care își dădeau viața și sufereau pe front, că sacrificiile noastre trebuiau să salveze cauza cea mare. Era un fel de psihoză a martiriului, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numai cei doi magistrați au percheziționat, făcându-i mii de scuze. Bineînțeles, nu s-a găsit nimic și de aceea începuseră să vorbească de ascunderea documentelor la rege, dar la Maiestatea Sa nu îndrăzniră [să percheziționeze]. Guvernul, vexat de ținuta indiferentă, până la dispreț, a foștilor miniștri, o taxă de obrăznicie, mai ales când cerură să se publice răspunsul lor deodată cu citațiile în judecată. Singur Ionel a iscălit de primire, [despre] ceilalți s-a spus că lipsesc din Iași - deși, zicea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și fotoliul din nou în odaia cea mare, pe terasă, aci venise patul de bronz de altădată. Ceea ce făcuse la moartea lui Ionel cu camera Mariei Știrbey îl refăcuse acum cu a mea. Bineînțeles, aceste modificări mi-erau cu totul indiferente, deoarece eram hotărâtă să nu o mai locuiesc. Peste două luni abia, înmormântarea lui Vintilă ne aduse în zilele de Crăciun din nou la Florica. Eu venisem cu corpul de la Mihăilești în ajunul ceremoniei. În învălmășeală, servitorii uitaseră bagajul meu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și bietul doctor, cu o figură permanent necăjită, abia de putea ține inventarul acestei trupe de nărăvășie, prea puțin interesată de diferitele "bulioane" pe care se cultivau microbii și de caracterele speciale ale virușilor invizibili asasini care ne lăsau perfect indiferenți. Ar fi trebuit să fim ascultători, dar nu-l puteam asculta pe Teodorovici, un om prea fin pentru a se putea impune. Nu avea morga pe care alții, în același grad cu el, o învățaseră încă înainte de a fi deprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
te gândești tu. Chiar dacă gândești la lucrurile pe care în nici un caz nu trebuie să le știe el. Mă opresc la acest chiar dacă nu trebuie cu nici un chip să le știe, pentru că dacă gândești la lucruri ce-i pot fi indiferente, gândurile tale nu pot avea puterea să-i cheme privirea în creierul tău. Dar cum Dumnezeu, nici teama nu cheamă magnetic controlul? Mă uit la Lustgarten și la Henriette, ne uităm ochi în ochi și îmi vine să le pufnesc în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1968, de Animale bolnave, scrieri care confirmă cu asupra de măsură talentul epic al lui Nicolae Breban, impunându l întâi de toate generației din care făcea parte, îndeajuns de mefientă, până atunci, în ce-l privește, sau dacă nu, măcar indiferentă. Acum, generația ’60, care produsese mai ales nuveliști și povestitori, își recunoaște în Nicolae Breban romancierul. Cu straniul său univers de trăiri morale, cu amețitoarele imersiuni în adâncuri sufletești nemaicercetate în proza noastră, cu personajele sale dimensionate multiplu, ca acel
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Muntele, o semeție periclitată Chiar dacă prietenii cu care am urcat la munte s’au grăbit să coboare, eu am mai adăstat oleacă. O mărturisire: deși ca om de șes, deci dintr’un mediu relativ entropic, ar trebui să-mi fie indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dintre ceilalți. Poate ar trebui să ne gândim și la prietenul nostru bradul, deși nu ne prea gândim nici la alții, lunecând dintr’o lume În care aveam prieteni, Într’una În care ne vom fi făcut doar dușmani. Sau indiferenți. Și eu am un brăduț de Crăciun, dar esențialul: o rămurică, deasupra mesei la care am scris astea. Și totuși, Îmi cer scuze pentru a fi tulburat aceste zile de sărbătoare cu gândurile mele, poate polemice... “Radiosfera”, 23 decembrie 1996
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine un criteriu în selectarea cunoștințelor pe care le asimilează, precum și în acțiunile pe care le întreprinde. Personalitatea economică este tipul omului legat de realitate, practic, iar pe plan moral, egoist. Personalitatea estetică are aversiune pentru exprimarea în noțiuni, este indiferentă față de problemele economice și lipsită de disciplină internă. Personalitatea socială se caracterizează prin simpatie și devotament față de oameni, față de societatea întreagă. Pentru personalitatea politică, valoarea fundamentală este dreptul. Acest tip de personalitate se caracterizează prin autoritate, prin voință și putere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cele două biserici au avut o serie de conflicte, dar colaborau totuși. Majoritatea membrilor, atît cei ai bisericii ortodoxe cît și ai celei unite, erau țărani, pentru care diferențele dintre cele două doctrine constituiau ceva de neînțeles, sau care erau indiferenți față de astfel de probleme. Cauza fundamentală a slăbiciunii mișcării unitariene era probabil incapacitatea religiilor recunoscute de a accepta biserica aceasta ca fiind egală cu ele. Așa cum am menționat deja, clerul maghiar avea interese identice cu cele ale nobilimii maghiare, care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vede nehalita aia tot ce are el pe acolo... deși io cred că multe e stricate, că nu se poate... Nici nu mă scârbesc, nici nu îmi plac în mod deosebit poveștile lor porcoase. De ce porcoase - e întrebarea. Îmi sunt indiferente. În spital am învățat să fiu indiferent, să mi se rupă. Ei simt nevoia să fie duri. Virili, masculi feroce. Înainte să mă internez, citeam în Zodia scafandrului, reciteam, de fapt, și dârdâisem de fericire când înțelesesem teoria aceea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
palmele Înmănușate, pe mânerul de aur al bastonului său de jonc. Primele demonstrații de cinematograf (curând după botezul său, În flăcări și În sânge, la Bazarul de Caritate din Paris, unde a pierit floarea armorialului Franței), oferite gratuit trecători lor indiferenți la vitrina ziarului L’Indépendance Roumaine și, mai târziu, pe fațada casei Török din Piața Tea trului Național, unde, printre reclame luminoase, se intercalau filme scurte reprezentând intrarea senzațională a unui tren În gară sau aven turile unui soț fugărit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastre de altădată, din care amintirea lor nostalgică se mai Înfruptă Încă. Mare și decisiv lucru este un stomac bun În dragoste! Dispepticii, constipații, colibaciloșii, bilioșii și ulceroșii sunt dinainte eliminați de la bucuriile mesei și ale patului, cum și indivizii indiferenți sau nepricepuți În alegerea cadrului prielnic acestor bucurii esențiale, universale. O masă simplă și cu elemente cât mai de la origine, Într-un cadru puțintel romantic și plin de surprize este o ade vă rată cina cea de taină cu aleasa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]