3,001 matches
-
de repaus. Prima lege contrazice astfel concepția aristoteliană intuitivă că o forță rezultantă este necesară pentru a păstra un obiect în mișcare cu viteză constantă. Făcând din "repaus" același lucru cu "viteza constantă", prima lege Newton leagă în mod direct inerția cu conceptul de viteză relativă. Anume, în sisteme în care obiectele se deplasează cu viteze diferite, este imposibil de determinat care obiect este „în mișcare” și care este „în repaus”. Cu alte cuvinte, într-un limbaj mai tehnic, legile fizicii
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
fără să-și facă griji despre aplicarea unei forțe pe direcția de deplasare a vehiculului. Aceasta este adevărată, chiar dacă altcineva care observă vehiculul în mișcare consideră traiectoria obiectului aruncat ca fiind o curbă parabolică pe direcția de deplasare a vehiculului. Inerția obiectului asociată cu viteza sa constantă pe direcția de deplasare a vehiculului asigură că obiectul continuă să se deplaseze chiar dacă este aruncat în sus și cade înapoi. Din perspectiva cuiva din vehicul, acesta, împreună cu tot ce e în el, este
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
viteză constantă în sens opus. Deoarece nu există niciun experiment care să facă deosebire între cazul când vehiculul e în repaus și cel când lumea exterioară e în repaus, cele două situații sunt considerate identice din punct de vedere fizic. Inerția se aplică deci în mod egal mișcării cu viteză constantă și repausului. Conceptul de inerție poate fi generalizat pentru a explica tendința obiectelor de a persista în diferite forme de mișcare constantă, chiar și cele care nu sunt cu viteză
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
cazul când vehiculul e în repaus și cel când lumea exterioară e în repaus, cele două situații sunt considerate identice din punct de vedere fizic. Inerția se aplică deci în mod egal mișcării cu viteză constantă și repausului. Conceptul de inerție poate fi generalizat pentru a explica tendința obiectelor de a persista în diferite forme de mișcare constantă, chiar și cele care nu sunt cu viteză constantă. Inerția de rotație a Pământului este cea care fixează constanța duratei zilei și cea
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
aplică deci în mod egal mișcării cu viteză constantă și repausului. Conceptul de inerție poate fi generalizat pentru a explica tendința obiectelor de a persista în diferite forme de mișcare constantă, chiar și cele care nu sunt cu viteză constantă. Inerția de rotație a Pământului este cea care fixează constanța duratei zilei și cea a anului. Albert Einstein a extins principiul inerției și mai departe, explicând că sistemele de referință supuse accelerației cu viteză constantă, cum ar fi cele în cădere
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
obiectelor de a persista în diferite forme de mișcare constantă, chiar și cele care nu sunt cu viteză constantă. Inerția de rotație a Pământului este cea care fixează constanța duratei zilei și cea a anului. Albert Einstein a extins principiul inerției și mai departe, explicând că sistemele de referință supuse accelerației cu viteză constantă, cum ar fi cele în cădere liberă spre un obiect masiv, sunt echivalente fizic cu sistemele de referință inerțiale. De aceea, de exemplu, astronauții sunt în imponderabilitate
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
pe orbită de cădere liberă în jurul Pământului, și de aceea legile lui Newton se observă mai bine în astfel de situații. Dacă un astronaut pune un obiect cu masă în aer lângă el, acesta rămâne în repaus în raport cu astronautul datorită inerției. Același lucru se întâmplă și dacă astronautul și obiectul sunt în spațiul intergalactic fără ca vreo forță să acționeze asupra sistemului lor de referință. Acest principiu de echivalență a fost una din importantele fundamente ale dezvoltării teoriei relativității generale. O formulare
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
responsabilă pentru forța nucleară slabă. În teoria relativității restrânse, masa și energia sunt echivalente (după cum se vede calculând lucrul mecanic necesar pentru a accelera un obiect). Când viteza unui obiect crește, crește și energia sa, și deci crește masa echivalentă (inerția). Astfel, este nevoie de mai multă forță pentru a-l accelera, decât la viteze mai mici. Legea a doua a lui Newton rămâne valabilă, deoarece este o definiție matematică. Dar pentru a fi păstrată în această formă, impulsul relativist trebuie
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
este mai imprecisă decât o alta. De atunci, relativitatea generală a devenit recunoscută drept teoria ce explică cel mai bine gravitație. În această teorie, gravitația nu este văzută ca forță, ci ca mișcarea liberă a obiectelor în câmpuri gravitaționale în virtutea inerției lor pe linii drepte într-un spațiu-timp curbat-definite ca cea mai scurtă cale prin spațiu-timp între două evenimente din spațiu-timp. Din perspectiva obiectului, toată mișcarea are loc ca și cum nu ar exista gravitație. Doar observând mișcarea în sens global, se poate
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
în sistemele în rotație, viteza unghiulară al vitezei, și momentul cinetic al impulsului. Tratarea formală a legilor lui Newton, aplicată acolo forțelor, se aplică echivalent și momentului. Astfel, ca o consecință a primei legi de mișcare a lui Newton, există inerție de rotație care asigură că toate corpurile își păstrează momentul cinetic dacă nu acționează asupra lor un moment al forței neechilibrat. Similar, se poate utiliza a doua lege a mișcării a lui Newton pentru a calcula o definițîe alternativă a
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
momentul cinetic dacă nu acționează asupra lor un moment al forței neechilibrat. Similar, se poate utiliza a doua lege a mișcării a lui Newton pentru a calcula o definițîe alternativă a momentului: unde Aceasta furnizează o definiție a momentului de inerție, care este echivalentul masei în mișcarea de rotație. În mecanica mai avansată, momentul de inerție acționează ca un tensor care, când se analizează corect, determină complet caracteristicile de rotație, inclusiv precesia și nutația. Echivalent, forma diferențială a celei de-a
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
utiliza a doua lege a mișcării a lui Newton pentru a calcula o definițîe alternativă a momentului: unde Aceasta furnizează o definiție a momentului de inerție, care este echivalentul masei în mișcarea de rotație. În mecanica mai avansată, momentul de inerție acționează ca un tensor care, când se analizează corect, determină complet caracteristicile de rotație, inclusiv precesia și nutația. Echivalent, forma diferențială a celei de-a doua legi a lui Newton dă o definiție alternativă a momentului forței: unde formula 79 este
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
În sensul prezentei directive se înțelege: 2.1. prin "tip de vehicul", din punctul de vedere al emisiilor de la eșapamentul motorului, o clasă de vehicule cu motor care nu prezintă diferențe esențiale între ele, cum ar fi: 2.1.1. inerția echivalentă determinată în funcție de masa de referință, cum se prevede la pct. 5.1 din anexa III și 2.1.2. caracteristicile motorului și ale vehiculului definite în anexa II; 2.2. prin "masă de referință", masa vehiculului pregătit pentru drum
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
fie efectuată pentru toate vehiculele vizate la pct. 1 și a căror masă maximă nu depășește 3,5 t. 5.3.1.2. Vehiculul este instalat pe un banc dinamometric prevăzut cu un sistem ce simulează rezistența la avansare și inerția. 5.3.1.2.1. Cu excepția vehiculelor menționate la pct. 8.1., testarea de o durată totală de 19 minute 40 secunde, cuprinzând două părți, INTÂI și DOI, se execută fără întrerupere. Perioada de ralanti dintre ultima încetinire din ultimul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
de tipul recepționat decât prin masa de referință: 6.1.1.1 Vehicule, altele decât cele menționate la pct. 8.1. 6.1.1.1.1. Omologarea poate fi extinsă doar pentru vehiculele cu o masă de referință corespunzând utilizării inerției echivalente imediat superioare sau a oricărei inerții echivalente inferioare. 6.1.2 Vehicule menționate la pct. 8.1. 6.1.1.2.1 Omologarea poate fi extinsă doar pentru vehiculele cu o masă de referință corespunzând utilizării unei inerții echivalente
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
referință: 6.1.1.1 Vehicule, altele decât cele menționate la pct. 8.1. 6.1.1.1.1. Omologarea poate fi extinsă doar pentru vehiculele cu o masă de referință corespunzând utilizării inerției echivalente imediat superioare sau a oricărei inerții echivalente inferioare. 6.1.2 Vehicule menționate la pct. 8.1. 6.1.1.2.1 Omologarea poate fi extinsă doar pentru vehiculele cu o masă de referință corespunzând utilizării unei inerții echivalente imediat apropiată. 6.1.1.2.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
utilizării inerției echivalente imediat superioare sau a oricărei inerții echivalente inferioare. 6.1.2 Vehicule menționate la pct. 8.1. 6.1.1.2.1 Omologarea poate fi extinsă doar pentru vehiculele cu o masă de referință corespunzând utilizării unei inerții echivalente imediat apropiată. 6.1.1.2.2 Dacă masa de referință a unui tip de vehicul pentru care se cere extinderea omologării, corespunde utilizării unui volant de inerție echivalentă mai greu decât volantul folosit pentru tipul de vehicul deja
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
doar pentru vehiculele cu o masă de referință corespunzând utilizării unei inerții echivalente imediat apropiată. 6.1.1.2.2 Dacă masa de referință a unui tip de vehicul pentru care se cere extinderea omologării, corespunde utilizării unui volant de inerție echivalentă mai greu decât volantul folosit pentru tipul de vehicul deja recepționat, extinderea omologării este aprobată. 6.1.1.2.3 Dacă masa de referință a unui tip de vehicul pentru care se cere extinderea omologării, corespunde utilizării unui volant
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
mai greu decât volantul folosit pentru tipul de vehicul deja recepționat, extinderea omologării este aprobată. 6.1.1.2.3 Dacă masa de referință a unui tip de vehicul pentru care se cere extinderea omologării, corespunde utilizării unui volant de inerție echivalentă mai puțin greu decât volantul folosit pentru tipul de vehicul deja recepționat, extinderea omologării este aprobată dacă masele de poluanți obținute la vehiculul deja recepționat corespund limitelor prevăzute pentru vehiculul pentru care este cerută extinderea omologării. 6.1.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
ceea ce nu implică o variație de temperatură de plus sau minus 50°K la intrarea în convertizorul catalitic) - injecția de aer: - cu sau fără; - tip (ventilator, pompe de aer etc); - EGR (cu sau fără). 6.3.1.3. Clasa de inerție: clasa de inerție imediat superioară și orice clasă de inerție inferioară echivalentă. 6.3.1.4. Testarea durabilității poate fi realizată folosind un vehicul cu caroserie, cutie de viteză (automată sau manuală) și dimensiuni ale roților sau pneurilor diferite de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
o variație de temperatură de plus sau minus 50°K la intrarea în convertizorul catalitic) - injecția de aer: - cu sau fără; - tip (ventilator, pompe de aer etc); - EGR (cu sau fără). 6.3.1.3. Clasa de inerție: clasa de inerție imediat superioară și orice clasă de inerție inferioară echivalentă. 6.3.1.4. Testarea durabilității poate fi realizată folosind un vehicul cu caroserie, cutie de viteză (automată sau manuală) și dimensiuni ale roților sau pneurilor diferite de cele ale vehiculului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
minus 50°K la intrarea în convertizorul catalitic) - injecția de aer: - cu sau fără; - tip (ventilator, pompe de aer etc); - EGR (cu sau fără). 6.3.1.3. Clasa de inerție: clasa de inerție imediat superioară și orice clasă de inerție inferioară echivalentă. 6.3.1.4. Testarea durabilității poate fi realizată folosind un vehicul cu caroserie, cutie de viteză (automată sau manuală) și dimensiuni ale roților sau pneurilor diferite de cele ale vehiculului pentru care se solicită omologarea. 7. CONFORMITATEA
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
1.2. Reglajul bancului trebuie să rămână stabil în timp. Nu trebuie să producă vibrații perceptibile la vehicul și care pot să dăuneze funcționării normale a acestuia. 4.1.3. Bancul trebuie să fie prevăzut cu sisteme de simulare a inerției și a rezistenței la avansare. Aceste sisteme de simulare trebuie să fie antrenate de către ruloul din față, dacă este vorba de un banc cu două rulouri. 4.1.4. Precizie 4.1.4.1. Trebuie să fie posibilă măsurarea și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
adaptat la puterea absorbită pe stradă cu o precizie de 5% la 100,80,60,40 km/h și de 10% la 20 km/h. Sub aceste viteze, acest reglaj trebuie să păstreze o valoare pozitivă. 4.1.4.3. Inerția totală a părților turnante (plus inerția simulată atunci când este cazul) trebuie să fie cunoscută și trebuie să corespundă cu clasa de inerție pentru testare cu ±20 kg. 4.1.4.4. Viteza vehiculului trebuie să fie stabilită după viteza de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cu o precizie de 5% la 100,80,60,40 km/h și de 10% la 20 km/h. Sub aceste viteze, acest reglaj trebuie să păstreze o valoare pozitivă. 4.1.4.3. Inerția totală a părților turnante (plus inerția simulată atunci când este cazul) trebuie să fie cunoscută și trebuie să corespundă cu clasa de inerție pentru testare cu ±20 kg. 4.1.4.4. Viteza vehiculului trebuie să fie stabilită după viteza de rotație a ruloului (ruloul din față
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]