6,102 matches
-
prelungindu-se până în dreptul localității Breintlee. Pe măsură ce tunurile franceze ajungeau pe poziție, deschideau focul imediat și, aflându-se la o distanță de doar 350 - 550 de metri față de inamic, puteau în anumite sectoare să tragă chiar cu mitralie, devastatoare pentru infanteria lui Kollowrat și Liechtenstein. Pe măsură ce tunurile franceze trăgeau, acestea înaintau, astfel că Kollowrat a fost curând nevoit să se replieze spre Breintlee. Artileria austriacă era în mare parte formată doar din tunuri ușoare de 6 livre sau medii de 8
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
a produs pierderi grele francezilor. Din cauza proximității față de linia austriacă, francezii începuseră să sufere și din cauza focului de muschetă și curând echipajele de servanți ale mai multor baterii au avut efectivele într-atât reduse încât Napoleon a cerut voluntari din infanteria Gărzii pentru a înlocui servanții scoși din luptă. De asemenea, duelul intens de artilerie a aprins culturile înalte de porumb și mulți dintre răniți, austrieci și francezi, au ars de vii. În acest timp, trupele conduse de Masséna, mai puțin
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
coloană și austrieci și a primit drept întăriri divizia de cuirasieri a lui Saint-Sulpice. Restul cavaleriei ușoare, brigada lui Marulaz, se afla în frunte pentru a deschide drumul. Pe măsură ce înainta, artileria franceză deschidea focul, înainte de a își schimba poziția iar infanteria era eșalonată pe regimente, batalioanele formând careu atunci când cavaleria inamică se apropia prea mult, doar pentru a-și relua apoi marșul. Astfel, parțial ascunși de culturile de porumb, în afara razei focului de muschetă austriac, dar sub bombardamentul constant al artileriei
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
austriecilor. Între timp, diviziile Gudin și Puthod urmau să atace dinspre Grosshofen, obligându-l pe Rosenberg să le confrunte. Aceasta va permite diviziilor lui Friant și Morand să flancheze poziția prin dreapta, în punctul nevralgic unde platoul coboară spre sud-est. Infanteria urma să fie protejată pe flancul drept de cavaleria ușoară a lui Montbrun și de dragonii lui Grouchy și Pully. Aceste escadroane trebuiau să respingă cavaleria austriacă și, dacă era posibil, să încercuiască prin spate pozițiile lui Nordmann și Rosenberg
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
a considerat că dispozitivul său se afla pe poziții și a ordonat un atac general. După ce a traversat râul Russbach, Friant, cu Morand în dreapta sa, și-a început manevrele pentru a învălui satul Markgrafneusiedl. Astfel poziționate, cele două divizii de infanterie și cavaleria franceză blocau drumul spre Marchegg, de unde Rosenberg sperase mereu să vadă înaintând coloanele arhiducelui Ioan. Văzând mișcarea de învăluire a francezilor, Rosenberg și-a repoziționat trupele. Soldații din a doua linie au fost plasați perpendicular față de linia întâi
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
aducând cu el întăriri din Corpul II al lui Hohenzollern: 5 batalioane din regimentele 57 "Joseph Colloredo" și 15 "Zach", o baterie de 6 livre; cât și din rezerva de cavalerie: 4 escadroane de husari Hesse-Homburg și regimentul "Hohenzollern Kürassier". Infanteria a întărit pedestrimea epuizată a lui Rosenberg iar cavaleria s-a alăturat călăreților lui Nostitz, în apropiere de Obersiebenbrunn, unde li s-a ordonat să șarjeze, întâi pentru a alunga cavaleria franceză și apoi pentru a cădea asupra infanteriei. Astfel
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Kürassier". Infanteria a întărit pedestrimea epuizată a lui Rosenberg iar cavaleria s-a alăturat călăreților lui Nostitz, în apropiere de Obersiebenbrunn, unde li s-a ordonat să șarjeze, întâi pentru a alunga cavaleria franceză și apoi pentru a cădea asupra infanteriei. Astfel, marea confruntare de cavalerie a bătăliei avea să aibă loc, opunând cele peste 40 de escadroane ale lui Nostitz cavaleriei franceze conduse de Montbrun și Grouchy. Mai întâi, călăreții austrieci s-au aruncat asupra celor 9 escadroane ale lui
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
se reformeze, lăsând în urmă tunurile pe care le capturaseră. Slab condusă și suferind din cauza inabilității sale de a se organiza pentru șarje în masă, cavaleria austriacă a fost respinsă cu pierderi mari și a trebuit să se refugieze în spatele infanteriei, în jurul orei 13. Ca atare, fără a mai avea vreo speranță de a putea rezista pe poziții, Rosenberg a organizat o retragere treptată, ordonată, înspre Wendling-Hof. În timp ce Davout întorcea flancul armatei austriece, Napoleon urmărea cu atenție manevrele acestuia. Deși distanța
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
astfel pentru că era probabil ca aceste trupe să fie atacate din trei părți. De asemenea, contrar unui mit ce s-a născut despre această acțiune, formația nu fusese adoptată pentru că trupele ar fi fost neexperimentate. Pentru a susține atacul de infanterie, Marea Baterie, cât și piesele divizionare au înaintat spre inamic, intensificându-și tirul iar pe flancurile marelui careu s-a dispus divizia de cavalerie ușoară a lui Sahuc din cadrul „Armatei din Italia”, alături de cavaleria Gărzii, pe dreapta, iar pe stânga
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
înaintarea, intrând în contact cu linia austriacă, pe care zdruncinat-o, fără a o putea sparge. În aceste momente cruciale, "General der Kavallerie" Liechtenstein și-a trimis înainte toată cavaleria disponibilă într-o șarjă masivă menită să câștige timp pentru infanteria austriacă, aflată sub o presiune imensă. Cu toate acestea, francezii reușesc să formeze rapid careuri și șarja eșuează, dar cavaleria franceză nu profită de ocazie pentru a lansa o contrașarjă. Desfășurați prea în spate conform ordinelor comandantului lor, pentru a
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
a terenului. Întăririle nu au întârziat, Împăratul trimițându-i cei 5 000 de oameni din divizia bavareză a lui De Wrede, care avea ordine să îi ușureze situația lui MacDonald, având permisiunea de a acționa așa cum dorește. Această divizie de infanterie cuprindea și o baterie pedestră de 6 livre, care a fost dispusă înaintea trupelor, cât și o brigadă de cavalerie și o baterie ecvestră, care au participat la rândul lor la acțiune, intrând în contact cu inamicul de pe linia dintre
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
îi mai facă și alți copii soției sale. Un al doilea eșalon de întăriri franceze, batalioanele „Tinerei Gărzi”, era adus de unul din aghiotanții Împăratului, generalul Reille, care avea însă ordine „să nu se implice în vreo aventură”. Cu susținerea infanteriei din Gardă, bavarezii au capturat fără probleme Süssenbrunn. Dincolo de localitate, doar bavarezii au mai continuat urmărirea în acest sector. Există o vie dezbatere printre specialiști cu privire la succesul sau eșecul acțiunii lui MacDonald, acesta putând fi judecat doar în funcție de obiectivul concret
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
și psihic și nu au urmărit decât cu încetineală. În jurul orei 16, în jurul localității Wagram, câteva zeci de soldați francezi au intrat în panică atunci când cavaleria inamică s-a arătat în apropiere. Fuga lor a fost oprită atunci când au întâlnit infanteria Gărzii, formată în careuri, pentru a proteja cartierul general al Împăratului. O oră mai târziu, s-a produs un alt moment de panică și Garda a fost din nou nevoită să formeze careuri, atunci când au apărut în spatele liniei franceze patrule
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
servit și ca punct de observație pentru trupele austriece, în timpul bătăliei. În localitatea Obersiebenbrunn s-a descoperit în anul 2004, în timpul unor căutari arheologice de altă natură, o groapă comună franceză, în care au fost îngropați soldați ai regimentului 64 infanterie. Comuna a așezat cu acea ocazie un monument pe acel loc, cu inscripția "Franzosen-Friedhof 1809".
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
cei din armata britanică (regularii). Fratele său cel mai mare Lawrence fusese norocos să fie recompensat cu un grad în rândul armatei britanice, în calitate de “Căpitan în regiment pedestru”, în vara lui 1740, când armata britanică creează un nou regiment (61 infanterie, cunoscut ca "Gooch’s American Regiment") în colonii, pentru a fi folosit în lupte în Indiile de Vest. Fiecărei colonii i se îngăduia să își numească singură ofițerii de companie, căpitanii și locotenenții, numiri semnate de către colonelul Willliam Blakeney erau
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
îngăduia să își numească singură ofițerii de companie, căpitanii și locotenenții, numiri semnate de către colonelul Willliam Blakeney erau distribuite către diverși guvernatori. Cincisprezece ani mai târziu, când generalul Braddock ajunge în Virginia în 1755 cu două regimente de regulari (44 infanterie și 48 infanterie), Washington caută să obțină o numire dar niciuna nu era de vânzare (numirile ca ofițer putânduse cumpăra de cei cu origine aristocratică). Decât să servească ca locotenent colonel în miliția colonială unde ar fi fost inferior unor
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
numească singură ofițerii de companie, căpitanii și locotenenții, numiri semnate de către colonelul Willliam Blakeney erau distribuite către diverși guvernatori. Cincisprezece ani mai târziu, când generalul Braddock ajunge în Virginia în 1755 cu două regimente de regulari (44 infanterie și 48 infanterie), Washington caută să obțină o numire dar niciuna nu era de vânzare (numirile ca ofițer putânduse cumpăra de cei cu origine aristocratică). Decât să servească ca locotenent colonel în miliția colonială unde ar fi fost inferior unor tineri ofițeri cu
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
să servească în calitate privată ca "aide-de-camp", ajutor de campanie pe lângă general. Ca ajutor de campanie putea să comande soldați din armata regulată. În urma înfrângerii lui Braddock, parlamentul britanic decide în noiembrie 1755 să creeze un nou regiment regal de infanterie, mai târziu numit Regimentul Regal de Pușcași, dar spre deosebire de predecesorul Regiment American din 1740-1742, toti ofițerii erau recrutați în Anglia sau Europa la începutul lui 1756. În Ianuarie 6, 1759 Washington se căsătorește cu Martha Dandridge Custis Washington, văduvă. Scrisorile
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
ai războiului polono-sovietic, dar și alți veterani ai războaielor începutului secolului al XX-lea, sau ai insurecției din ianuarie. Au fost decorate cu Crucea de Argint două orașe (Lwów și Verdun) și 14 drapelele de luptă ale 14 regimente de infanterie, 6 de cavalerie, un batalion de geniști, o unitate de servicii auxiliare deservite de femei și a 12 unități de artilerie. Pe 24 noiembrie 1922 a fost deschisă o noua listă de decorare pentru timp de pace. În 1923 a
Virtuti Militari () [Corola-website/Science/312501_a_313830]
-
unul dintre cele mai frumoase locuri naturale din țara noastră. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial. În 1935 a fost construit un drum de acces pietruit și lung de un kilometru și jumătate ce urca din centrul Orșovei până în Dealul Moșului. Drumul a fost numit Drumul Eroilor și era străjuit de șapte
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
i-au adus promovarea la gradul de maior clasa a II-a. După sfârșitul războiului a activat extensiv pentru implementarea noilor regulamente pentru armată, ale lui Franz Moritz von Lacy. Înaintat la rangul de "Oberst" și comandând Regimentul 19 de Infanterie în 1774, și-a condus oamenii în timpul Războiului Succesiunii Bavareze, unde l-a capturat pe comandantul prusac, prințul Hessen-Philippstal, o faptă ce i-a adus lui Alvinczy promovarea la gradul de general-maior și Ordinul Maria Terezia. Alvinczy a luptat sub
József Alvinczi () [Corola-website/Science/312527_a_313856]
-
a cavaleriei . Deși nu se știe exact unde primele unități de Dragoni au apărut , Dragoni moderni au apărut cel mai probabil în Franța dar originile Dragonilor sunt necunoscute ei fiind unități de cavalerie folosite în lupta pentru a proteja flancurile infanteriei și mai tarziu artileria . Ei au fost folosiți în Europa probabil de la sfârșitul secolului XIII, fiind în general rezervele în acea perioadă de timp cavaleria de șoc fiind larg folosită și considerată de neînvins . Dragonii au rezistat testului timpuli ei
Dragon (cavalerie) () [Corola-website/Science/312555_a_313884]
-
ei fiind regasiți în lupta până spre finele secolului XIX , după această perioadă ei au devenit unități simbolice deși Marea Britanie i-a folosit în Primul Război Mondial însă fără succes , ei fiind depășiți de puterea de foc a trupelor de infanterie și de dezvoltarea armelor cu repetiție și rază mare de acțiune, care au dus la dispariția cavaleriei de pe câmpul de luptă . Însă în perioada lor de glorie au dictat rezultatele multor bătălii în special în secolele XVII-XVIII, când aceste unități
Dragon (cavalerie) () [Corola-website/Science/312555_a_313884]
-
armelor de foc cu clasică șarja a cavaleriei a dictat desfășurarea bătăliilor , mai ales când erau conduși de un general redutabil. În general, termenul desemnează un tip de cavalerie medie, dar soldații erau de regulă capabili să lupte și că infanterie călare, folosind caii doar ca mijloc de transport. Această flexibilitate constituie principala cauză a succesului acestui tip de unități. În anumite țări europene, de pildă în Marea Britanie a secolului al XIX-lea, termenul desemna unități de cavalerie grea iar în
Dragon (cavalerie) () [Corola-website/Science/312555_a_313884]
-
între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din acest detașament au fost aleși să facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă, gorniștii Niță Ion și „Grigore
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]