44,438 matches
-
ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni (*) (lei) Total, din care: 86.860.324,448 141.582.382,00 1. Sectorul vegetal 74.644.378,489 121.670.335,00 2. Sectorul zootehnic 10.620.925,692 17.312.161,00 3. Sectorul îmbunătățiri funciare 1.595.020,267 2.599.886,00 (*) Conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările și completările ulterioare. -----
ORDIN nr. 62 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265124]
-
unor măsuri de restrângere temporară a dreptului de proprietate privată, deoarece măsurile de siguranță criticate sunt dispuse tocmai pentru a garanta proprietatea și plata despăgubirilor, în condițiile în care este pronunțată o hotărâre definitivă de condamnare. Se subliniază faptul că instituirea sechestrului asigurător are caracter provizoriu. Se conchide că, astfel, instanța de contencios constituțional, făcând trimitere la hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a constatat caracterul constituțional al instituirii sechestrului asigurător, arătând că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
pronunțată o hotărâre definitivă de condamnare. Se subliniază faptul că instituirea sechestrului asigurător are caracter provizoriu. Se conchide că, astfel, instanța de contencios constituțional, făcând trimitere la hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a constatat caracterul constituțional al instituirii sechestrului asigurător, arătând că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.038/117/2018, Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
9 iunie 2020, precitată, paragrafele 14-22, Curtea a reținut că măsurile asigurătorii sunt definite drept măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ce aparțin suspectului, inculpatului, părții responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, a executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
care se dispune (ordonanță sau încheiere) îndeplinirea condițiilor legale privind necesitatea dispunerii măsurii și, de asemenea, întinderea prejudiciului sau a valorii necesare pentru care se solicită sechestrul și valoarea care urmează a fi garantată în acest fel. De asemenea, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul sau inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activități din care să rezulte că ar intenționa ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, paragraful 15). ... 18. Totodată, Curtea a constatat că dispunerea măsurilor asigurătorii și instituirea sechestrului asigurător se fac pe baza valorilor implicate în cauză (valoarea prejudiciului sau a sumelor probabile ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) și sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) și sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De la această regulă, Codul de procedură penală și legile speciale prevăd excepții referitoare atât la obligativitatea instituirii sechestrului asigurător, cât și la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor și tipul bunurilor. Cu privire la cea dintâi categorie de excepții, dispozițiile art. 249 alin. (7) din Codul de procedură penală stabilesc obligativitatea
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
sechestrului asigurător, cât și la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor și tipul bunurilor. Cu privire la cea dintâi categorie de excepții, dispozițiile art. 249 alin. (7) din Codul de procedură penală stabilesc obligativitatea instituirii sechestrului în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, indiferent dacă aceasta are sau nu are desemnat un reprezentant legal și indiferent dacă acesta înțelege să formuleze o cerere de
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, indiferent dacă aceasta are sau nu are desemnat un reprezentant legal și indiferent dacă acesta înțelege să formuleze o cerere de sechestru. ... 19. Prin aceeași decizie, Curtea a mai constatat alte cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător, de exemplu, la art. 32 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (în prezent, art. 50 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
sau totale a pagubelor provocate, caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii având rolul de a împiedica sustragerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul lor. Așa fiind, Curtea a reținut că, prin prisma particularităților infracțiunilor reglementate prin Legea nr. 241/2005, obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii apare ca fiind justificată. ... 20. Cu privire la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a accesului liber la justiție, Curtea, făcând trimitere la Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, precitată, paragraful 30, a observat că indisponibilizarea bunurilor prin
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
special pentru o instituție de credit aflată în rezoluție, acționar la o instituție-punte, precum și acționar la un vehicul de administrare a activelor. (2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară în conformitate cu decizia Băncii Naționale a României privind instituirea unor măsuri de intervenție timpurie sau de aplicare a unui instrument de rezoluție ori a mai multor instrumente de rezoluție. Articolul 6 (1) Fondul poate desfășura și activitate de lichidator unic al instituțiilor de credit, în conformitate cu prevederile art.
STATUTUL din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264758]
-
8 alin. (3) lit. f ); ... c) formularea de propuneri, pe care le supune avizării Consiliului de supraveghere, pentru obținerea de finanțare, inclusiv prin tranzacții de tip repo cu Banca Națională a României, precum și pentru constituirea fondului de rezervă și instituirea taxei speciale. ... Secţiunea a 4-a Comitetul de audit Articolul 17 (1) Comitetul de audit este un organism consultativ al Consiliului de supraveghere al Fondului. (2) Comitetul de audit este constituit și funcționează în conformitate cu prevederile art. 9 alin.
STATUTUL din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264758]
-
sarcina celui care a încasat sume nedatorate obligarea la restituire cât timp această sarcină de control preventiv propriu revine contabilului-șef. Art. 22 din ordonanță, potrivit căruia comandatul dispune efectuarea cercetării administrative, încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 11. Instituirea unei comisii de cercetare administrativă încalcă art. 124 și 136 din Constituție și contravine art. 41 din Codul de procedură civilă și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Comandantul care a emis decizia de
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
efectuarea cercetării administrative, cât și a unor membri care nu au avut legătură cu procedura care a condus la emiterea deciziei de imputare, nu este de natură să afecteze accesul liber la justiție ori dreptul la un proces echitabil, întrucât instituirea recursului prealabil sau grațios reprezintă o modalitate simplă, rapidă, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
de drept constituțional soluționată de Curte prin acea decizie vizează încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor prin impunerea unui prag valoric al obiectului litigiului. Or, Curtea a constatat că această reglementare nu poate constitui un criteriu de natură să justifice instituirea unui tratament juridic diferit în privința exercitării căilor de atac. ... 34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. ... 43. Or, din analiza cadrului
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "sistemului public de pensii" din titlul Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din această lege, precum și a dispozițiilor art. 9 din aceeași
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
judecător Varga Attila - judecător Patricia-Marilena Ionea - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, precum și a celor ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 528/104/2018*, Tribunalul Olt - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 15 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1). În acest sens, arată că instituirea dreptului la o indemnizație lunară doar în beneficiul pensionarilor din sistemul public de pensii și din sistemul militar de stat, care fac parte din uniunile de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, iar nu și în
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
contribuție la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național este calitatea actuală a acestora, aceea de pensionari. Altfel spus, sistemul de pensii de care aceștia aparțin nu prezintă nicio relevanță din punct de vedere social, economic ori legal. Din contră, prin instituirea unor condiții arbitrare, pe lângă principiul egalității, se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție. Pornind de la faptul că membrii uniunilor legal constituite, pensionați în baza unor legi speciale, nu pot beneficia de indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în Dosarul nr. 1.321D/2019, dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 septembrie 2016, și cele ale art.
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
vedere sintagma „sistemului public de pensii“, care circumscrie categoria de pensionari beneficiari ai indemnizației lunare acordate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 8/2006. ... 20. În vederea analizei acestor critici de neconstituționalitate, Curtea amintește că principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
30 septembrie 2016. ... 25. Așa cum Curtea a reținut și prin Decizia nr. 332 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, prin inițierea Legii nr. 8/2006 legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, având în vedere atât importanța socială a activității de creație, cât și necesitatea creării unor condiții de viață mai bune pentru
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
în majoritatea lor, într-o situație materială precară. ... 26. Deși inițial proiectul de act normativ se referea la toți membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari, cu excepția celor care primeau și indemnizație de merit potrivit Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, ulterior, în procesul de legiferare, sfera de aplicare a Legii nr. 8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]