15,922 matches
-
Jones nu are criteriu în alegerea victimelor. Ochii săi galbeni, de felină — Faulkner îl compară de mai multe ori cu un țap, accentuând astfel calitățile exclusiv sexuale ale individului — semnalază animalul de pradă. Januarius Jones e, într-un fel, și „intelectualul" comunității, profesor de latină eșuat într-un târg unde cultura e doar o prezență stranie, semn ea însăși al decăderii lumii „naturale". Cu toate acestea, nu e nimic „cultural" în comportamentul lui. Îl vedem dizertând de mai multe ori în
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
și nu e nici un motiv să nu-l credem pe cuvînt), atunci în scurt timp nu vom mai vorbi despre ei. Ce rost are să bați monedă pe niște personaje anoste cu o istorie fadă? Brunaux este un exemplu nimerit de intelectual care omoară un mister clarificîndu-l pînă la aplatizare. După ce i-ai citit cartea simți că subiectul druizilor a luat sfîrșit. Explicîndu-i, Brunaux le face un mare deserviciu, uitînd că, dacă a avut un motiv să scrie cartea, el a constat
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
ratării presimțite de care am suferit atâția din generația noastră" (decembrie, 1991). Se include, deci, și pe sine. Problema o preocupă, căci, în aprilie 1992, revine mai explicit: „A fost oare și la noi o problemă a generației ? Mai toți - intelectualii desigur - am crezut în valoarea indiscutabilă a gândirii, culturii, creației și cei mai mulți n-au dat nimic notabil fiindcă nu și-au ales un domeniu concret, cu munca, ordinea, disciplina pe care le cere și cu un rezultat. Fumuri, ceață, nespecializare
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
poate fi citită din diverse motivații: fie cu titlu de curiozitate, spre a vedea cît de mare e discrepanța dintre cum se făcea filozofie politică în interbelic și cum se face astăzi, fie din spirit de frondă, spunîndu-ți că un intelectual reacționar este prin cîtă rezistență opune curentului dominant, fie ca un exercițiu de pietate față de autorul ei, dat fiind destinul dramatic pe care familia Fărcășanilor l-a avut sub regimul comunist: închisori, deportări în Bărăgan, exilul. Indiferent de motivație, constați
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
Mircea Martin Acum 65 de ani, mai precis în 3 octombrie 1944, un mare poet, un strălucit gânditor, un intelectual de o rară calitate umană, purtând numele de Benjamin Fondane, B. Fundoianu, B. Wechsler, era ucis la Auschwitz, "îmbogățind, cum scria Virgil Teodorescu într-un poem omagial, cenușa cuptoarelor naziste cu un pumn de pulbere rătăcitoare". Este încă un moment
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
punct de vedere intelectual și moral, deși rămâne implicită. Ceea ce îl contrariază pe Fondane este confuzia valorilor și "dublul limbaj" la care practica comunistă invită, în varianta sa sovietică; el nu acceptă nici tendința de a transforma antifascismul spontan al intelectualilor din Vest în prosovietism. Pentru Fondane, nicio revoluție autentică nu poate avea loc în afara culturii. Iar cultura e definită ca "o ordine spirituală", nu ca una "socială". "Precedența spiritualului" se află la originea opoziției între conceptul său de cultură și
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
a amânat-o câtuși de puțin. El a optat pentru o morală spontană și umană, și nu pentru o dilematică intelectuală care s-ar fi rezolvat prin amânare și predare neputincioasă în fața evidenței și a forței. Ne putem întreba câți intelectuali de talia lui Fondane, cu o operă ca a lui în spate și, mai ales, cu aceea nescrisă în minte ar fi comis un asemenea gest? El a găsit și în acel moment al unei teribile presiuni, al unei constrângeri
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
curînd de o obligație de recenzent, nu poate spune mare lucru despre conținutul cărții, de aceea sărim peste ea. Două capitole se disting prin conținutul lor aparte: cel al lui Sorin Tomuța despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se experimentau pe
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
despre conținutul cărții, de aceea sărim peste ea. Două capitole se disting prin conținutul lor aparte: cel al lui Sorin Tomuța despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se experimentau pe viu fermenții cei mai puternici ai culturii momentului, locul unde rivalitățile
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
să se estompeze, zgomotul mediatic și ritmul trepidant al vieții în contemporaneitate lasă prea puțin timp pentru rememorări și analize. Generația celor născuți în anul revoluției este astăzi în băncile facultăților. Este pe cale să se formeze o primă generație de intelectuali care nu a avut în niciun fel de a face cu regimul Ceaușescu și pentru care comunismul nu reprezintă altceva decât un capitol din cartea de istorie, ca oricare altul. Tot ce nu este trăit direct conține o doză de
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
Geothe, viața nu este decât un nesfârșit dezmăț. De prea mult timp ne batjocorim planeta, ecosistemul și ne epuizăm economiile! Acest lucru este din ce în ce mai evident la ora actuală! Ce fel de legătură ar trebui să existe în opinia dum-nea-voastră între intelectuali și politicieni? Polis-ul, cetatea omului, conceptul societății bune sunt prea importante pentru a le lăsa doar în grija politicienilor. Din nou, idolul meu, Thomas Mann, a învățat în cel mai dificil mod că el, în calitate de intelectual, are și datoria
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
opinia dum-nea-voastră între intelectuali și politicieni? Polis-ul, cetatea omului, conceptul societății bune sunt prea importante pentru a le lăsa doar în grija politicienilor. Din nou, idolul meu, Thomas Mann, a învățat în cel mai dificil mod că el, în calitate de intelectual, are și datoria de a se implica în politică. Dacă intelectualii nu se implică, dispare spiritul critic, nu mai există nici o contrapondere la putere. Intelectualii însă pot fi doar critici, se pot implica în politică numai dacă mențin o necesară
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
societății bune sunt prea importante pentru a le lăsa doar în grija politicienilor. Din nou, idolul meu, Thomas Mann, a învățat în cel mai dificil mod că el, în calitate de intelectual, are și datoria de a se implica în politică. Dacă intelectualii nu se implică, dispare spiritul critic, nu mai există nici o contrapondere la putere. Intelectualii însă pot fi doar critici, se pot implica în politică numai dacă mențin o necesară distanță critică. În clipa în care sunt politicizați, și-au pierdut
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
nou, idolul meu, Thomas Mann, a învățat în cel mai dificil mod că el, în calitate de intelectual, are și datoria de a se implica în politică. Dacă intelectualii nu se implică, dispare spiritul critic, nu mai există nici o contrapondere la putere. Intelectualii însă pot fi doar critici, se pot implica în politică numai dacă mențin o necesară distanță critică. În clipa în care sunt politicizați, și-au pierdut independența ca intelectuali, renunțând astfel la autoritatea lor morală. În cartea dumneavoastră considerați cultura
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
implică, dispare spiritul critic, nu mai există nici o contrapondere la putere. Intelectualii însă pot fi doar critici, se pot implica în politică numai dacă mențin o necesară distanță critică. În clipa în care sunt politicizați, și-au pierdut independența ca intelectuali, renunțând astfel la autoritatea lor morală. În cartea dumneavoastră considerați cultura drept necesar nobilă și imperios nestrategică. Nu credeți oare că astfel de trăsături o condamnă la dispariție? În nici un caz! Sunt conștient de faptul că trăim într-o epocă
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
înțelegem că identitatea noastră reală nu este ceea ce suntem - trup și sânge - ci este ceea ce ar trebui să fim: purtători ai acestor calități ce dau sens vieții, practicanți ai acestor virtuți care exprimă întru totul existența umană. Credeți că un intelectual poate urma un cod moral indiferent de context, în orice moment? De ce nu? Dacă omul obișnuit, dacă țăranul român își poate trăi întreaga viață conform credinței sale, de ce nu ar putea un intelectual să fie fidel unui cod moral? Socrate
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
întru totul existența umană. Credeți că un intelectual poate urma un cod moral indiferent de context, în orice moment? De ce nu? Dacă omul obișnuit, dacă țăranul român își poate trăi întreaga viață conform credinței sale, de ce nu ar putea un intelectual să fie fidel unui cod moral? Socrate a reușit, la fel și Spinoza, Mann, Primo Levi, Leon Ginzburg, Tarkovski etc. Aveți vreo explicație pentru prestigiul în declin al intelectualului umanist? Nu cred că astăzi mai există foarte mulți intelectuali umaniști
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
trăi întreaga viață conform credinței sale, de ce nu ar putea un intelectual să fie fidel unui cod moral? Socrate a reușit, la fel și Spinoza, Mann, Primo Levi, Leon Ginzburg, Tarkovski etc. Aveți vreo explicație pentru prestigiul în declin al intelectualului umanist? Nu cred că astăzi mai există foarte mulți intelectuali umaniști. În plus, trădarea nu a fost a cărturarilor; ea a venit din partea acelor intelectuali care nu credeau decât în politică. A fost trădarea nihiliștilor care au refuzat orice responsabilitate
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
un intelectual să fie fidel unui cod moral? Socrate a reușit, la fel și Spinoza, Mann, Primo Levi, Leon Ginzburg, Tarkovski etc. Aveți vreo explicație pentru prestigiul în declin al intelectualului umanist? Nu cred că astăzi mai există foarte mulți intelectuali umaniști. În plus, trădarea nu a fost a cărturarilor; ea a venit din partea acelor intelectuali care nu credeau decât în politică. A fost trădarea nihiliștilor care au refuzat orice responsabilitate!
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
Mann, Primo Levi, Leon Ginzburg, Tarkovski etc. Aveți vreo explicație pentru prestigiul în declin al intelectualului umanist? Nu cred că astăzi mai există foarte mulți intelectuali umaniști. În plus, trădarea nu a fost a cărturarilor; ea a venit din partea acelor intelectuali care nu credeau decât în politică. A fost trădarea nihiliștilor care au refuzat orice responsabilitate!
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
impudic-fantaste asemenea cuvinte? "Imaginea unei națiuni îngenuncheate (între 1945-1965) în esență prin teroare este nerealistă" (A.-P.I.). O aserțiune antologică, în "antologia" pe care o înfățișăm! Și încă o părere strîmbă. Se susține că discursul anticomunist îi favorizează pe intelectualii care s-au apropiat de extrema dreaptă, cultivînd în relație cu ei "intenția disculpării", înțelegerea contextului istoric, marile deziluzii și bunele intenții ce i-au împins spre legionari ș.a.m.d., în timp ce e inclement față de cei ce au aderat la
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
de extrema dreaptă, cultivînd în relație cu ei "intenția disculpării", înțelegerea contextului istoric, marile deziluzii și bunele intenții ce i-au împins spre legionari ș.a.m.d., în timp ce e inclement față de cei ce au aderat la comunism: "Printre legionari și intelectualii prolegionari erau (ni se spune mereu) nenumărați oameni bine-intenționați care Ťau derapatť din naivitate; în schimb (ni se pretinde să credem), comuniștii și intelectualii care au susținut comunismul nu erau decît brute cu chip de om - sau, în fericit caz
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
ș.a.m.d., în timp ce e inclement față de cei ce au aderat la comunism: "Printre legionari și intelectualii prolegionari erau (ni se spune mereu) nenumărați oameni bine-intenționați care Ťau derapatť din naivitate; în schimb (ni se pretinde să credem), comuniștii și intelectualii care au susținut comunismul nu erau decît brute cu chip de om - sau, în fericit caz, oportuniști jalnici. Această dublă măsură este inacceptabilă rațional și compromițătoare moral" (A.-P.I.). Vom vedea mai jos cum stăm cu morala. Deocamdată să
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
erau decît brute cu chip de om - sau, în fericit caz, oportuniști jalnici. Această dublă măsură este inacceptabilă rațional și compromițătoare moral" (A.-P.I.). Vom vedea mai jos cum stăm cu morala. Deocamdată să reamintim o deosebire semnificativă dintre intelectualii atrași de extrema dreaptă și cei procomuniști. Cei dintîi au avut libertatea opțiunii, s-au apropiat de legionari în numele unor idealuri spirituale, regeneratoare (cruzimea extremei drepte care a compromis-o s-a manifestat din plin abia la finele anului 1940
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
123urban.ro). Într-un articol din revista Dilema veche (" și cutremurare", 16.10.2008), etnologul Vintilă Mihăilescu constata frecvența extrem de mare a termenului abureală în limbajul tinerilor în genere și în comentariile de pe forumuri în special ("ŤTotul e abureală de intelectual!ť - spune un forumist"), explicându-l printr-o reacție adolescentină la discursul suspectat de autoritarism. Diagnosticul, formulat pe un ton autoironic ("Să mă scuze forumiștii și neforumiștii pentru această Ťabureală etnoť") e foarte exact și confirmat de materialul lingvistic: neîncrederea
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]