4,673 matches
-
cvasistabil. Atunci când individul este supus persuasiunii, forța care îl împinge să se îndepărteze de norma de grup crește. Pentru menținerea echilibrului, crește și forța opusă - rezistența la schimbare. În acest caz, nu este eficient ca efortul de persuasiune să fie intensificat, acest lucru doar ar crește intensitatea forței opuse, de rezistență la schimbare. Schimbarea se obține doar dacă se schimbă norma de grup, dacă adeziunea la norma de grup scade în intensitate, dacă individul nu îi mai acordă aceeași valoare. Numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu trăim alături de el. Bagajul de trăire e mai bogat ca niciodată, nu mai are opreliști, toate ungherele sunt luminate cu reflectoare puternice. Nu dispar nici cronologia, nici afectul, nici eroii, cum se spune adesea. Nu dispare nimic, totul se intensifică și unghiul de acces la literar se mută, aș zice de la verbal la pre-verbal. Eroii sunt mai vii și mai atașanți ca niciodată. Narațiunea se fărâmă dar în Fluxul conștiinței proiectul ascuns al autorului e în cele din urmă descifrat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Am cutreierat locuri, am văzut lucruri, dar înțelesul lor e complex. Lectorul meu ideal e cel care simte complexitatea paradoxul că ceva poate fi neprețuit și totuși ușor de înlocuit a ce se petrece. Mi-ar place ca poezia să intensifice sentimentul unicității locului acestui lector. Aș minți dacă mi-aș idealiza viața. LV. English Words afirmă, " Acum nu pot avea încredere în vorbe". Peste tot pui vorba la îndoială. Cuvântul e înlocuit de subînțeles. Ce reacție ai când criticii (și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
largi de oameni producători de bunuri materiale, consfințirea divizării sociale între feudali și iobagi. Din această cauză în societatea medievală a apus vechiul interes al gânditorilor antici pentru cunoașterea științifică a naturii, a omului și a sufletului acestuia. S-a intensificat în schimb interesul pentru divinizarea omului, a superiorității poziției sale în fața naturii, a ordinii sociale medievale. Vechiul interes pentru cunoașterea fenomenelor naturale, pentru determinismul acestora nu mai încăpea în noua paradigmă de gândire a epocii, dominată de ocultism, de interesul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp de război. De pildă, Todd Gitlin (1980) a demonstrat că, pe timp de război, presa americană marginalizează vocile care nu fac front comun, îi privilegiază pe cei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cu "în foarte mică măsură" și 5 indică preferința pentru "în foarte mare măsură". Fidelitatea scalei a fost din nou măsurată folosind coeficientul Cronbach alfa ( = 0.814). De asemenea, pentru cele cinci caracteristici individuale care am considerat că ar putea intensifica relația dintre variabilele independente (tipurile de cadraje din știri) și variabilele dependente (încredere, cinism, participare politică), am construit scale a căror fidelitate a fost, de asemenea, testată. Astfel, variabila cunoștințe politice a fost operaționalizată prin opt întrebări: "În general, considerați
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o putere explicativă de tip predictiv (în sensul că se corelează dependența de media cu procesul formării opiniilor și atitudinilor politice). Considerăm că dependența de informațiile din media și forța lor de a ne ghida opiniile și comportamentele 17 poate intensifica impactul pe care îl au cadrajele conflictuale asupra încrederii, cinismului și implicării politice. Ipoteza 4: Cu cât indivizii sunt mai dependenți de mass-media, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 4.1: Dependența de mass-media este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. În mod surprinzător, dat fiind că ne-am fi așteptat ca dependența de mass-media să intensifice impactul cadrajelor asupra raportării la lumea politică, această ipoteză nu a fost susținută de datele obținute. A treia variabilă despre care am presupus că va intensifica efectele conflictelor din știri asupra încrederii, cinismului și activismului a fost aversiunea față de conflicte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mod surprinzător, dat fiind că ne-am fi așteptat ca dependența de mass-media să intensifice impactul cadrajelor asupra raportării la lumea politică, această ipoteză nu a fost susținută de datele obținute. A treia variabilă despre care am presupus că va intensifica efectele conflictelor din știri asupra încrederii, cinismului și activismului a fost aversiunea față de conflicte, iar relația anticipată a fost următoarea: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și cinismul față de politică. Această relație de mediere este, la rândul ei, amplificată de câțiva factori: cunoștințele politice, capacitatea de a înțelege politica și de a te implica politic și caracterul extrovert al celui care consumă informația. Aceste trei variabile intensifică efectele cadrajelor axate pe conflict asupra încrederii, cinismului, și, într-o mai mică măsură, asupra activismului. Relația de influență este următoarea: cu cât indivizii au mai multe cunoștințe politice, au mai multă încredere în capacitatea de a se implica în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
său dinamic; * utilizarea cu predilecție a conectorilor de adițiune, conferind actelor discursive un caracter de coerență și de realitate, datorat acumulării; * intensificarea discursului prin jocuri de luare în stăpânire, asociind un deixis de locuție și un deixis de modalizare care intensifică efectele. Cercetarea limbajului politic din perspectivă semiotică, abordare dominată de perspectiva semnului, are ca premisă conceperea limbajului-obiect nu ca o înșiruire de secvențe disparate, ci ca unități care se articulează în cadrul unui sistem-text. Semiotica pune la îndemâna cercetătorului atât o metodologie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vremii. Susținând că "libertatea nemărginită a presei înfățișează adeseori cele mai mari primejdii, rătăcind și corumpând opinia publică într-un grad încât să ajungă a preda societățile cele mai solid întemeiate, aruncându-le în turburări și anarhie..."228, cenzura își intensifică activitatea, limitând considerabil libertatea de expresie a publicațiilor românești din această perioadă. Seria jurnalelor cu un puternic discurs politic este deschisă în februarie 1857, prin apariția la București a ziarului Concordia, înlocuit în cursul aceluiași an de Românul. Gazeta liberală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea, creșterea demografică a evreilor o depășise pe cea a românilor, evreii ajungând să fie majoritari în orașe precum Dorohoi, Fălticeni, Botoșani, Iași, neliniștea populației este explicabilă. Într-o astfel de atmosferă, Eminescu își intensifică polemicile și criticile la adresa evreilor. Congresul de la Berlin (1878), prin acordarea de drepturi egale tuturor locuitorilor țării, indiferent de confesiune, reușește să amplifice ura împotriva acestora. Problema evreiască se afla în centrul atenției întregii prese românești, iar la baza ei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poporului român, viața culturală și artistică din veacul al XIX-lea dobândesc expresie în publicistica eminesciană, constituită în adevărat document istoric al epocii. Eminescu își începe cariera jurnalistică în climatul social-politic din Imperiul Austro-Ungar, într-o perioadă în care se intensifică luptele pentru independență națională, a popoarelor aflate sub dominație străină. Datele istorice se împletesc în scrisul jurnalistului cu dimensiunea idealizantă a trecutului, cu poetizarea calităților țărănimii și cu supralicitarea virtuților neamului românesc. În acest sens, o notă caracteristică a publicisticii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care, în genere, deosebirea între idei conservatoare și liberale, între idealuri abstracte de organizație va căta să înceteze"420. d) Suzeranitate/ vasalitate. Desfășurându-și activitatea publicistică într-o perioadă în care lupta pentru libertate a popoarelor din răsăritul Europei se intensifică, Eminescu consideră independența un act politic major, subliniind, într-un articol în care își afirmă solidaritatea cu "națiunile nemulțumite ale Austriei", că "nimeni nu trebuie să fie aicea stăpân decât popoarele însele și a trece suveranitatea în alte brațe decât
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
72 î.I.C. de către Pompei. Prezența Romei schimbă condițiile economice și sociale. Prețul cuceririi se face întîi simțit prin impozite, rechiziționări etc., care provoacă o îndatorare a populațiilor locale. Dar, în același timp, italienii acaparează pămînturile, dezvoltă noi culturi și intensifică activitățile comerciale și financiare. Doar aristocrațiile indigene pot beneficia de acestea, iar integrarea lor se face lent: adoptarea planurilor de casă cu *atrium la Ensérune (Hérault) sau la Glanum (Saint-Rémy-de-Provence). Agravarea diferențelor sociale a fost una dintre cauzele răscoalelor care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anul 9 d.I.C. și pune capăt în mod definitiv acestui proiect. De acum înainte, regiunile renane constituie în același timp limitele Galiei și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a Galiei cu confiscările de pămînturi, recensămintele, conjugată cu creșterea impozitelor, agravează îndatorarea galilor. Atitudinea ostilă a lui Tiberius față de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiind cea mai gravă formă de boală tratată în practică stomatologica generală. Factorii locali implicați că și răspunsul organismului gazdă fac că aceasta boală să se manifeste cu o virulenta deosebită încă de la vârste tinere. În ultimele decade s-au intensificat mijloacele de diagnostic și s-au conceput noi scheme de tratament, dar toate pornesc de la mijloace simple, ca primă etapă a terapiei etiologice. În afecțiunile parodontale, terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placași
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chiar și acest model vegetal, plasîndu-i rădăcinile în cer. Greci sau nu, gînditorii vechi considerau că persoana umană este însoțită de un reper transcendent, de sufletul ei adevărat, de dublul ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul omului. Omul crește nu numai potrivit chipului divin după care a fost făcut, ci e lucrat din adîncul lui cel mai adînc de acest model, e crescut de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe, la condiția înaintării, care folosește limitele drept praguri dincolo de care e de trecut. Condusă de un acut simț al infinitului, ființa utilizează atunci fiecare prag pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor specifice unui nivel de existență pentru a porni mai departe. A
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și poate propune clarificarea lui Ceea ce poți face e să amplifici prezența textului, să pui în scenă inepuizabilul lui Problema nu e este a clasa profesoral textul, ci a-l submina, a-i intensifica misterul, a provoca explozia literei lui2 în sfîrșit, științele religiei pot contribui, după mine, la stîrnirea uimirii prin însuși faptul că ne înfățișează diversitatea culturilor spirituale și a modurilor de a concepe transcendentul. în fața acestei diversități cu concordanțele, convergențele ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sale. El presupune o imagine democratică a lumii : fiece entitate creată are o rază de comunicare directă cu realitatea ultimă ; fiecare își recunoaște totodată caracterul parțial, de perspectivă asupra acestei realități ; în fiecare există, în sfîrșit, posibilitatea de a-și intensifica participarea la Unitatea trans-perspectivală. Persoana, în calitate de centru perspectival, e în același timp parțială ea coexistă cu alte centre perspectivale și totală : e totalitate potențială a realului, prin participare la Unitatea pe care o vizează. Efortul spiritual revine la a actualiza
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Ea înfășoară succesiunea mișcărilor și a timpului, căci nu îl părăsește pe nici unul dintre privitori atunci cînd un frate se mișcă de la est la vest, iar un altul de la vest la est. Dar, experimentînd calitatea privirii divine, călugării realizează totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă la un punct al acestei interiorizări, diferența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]