6,119 matches
-
ridicat privirea, a citit În ochii musafirului o aprobare sobră. Și pictorul de război a zâmbit ușor din colțul buzelor. - Ți-a trecut prin minte și că m-aș putea apăra? Celălalt a clipit. Părea să-l deranjeze faptul că interlocutorul nu luase În considerare acest fapt. — Sigur că da, a replicat. Tuturor ni se cuvine o șansă. Și dumitale, desigur. - Ori că pot - Faulques a șovăit un moment, căci vorba i se părea absurdă - să fug? Musafirul n-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu efectul de care vorbeai mai Înainte. Apoi, când s-au plictisit de muiere, i-au tăiat țâțele și capul. Când să plece, au trasat pe perete o cruce sârbească și vorbele: Șobolani ustași. Tăcere. Faulques a căutat zadarnic ochii interlocutorului În lumina roșietică ce-i Încadra fața. Glasul care istorisise era obiectiv și liniștit, ca și cum ar fi citit un prospect farmaceutic. Atunci, musafirul a ridicat Încet o mână, cu țigara Între degete. - Nu-ți mai spun că, deși femeia urlase
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dădea cu cele mai splendide vederi. Olvido răspundea la toate cu zâmbetul ei caracteristic, ironic și afectuos totodată, cu umorul vioi și cult al observațiilor sale și capacitatea inepuizabilă de a fi, fără să abdice de la nimic, la Înălțimea oricărui interlocutor. Până și bacșișurile din restaurante și hoteluri le strecura ca și cum ar fi Împărtășit cu celălalt o glumă spusă În șoaptă. Și, când râdea În hohote (ca un puști neastâmpărat și complice), orice bărbat s-ar fi lăsat ucis pentru ea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Putnika, cu condiția să-l fotografieze pe el și nu strada, ca să nu i se localizeze poziția cu ajutorul cadrajului. Sporovăiseră În nemțește cât durase pânda, pe când Faulques se juca cu camerele foto, ca să-l deprindă pe celălalt cu ele, iar interlocutorul lui, ascuns Între doi saci cu pământ, fuma țigară după țigară, aplecându-se din când În când ca să arunce o privire atentă În lungul țevii unei puști SVD Dragunov, pe care, lipită de un telescop puternic, o ținea ațintiță spre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
le-a pus la uscat. Apoi a verificat dacă toate flacoanele cu vopsele erau Închise și s-a uitat la croat. - Am crezut că jucăm curat, a spus. - Da, pe cât e cu putință. Markovic a clipit În spatele ochelarilor, ca și cum vorbele interlocutorului l-ar fi incomodat. Vreau doar să mă asigur că va fi un joc curat de ambele părți. - Nu-mi Închipui cum ar fi să te strangulez cu mâinile goale. Sunt prea bătrân pentru așa ceva. - Dramatizezi, domnule Faulques. Pictorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
imaginea pictată pe perete. Femeia asta are ceva alarmant, a comentat. Poate că... Nu știu cum să zic. Animalitatea ei? Pare prea puțin umană, dacă Îmi permiți să spun așa. Coapsele goale, pântecele... E mai mult animal decât om. Și-a privit interlocutorul cu și mai mult respect. Nu-i Întâmplător, așa-i? Nu e din incompetență. Faulques a făcut un gest vag. - Nu-s un pictor competent. Dar poate fi adevărat ceea ce spui. Violența, orice violență, face din cel violentat un obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
informatori” pe lângă persoanele sau în mediile vizate. Oamenii se văd astfel constrânși să acționeze, să comunice, să se deplaseze în condițiile acestei supravegheri fățișe, declarate, ceea ce le reduce considerabil marja de manevră: ei trebuie să-și aleagă cu multă grijă interlocutorii și să fie atenți cu cine și ce vorbesc. Reacțiile lor sunt diferite, dar au, toate, un numitor comun: obligația de a ține seama de prezența supraveghetorului și de ceea ce comportă ea. Un celebru profesor neamț, însoțit pretutindeni de către un
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
uimit la vederea cuiva care se plimba cu steagul Franței pe umeri cântând Marsilieza, m-a întrebat: „Ăsta e nebun sau e disident?”. Incertitudine ontologică prilejuită de perplexitatea pe care o asemenea nepăsare față de orice precauție securitară i-o provoca interlocutorului meu. Aș fi putut să-i spun să citească Marat-Sade. M-am mulțumit să-i răspund: „Și una, și alta!”. Practicitc "Practici" Cenzura, supraveghere instituționalătc "Cenzura, supraveghere instituțională" Teatrul s-a aflat adesea la originea unor fenomene de efervescență cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mecanismul memoriei provocate și este o poveste nespusă sau respusă (ca genuri ale istoriei orale)55. Între o poveste spusă și una nespusă și respusă se poate detecta același acordaj etic. Dacă depoziția În fața Securității este o mărturie spusă, În fața interlocutorului de istorie orală ea este o istorie respusă. Sintaxa diferenței dintre cele două tipuri de comunicări are, prin urmare, și un plasament etic diferit. În proximitatea acestor mărturii nespuse sau respuse se plasează, În virtutea tăcerilor În istorie (silence de l
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
despre deportarea lor În Bărăgan, dar li s-a cerut În primul rând să-și povestească viața, fără nici o restricție suplimentară. Episodul deportării e raportat astfel la Întreaga existență a celui deportat și evaluat pe fundalul unui bilanț autobiografic. Majoritatea interlocutorilor mei au fost persoane ce aveau Între 65 și 90 de ani În momentul interviului, iar relatările au avut loc la mare distanță de momentul deportării, În condițiile În care tăcerea impusă timp de atâtea decenii făcea ca disponibilitatea și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
practică stiluri comunicative diferite. Trecând în revistă formele de adaptare reciprocă și efectele șocului cultural, prezentarea reține soluții concrete pentru formarea unei personalități interculturale. La sfârșitul capitolului cititorul va ști cum să își modeleze comportamentele comunicative în funcție de proveniența culturală a interlocutorului, cum să evite capcanele neînțelegerilor, cum să interpreteze comportamentele observate la străini, va ști la ce să se aștepte când va discuta cu un american, un francez, un turc, un japonez etc. Capitolul 5 propune o interpretare a culturii române
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
categoria elementelor paraverbale intră variațiile de intensitate ale tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț, interes, neliniște etc.), lungimea pauzelor. Acestea transmit informații legate de procesarea mesajului de către vorbitor, atitudinea vorbitorului față de mesaj sau față de interlocutor, afectele subiacente comunicării, particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care intervine comunicarea), referent (starea de fapte din lumea reală la care se referă comunicarea). Fiecare dintre aceste elemente influențează felul în care comunicăm. Datele psiho-fizice ale emițătorului se reflectă în temele abordate, concepțiile pe care le expune, atitudinea față de interlocutor, interesul pentru comunicare, abilitățile de folosire a limbii și de relaționare prin limbă, credibilitatea în fața interlocutorilor, atracția interpersonală etc.; datele psiho-fizice ale receptorului, abilitățile sale de percepție și interpretare a mesajului, capacitatea lui de a oferi un feedback superficial sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre aceste elemente influențează felul în care comunicăm. Datele psiho-fizice ale emițătorului se reflectă în temele abordate, concepțiile pe care le expune, atitudinea față de interlocutor, interesul pentru comunicare, abilitățile de folosire a limbii și de relaționare prin limbă, credibilitatea în fața interlocutorilor, atracția interpersonală etc.; datele psiho-fizice ale receptorului, abilitățile sale de percepție și interpretare a mesajului, capacitatea lui de a oferi un feedback superficial sau real, atracția interpersonală, inteligența, memoria etc. influențează atât mesajul vorbitorului, cât și configurația în ansamblu a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
uninominal etc.). Celor șase elemente componente ale procesului de comunicare li se adaugă „zgomotul”, ca ansamblu al elementelor psiho-fizice care pot afecta transmiterea mesajului, îl pot distorsiona (zgomote propriu-zise, de natură fizică, dar și distanța, de pildă prea mare, dintre interlocutori, neatenția interlocutorului, oboseala vorbitorului, predispoziții sau erori de percepție etc.). Mecanismele partajării de informație de către emițător și receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Celor șase elemente componente ale procesului de comunicare li se adaugă „zgomotul”, ca ansamblu al elementelor psiho-fizice care pot afecta transmiterea mesajului, îl pot distorsiona (zgomote propriu-zise, de natură fizică, dar și distanța, de pildă prea mare, dintre interlocutori, neatenția interlocutorului, oboseala vorbitorului, predispoziții sau erori de percepție etc.). Mecanismele partajării de informație de către emițător și receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
valoare cumulativă în Mănâncă mere și pere, dar consecutivă în A sosit la 4 și va pleca mai departe la 6. Toate aceste enunțuri, în care ceea ce se spune literal este mai puțin decât ceea ce se implică, sunt înțelese de interlocutor pe baza unor mecanisme inferențiale, a unor deducții în care sensul literal este interpretat prin raportare directă și imediată la contextul de comunicare. Pentru a-și atinge scopul comunicativ, vorbitorul are posibilitatea de a alege una sau alta dintre strategiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alege una sau alta dintre strategiile comunicative pe care limba și cultura sa i le pun la dispoziție. Acestor mecanisme, teoria relevanței le adaugă nuanțarea că orice act de semnificare poartă în el garanția relevanței optime. Pentru a înțelege comunicarea, interlocutorii recurg la mecanisme cognitive de interpretare a stimulilor cu cea mai mare relevanță contextuală: cu cât efectele cognitive ale procesării enunțului sunt mai semnificative pentru individ, cu atât relevanța individuală a mesajului este mai mare; cu cât mecanismul de interpretare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se adresează. 1.3. Particularitățile comunicării Din prezentarea de până aici rezultă principalele caracterisitici ale comunicării: a) comunicarea este un sistem complex de semne - verbale și nonverbale; b) comunicarea este un permanent proces de adaptare la sistemul de semnale ale interlocutorului; c) comunicarea are două dimensiuni: dimensiunea conținutului (ceea ce se spune, se transmite) și dimensiunea relației (forma specifică în care se transmite mesajul reflectă relațiile dintre interlocutori); d) comunicarea este o tranzacție (presupune transfer de informație între interlocutori, acțiune și reacție
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nonverbale; b) comunicarea este un permanent proces de adaptare la sistemul de semnale ale interlocutorului; c) comunicarea are două dimensiuni: dimensiunea conținutului (ceea ce se spune, se transmite) și dimensiunea relației (forma specifică în care se transmite mesajul reflectă relațiile dintre interlocutori); d) comunicarea este o tranzacție (presupune transfer de informație între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de semnale ale interlocutorului; c) comunicarea are două dimensiuni: dimensiunea conținutului (ceea ce se spune, se transmite) și dimensiunea relației (forma specifică în care se transmite mesajul reflectă relațiile dintre interlocutori); d) comunicarea este o tranzacție (presupune transfer de informație între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se transmite) și dimensiunea relației (forma specifică în care se transmite mesajul reflectă relațiile dintre interlocutori); d) comunicarea este o tranzacție (presupune transfer de informație între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
specifică în care se transmite mesajul reflectă relațiile dintre interlocutori); d) comunicarea este o tranzacție (presupune transfer de informație între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu interlocutorul îi transmite acestuia un mesaj
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu interlocutorul îi transmite acestuia un mesaj), ireversibil (orice proces de comunicare acceptă corecții, dar face imposibilă suprimarea lui), nerepetabil (orice act de comunicare este unic, în măsura în care se produce într-un context nerepetabil). Comunicarea este modelată de factori multipli, aflați în interacțiune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îi sunt atribuite de ceilalți. Zona numită „fațada” se constituie la intersecția axelor „necunoscut celorlalți” și „cunoscut sinelui”, și cuprinde acele trăsături ale personalității pe care individul le lasă să transpară în interacțiunile sociale, presupunând însă și altele, ascunse, nearătate interlocutorilor. Zona „necunoscută” se constituie la intersecția axelor „necunoscut sinelui” și „necunoscut celorlalți”, și cuprinde acele elemente in-/subconștiente de personalitate. Calitățile de comunicator ale individului depind de dimensiunile corelate ale acestor ferestre. Cu cât zona cunoscută sinelui este mai mare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]