4,572 matches
-
o vale ce-i poartă numele, e vizitat într-o zi de un tânăr modern (Jo). Acesta îl anunță că aici s-a înființat recent The Azazel Nuclear Test Field și, în consecință, trebuie să părăsească locul. Personajele care susțin intriga sunt niște draci nefericiți, bântuiți de insomnii. Se relatează isprăvile lui Zereier ispititorul, prietenul lui Azazel, și ale altor drăcușori încercând să lupte cu Macarie, sfântul care îi descoperă și îi alungă, îi bate, îi umilește etc. Azazel va suporta
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
stil critic adopta și Era Nouă, care nota: „S-a știut de mai multe luni despre aceste festivități. De ce nu s-au făcut pregătirile pe Încetul și cu mai multă priveghere pentru gustul artistic al decorațiunilor de pe stradă!” Patimile și intrigile politice curente au fost exhibate și cu prilejul vizitei regale, conservatorii Încercând să minimalizeze contribuția liberalilor la pregătirea evenimentului și să se prezinte ca elementul de ordine, pe care Carol se putea baza și care oferea garanția unui climat stabil
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
prin finețea analizei. Nemulțumirile grănicerilor s-au declanșat În momentul În care le-au fost puse sub semnul Întrebării sentimentele de loialitate dinastică și militară, prin trecerea lor În subordinea guvernului maghiar. Resentimentele față de maghiari au fost stimulate și de intrigile unor agitatori („sumuțarea făcută din partea unora”), dar și de observarea directă a modului În care au fost tratați țăranii români. Gazetele, discursul ideologic al intelectualilor, au avut darul să politizeze și să ducă la extrem aceste tensiuni („au pus capăt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și comportamentul său sunt foarte masculine[...] Vorbește opt limbi, mai ales Franceza pe care o stăpânește de parcă ar fi fost născută în Franța. Știe mai multe decât toată Sorbona și Academia noastră la un loc și știe mai multe despre intrigile de la curtea noastră decât știu chiar eu. De fapt, este o persoană absolut extraordinară“. (trad. n.) Doamna de Motteville remarca șocată:„După ce s-a închinat, s-a aruncat în fotoliu și-a pus picioarele de o parte și de alta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
relațiile dintre Spania și Austria, iar pentru a cimenta pactul de neagresiune cu aceste țări, a decis ca Ludovic al XIII-lea să se căsătorească cu infanta Spaniei, Ana de Austria. Următorii ani au fost tulburați de lupte politice și intrigi, atmosfera de la curtea regală marcându-l pe Ludovic, un copil timid și introvertit. Jean Heroard, medicul particular al lui Ludovic al XIII-lea oferă date deosebit de importante privind comportamentul său. În jurnalul zilnic, Heroard relatează scene violente, provocate de către tânărul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regentă era mult mai ușor de anihilat politic. Astfel, puterea urma să fie preluată fie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
indispensabilă.„ El era cel care transmitea toate ordinele și mesajele secrete, intermedia audiențele neluate în seamă și pe care le introducea regelui, scrisorile ascunse ale regelui și de rege “. Memorialistul Saint Simon recunoaște că o serie din informațiile secrete privind intrigile de la curte le-a obținut prin intermediul unui personaj misterios, pe care îl numește„un simplu valet“. Identitatea acestuia a fost dezvăluită datorită strădaniilor depuse de cercetătorii istorici și literari. Astăzi știm cu certitudine că este vorba despre Alexandra Bontemps, unul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile politice. De asemenea, apocrifele oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că o teză de doctorat presupune și, implicit, impune promovarea unei noi viziuni și perspective
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care totuși a ales calea discretă, a memoriilor secrete pentru a descrie episodul. în lucrarea preotului Abbé de Choisy, Mémoire pour servir à l'histoire de Louis XIV, se povestește:„Este momentul să amintim exemplul domnului de Vardes. Datorită unei intrigi împotriva domnișoarei de LaVallière și al unui cuvânt nenorocit pe care l-a spus despre ducesa de Orléans, soția Monseniorului, Vardes a fost închis la Bastilia și apoi trimis la Montpellier unde a rămas douăzeci de ani. La întoarcerea sa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
manuscrise. Toate aceste lucrări contribuie la formarea unei imagini complete asupra secolului al XVII-lea, la curtea Franței și în Europa de Vest. Ele oferă punctele de vedere ale autorilor privind viața la curte, modul de petrecere a timpului liber, conspirațiile și intrigile de alcov. Mai ales la curtea regală franceză, atât de animată prin numărul mare de supuși care gravitau în jurul Regelui Soare, intrigile picante au fost notate cu sârguință de către autorii oficiali și de cei anonimi. Ludovic al XIV-lea știa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
oferă punctele de vedere ale autorilor privind viața la curte, modul de petrecere a timpului liber, conspirațiile și intrigile de alcov. Mai ales la curtea regală franceză, atât de animată prin numărul mare de supuși care gravitau în jurul Regelui Soare, intrigile picante au fost notate cu sârguință de către autorii oficiali și de cei anonimi. Ludovic al XIV-lea știa cât de importante sunt momentele de relaxare și clipele de răgaz. Atunci putea să interacționeze cu curtenii săi, să le urmărească comportamentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mult pe parcursul domniei sale. Nimeni nu ar fi îndrăznit să-i jignească sau să-i trateze cu lipsă de respect, nici măcar prinții de sânge. Pe lângă faptul că ei erau cei care redactau rapoartele informative pentru rege, erau la curent cu toate intrigile și scandalurile societății pariziene. Probabil cea mai puțin lăudabilă metodă folosită de Ludovic pentru obținerea informațiilor era cea a deschiderii scrisorilor particulare. A fost nevoie să treacă mulți ani până când cei de la curtea regală să realizeze că orice scrisoare care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
preferat protecția anonimatului. în secolul al XVII-lea, curtea regală era un teatru, fiecare membru al ei întruchipa un personaj, iar Ludovic al XIV-lea era regizorul care punea în mișcare reprezentația. Fără îndoială, acestui teatru social i se alătură intrigile din culise, o zi bună fiind considerată una în care au fost puse la cale cât mai multe comploturi amoroase, sau în care au fost dezvăluite rivalități de alcov. Autorii misterioși din spatele scrierilor apocrife au reușit, cu înțelepciunea, ipocrizia, umorul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să ne dezvăluie adevăratul chip al domniei Regelui Soare. CONCLUZII în Franța, numărul mare de scrieri apocrife poate fi privit ca o formă de evoluție culturală prin combinarea cu arta romanului. Prin proclamarea „disoluției persoanei și a personajului‘, prin refuzul intrigilor nefondate, literatura apocrifă și-a câștigat un număr de admiratori, în defavoarea literaturii istorice, bazată doar pe date fixe, care nu ofereau detalii amănunțite privind aerul și culoarea epocii. Ca urmare a acestei atitudini, literatura istorică de factură clasică a trebuit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sau de persoane aflate în funcții importante. În secolul al XVII-lea ceea ce la început a debutat ca un experiment literar s-a transformat într-o modă. Din ce în ce mai mult, nobilii, reprezentanții clerului sau miniștrii regelui obișnuiau să-și povestească viața, intrigile care aveau loc sau modul în care își coordonau afacerile. Burghezii înstăriți notau în jurnalul personal evenimentele de peste zi. Iar această obicei nu se limita numai la nivelul Parisului, ci în întreg regatul. Din punct de vedere științific ne putem
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
le intitulau pompos memorii istorice ale personajului X sau Z. De exemplu pana lui Courtilz de Sandras a fost de o fertilitate excesivă. Dar până și în aceste lucrări trebuie să admitem că realitatea se combină cu imaginația. Frecvent, o intrigă imaginară se bazează pe o serie de fapte și evenimente a căror autenticitate nu poate fi contestată. Despre memoriile lui Chavagnac, lui d‘Artagnan, ale domnului de Bordeaux cercetătorii pot aduce în discuție inferența emoțiilor și a subiectivismului autorului. Nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a Filmelor cu privire la pelicula Nu visa, Aneta ! (1948). Este vorba de o melodramă germană, Träume nicht, Annette !, realizată cu puțin înainte de divizarea Germaniei în RDG și RFG, în regia lui Eberhard Klagemann, propusă spre difuzare pe ecranele românești. 1. Toată intriga filmului este bazată pe împletirea dintre vis și realitate, lucru aspru criticat de critica sovietică, fiind în contradicție cu principiul realismului în artă. 2. Visul transportă pe eroină într-o lume extraluxoasă, autentic aristocratică, în contrast cu viața pe care o duce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
construcții fanteziste care sau se sprijină pe dovezi foarte slabe, sau nu se sprijină pe nimic. Astfel, Dover Wilson a construit ipoteza sa privind geneza Furtunii. El pretinde că lunga scenă introductivă indică existența unei versiuni anterioare în care antecedentele intrigii erau expuse sub forma unei drame nu prea închegate construită în stilul piesei Poveste de iarnă. Dar micile inconsecvențe și neregularități în aranjarea versurilor etc. nu pot constitui nici măcar o bază prezumtivă pentru asemenea fantezii exagerate și gratuite. *19 În
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
strict decorative, ca și dreptul de organizare, În sobranii, după tipicul din imperiu, - În realitate fără nicio atribuție de real interes obștesc. În aceste condiții sobraniile dvorenilor se degradau cu timpul tot mai mult, reducîndu-se la un simplu prilej de intrigi urîte, de ceartă meschină, de dezlănțuire de vanități mărunte și apetituri grosiere. La petrecerile boierimii băștinașe, particulare sau oficiale, reprezentanții noii administrații erau totdeauna prezenți. La Boroseni, În casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache BÎrsianu, coana Rosalia insista de mult
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și a dorințelor de a le îndrepta. Totuși, la această vârstă fantezia își găsește noi domenii de afirmare. După 8-9 ani, se formează capacitatea de a compune, crește capacitatea de a povesti și de a crea povestiri, de a crea intriga de acțiune, culoarea locală și abilitatea de a folosi elemente descriptive literare. În jurul vârstei de 9 ani, desenul devine iar interesant pentru copil și apare mai încărcat de atmosferă, deoarece anumite clișee de pomi, case, persoane, constituie puncte de plecare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
un personaj de rezistență, care apare obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede în el unul dintre prototipurile boierului moldovean al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
pentru situația sănătății prietenului lor, au venit la Galbeni sa-l vadă Petre Fântânaru, prefectul județului Iași, Solomon Haliță și profesorul Gheorghe Marinescu de la București. Marele nostru neurolog voia să-l smulgă din atmosfera ieșeană, sfâșiată de rivalități și de intrigi și să-l convingă să vină la București. El însă nu a acceptat, pradă gravei și cumplitei lui tristeți. Le răspundea deprimat: Voi aveți pentru ce! Cu toate acestea, primul război mondial nu-l lasă indiferent: cere să meargă pe
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
o pasarelă acoperită între palat și atelier pentru a‑l putea vedea pe artist lucrând, fapt care îl deranja pe Michelangelo, el fiind mai irascibil; nu accepta să fie deranjat în timpul creației. Inevitabilul se produce: pe de o parte, din cauza intrigilor arhitectului Bra‑ mante, conducătorul șantierului bazilicii sfântul Petru, pe de altă parte speriat de cei care îl sfătuiau că este inoportun să‑ți construiești mormântul încă din timpul vieții, papa a refuzat brusc să‑l mai primească pe artist sau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase de această dată să‑l convingă pe papa să încredințeze restul picturii lui Raffaelo, au eșuat. A doua parte a lucrării și cea mai strălucită ca realizare, s‑a terminat de abia în anul 1512. Exasperat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai puțin sau mult mai mult autonomă decât cea a admirării unui tablou. Fie că este instalat confortabil pe scaun, având ecranul drept cadru al viziunii sale, impunând o structură imobilă acțiunii tranzitorii a filmului, fie că este captivat de intrigă atât de puternic, încât evoluează odată cu aceasta, el se abandonează acțiunii, se luptă și aleargă odată cu actorii, este oprit de obstacole, își atinge scopul. Un tablou nu aparține niciodată privitorului atât de mult ca ecranul de film, care este un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]