6,649 matches
-
nomenklaturii. Actori importanți În tranziția de la un regim la altul, aceste elite constituie una dintre componentele cele mai controversate ale noii clase de Întreprinzători. Acest fenomen de conversie a fost observat Încă de la Început de sociologii est-europeni. Ei au avut intuiția că „nomenklatura” procedase la o transformare precoce a raporturilor de proprietate Încă dinainte de 1989. Astfel, ea a putut, În pragul schimbării de regim, să reproducă o poziție dominantă În sistemul economic, grație folosirii situației politice pe care o avusese sub
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reprezentanți maghiari făceau parte din FSN. Erau regrupați În jurul lui Domokos Géza și Király Károly, foști membri ai nomenclaturii, marginalizați de Ceaușescu În anii ’70-’80. În contextul apariției primelor partide maghiare după 22 decembrie, cei doi lideri au avut intuiția să prevadă o fărâmițare a forței politice maghiare, propunând crearea unei asociații culturale etnice care să reprezinte interesele tuturor maghiarilor din România. În afara celor doi, fondatorii UDMR erau atât foști lideri ai PCR, reprezentanți ai fostei administrații a Regiunii Autonome
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un mod personalizat. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu cer rutină și nu există un model anume de rezolvare a lor. Ele intervin în situații în care este imposibil sau mai puțin de dorit precizarea în avans a tuturor procedurilor de urmat pentru luarea unei decizii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
veșnică mișcare, cu sens nelămurit, alimentându-i sentimentul intens al efemerității, al inutilității, conștiința unei existențe haotice, repetabile, într-o iremediabilă decădere. Spirit superior, autorul găsește aici expresia potrivită, ca o reacție spontană a unui scriitor lucid, sensibil și cu intuiția imponderabilului. Celelalte cărți de călătorie - Curcubeu peste Dunăre (1956) și Prin U.R.S.S. (1962) - sunt mai mult materiale de propagandă. Proza nonficțională a lui B. este întregită de două volume de Memorii (1970-1973), în care este reluat și conținutul mai
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
sunt umbrite de tristețe. În poezia erotică, îngânările lui sunt ale unui eminescianizant, mergând până la pastișă. Unde inspirația se mai primenește e în contact cu „cântările poporului”, cu doinele și baladele, al căror spirit îl asimilează cu o destul de exactă intuiție (Doine oltenești, 1896). O poftă de viață îl însuflețește aici, nestăvilit, pe trubadurul singurătății, risipindu-i melancolia. A mai scris (sau a tradus) fabule, iar în 1910 și-a tipărit o plachetă de Epigrame. Proza - nuvele, schițe, povestiri, e lipsită
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
T. Arghezi, B., „întâiul intimist în sensul propriu al cuvântului” (G. Călinescu), a știut să perceapă și să transcrie în lirică, tandru și viguros, bucuriile domesticității. Prozatorul, dar și eseistul urmează, fără abateri semnificative, tot o chemare poetică. Izvorât din intuiții, din viziuni poetice, epicul, ca și ideea, este descarcerat, lăsat să ființeze întru-un spațiu deschis, subiectiv. Autorul pare să se afle mereu în căutarea și întâmpinarea metaforei, a simbolului. Proza lui artistică se structurează vizionar și liric, cu înțelesuri
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
un pitoresc etnografic minuțios, accentuează atmosfera de nemișcare ritualică, în care tâlcurile persistă indistinct și necruțător. Dar abia în întâlnirea cu Orientul B. află o fericită coincidență cu sine însuși. Romanul Fuga lui Șefki rămâne astfel o scriere-efigie. Dintr-o intuiție fundamentală, situată sub aripa unei originale meditații simbolice, decurge contemplarea fascinată a unui mozaic omenesc, etnic, unde transpar intens, ireversibil, semne crepusculare. O parte a acestei lumi sud-dunărene, cea care declină, alcătuită din descendenți ai glorioșilor osmanlâi, concentrează interesul epic
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la „Pagini literare” din Arad. Debutează editorial cu Poemele luminii (1919), apărute parțial în „Glasul Bucovinei”, în același an publicând culegerea de cugetări Pietre pentru templul meu, ambele obținând Premiul Academiei Române
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție a sufletului infantil. Umorul, în aceste povestiri, e mai mult subînțeles, impulsurile satirice fiind dozate cu oarecare subtilitate. Fiica lui Radu cel Frumos (1905) este un roman de aventuri, plasat într-un cadru istoric real, populat de personaje care, cele mai multe
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
de jos va coborî acesta. Iliescu se baza pe faptul că, În timp ce Convenția Democratică funcționase În virtutea extrem de complicatului și, până la urmă, cotraproductivului algoritm, partidul lui Învățase și păstrase lecțiile Marelui Partid. Îl citez pe Mihai Botez, care a avut o intuiție excelentă În această privință: Ion Iliescu a Înlocuit dominația partidului unic cu dominația partidului mare. Despre asta discutăm. Mircea Mihăieș: Partidul „mare”, cel puțin atunci când e vorba de partide și țări onorabile, trimite Însă, În politologie, din câte știu eu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
metode de cercetare pare să fi precedat formularea unei filozofii și a unei metodologii specifice. Mai mult chiar, studiul narativ a fost adesea criticat ca fiind mai degrabă artă decât cercetare: el pare să se bazeze în special pe talent, intuiție sau experiență clinică; sfidează ordinea clară și sistematizarea; în plus, poate fi cu greu predat sub formă de curs. Suntem de părere că, odată cu dezvoltarea câmpului de cercetare dedicat narațiunii, o atenție specială va trebui acordată elucidării regulilor de lucru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mai frecvente, cercetarea narativă nu necesită, drept criteriu de evaluare, replicabilitatea rezultatelor obținute. Astfel, cititorii trebuie să se bazeze pe înțelepciunea , pe abilitățile și pe buna-credință ale cercetătorului. Cu toate acestea, interpretarea nu înseamnă a da frâu liber speculațiilor și intuițiilor. Mai degrabă, procesele intuitive sunt puse în slujba înțelegerii raționale care examinează resorturile ce stau la baza intuițiilor, testându-le mereu forța, pe materialul narativ în cauză. Cu alte cuvinte, deciziile interpretative nu sunt „sălbatice”, ele se cer justificate. În vreme ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
bazeze pe înțelepciunea , pe abilitățile și pe buna-credință ale cercetătorului. Cu toate acestea, interpretarea nu înseamnă a da frâu liber speculațiilor și intuițiilor. Mai degrabă, procesele intuitive sunt puse în slujba înțelegerii raționale care examinează resorturile ce stau la baza intuițiilor, testându-le mereu forța, pe materialul narativ în cauză. Cu alte cuvinte, deciziile interpretative nu sunt „sălbatice”, ele se cer justificate. În vreme ce metodele de studiu tradiționale le furnizează cercetătorilor procese inferențiale sistematice bazate, de regulă, pe statistici, studiile narative necesită
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
echivalențele de aici drept traduceri autonome, spre deosebire de tălmăcirile fidele, considerând că s-a urmărit, „în limitele unei libertăți riguros cântărite, o transpunere de adâncime, o reconstituire a universului interior al poeziei, un transfer de substanță”, demers temerar, plin de „fulgurante intuiții verbale”. Stimând pe Ion Pillat pentru cultura sa, pentru atitudinea sa mereu seniorială și colegială, A. s-a simțit îndemnat a-i traduce o seamă de poezii (Gedichte, 1976), cu toate că versurile pillatiene nu au trezit întotdeauna în sufletul său o
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
parte, când în cealaltă. Nu răspundeai, îmi zâmbeai, strângându-ți părul la spate. Colțurile ochilor ți se trăgeau spre tâmple și te făceau să semeni cu o asiatică. Am tăcut, înțelegând deodată că impresia unei căderi luminoase nu era închipuită. Intuiția aceea de lumină și de spațiu care ne îndepărta de lume venea de pe chipul tău, din privirea ta, din înșiruirea aceea de zile care se pierdea în ochii tăi pe jumătate închiși. „Chiar dacă ai muri, asta n-ar schimba nimic
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Filosoful iudeo-german nu e preocupat de istorii parțiale, de un anume spațiu etno-cultural; e atras de rafinamentul noului curent, de fenomenologia impurului pe care o evocă într-un mod elevat. Intuiția lui profundă merge spre esență și ea se recunoaște în Phaedon oder über die Unsterbtichkeit der Seele (Berlin-Stettin, 1767) sau în Jemsalem oder über retigiöse Macht und Judentum (Berlin, 1783), ceea ce îi va aduce recunoașterea lui Kant, Goethe, Hegel, până
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
speranță, iar noblețea gândului astfel exprimat va avea succes în toate regiunile Europei, cu deosebire în Răsărit, unde națiunile în formare se vor confrunta cu asemenea aspecte timp de aproape un secol de acum încolo. Deismul lui, întemeiat pe pura intuiție și pe experiența personală - cum s-a observat - se opune deismului raționalist profesat de Voltaire sau empirismului rațional elaborat de Montesquieu. Rousseau „distinge religia omului (teismul) de religia cetății” (P. Chaunu). Aspirații profunde (nu lipsite de contradicție), care stau la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atribuind somnului - și deci visului - calitatea de sfetnic. Când spiritul este agitat, preocupat, confuz seara și când o întrebare nu își găsește răspunsul sau o problemă soluția, dimineața, lucrurile par adesea mai clare, ba chiar persoana în cauză are o «intuiție» genială, ca și cum visul i-ar fi adus - inconștient - soluția. Proverbul care afirmă că «noaptea este un sfetnic bun» poate fi ușor verificat; totul se explică prin funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
asupra lor și să-și găsească noi forțe. Mistreț Simbolistica mistrețului este foarte apropiată de cea a porcului (vezi cuvântul). Totuși, dat fiind că el dezgroapă trufele, adaugă la interpretarea foarte puțin apreciată dată porcului o dimensiune spirituală benefică. Valorizează intuiția și îl sfătuiește pe cel ce visează să facă apel la flerul său, să sape și să își folosească resursele interioare. Scorpion Scorpionul întruchipează perfidia, răutatea (mai ales a vorbelor) și agresivitatea. Temut de toți oamenii, încă din negura timpurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
asupra tenebrelor, exprimă ieșirea din obscurantism. Cel ce visează are o viziune luminoasă asupra lui însuși și asupra vieții sale. Oferă o privire avizată asupra lumii înconjurătoare. Poate, prin urmare, să aibă încredere în corectitudinea opiniilor sale sau în pertinența intuițiilor. Făclia are, în plus, o semnificație spirituală. Constituie mediatorul dintre umanitate și divinitate, între pământ și cer. Exprimă idealurile înalte și noblețea ambițiilor subiectului, dar se referă și la rugăciune, adică atât la cerere, cât și la recunoștință. Cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu simte nimic sau este indus în eroare. Impresiile lui nu sunt corecte. Se înșală în judecățile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
veți fi la curent cu toate noutățile și veți face o bună impresie șefului, dezvăluindu-i detaliile (fie ele și nepublicabile) din viața partidului respectiv. Nu ezitați să puneți întrebări pe coridor. Un simplu da sau nu vă poate confirma intuiția că sunteți pe drumul cel bun, că ceva anume se întâmplă în interiorul partidului. Asemenea informații (vagi, greu de atribuit) vor putea fi folosite într-un comentariu ulterior. În Partidul Conservator sunt două curente: unul care susține rămânerea la guvernare și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
foarte multe probleme (ostilitatea surselor, mijloace fizice și materiale limitate), ziaristul de investigație nu trebuie să-și facă iluzii. Aproape niciodată nu va avea acces la documente majore. Îi rămân la dispoziție doar dovezile indirecte și fragmentare, declarațiile martorilor și intuițiile personale, pe care trebuie să le verifice și să le confrunte atent. Altfel, în locul unui articol bombă, ziaristul riscă să construiască un castel de supoziții spectaculoase, fără nici o legătură cu realitatea. Miza e mare: prestigiul ziarului și credibilitatea lui profesională
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se petrec în jurul lui. E bine sau e rău, asta rămâne de văzut. Cine să-i spună ce trebuie să facă? Cum trebuie să se poarte cu șeful de secție, cu ceilalți colegi? Mai are el altceva în plus în afară de intuiție și o anume pricepere nativă în privința oamenilor? Abia intrat într-o redacție, tânărului nu-i rămâne decât o singură soluție: să fie el însuși, firesc, sincer până într-un punct și mai ales atent la tot ce se petrece în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]