29,866 matches
-
legislația finanțelor publice în România (Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare). ... 48. În privința spitalelor, reglementarea surselor de finanțare bugetară din art. 193 din Legea nr. 95/2006 pare să excludă ipoteza instituită prin art. 190 din aceeași lege, cea a finanțării integrale din venituri proprii. În raport cu conținutul prevederilor art. 193 din acest act normativ, se poate concluziona că sintagma „finanțare integrală din venituri proprii“ utilizată la art. 190 alin.
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
oricărei autorități, instituții sau unități dintre cele vizate de lege face parte din Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“. ... 56. Pentru cazurile în care funcția deținută nu este cuprinsă în anexa specifică instituției, art. 28 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează ipoteza includerii în statele de funcții a altor funcții, specifice altor domenii, care se dovedesc necesare, iar în situația în care funcția deținută nu se regăsește în lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcțiile prevăzute în anexe, conform art. 36
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. ... 15. Totodată, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 18 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, Decizia nr. 58 din 26 februarie 2002, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 374 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262851]
-
95 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate de autori. ... 19. În ceea ce privește dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că prevederile criticate reglementează cele două ipoteze în care judecătorul-sindic poate fi sesizat cu o cerere de deschidere a procedurii generale de faliment împotriva debitorului. Contrar afirmațiilor autorilor, legiuitorul a identificat în mod clar și neechivoc ipotezele în care poate fi formulată o astfel de cerere
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
85/2006, Curtea observă că prevederile criticate reglementează cele două ipoteze în care judecătorul-sindic poate fi sesizat cu o cerere de deschidere a procedurii generale de faliment împotriva debitorului. Contrar afirmațiilor autorilor, legiuitorul a identificat în mod clar și neechivoc ipotezele în care poate fi formulată o astfel de cerere de către subiecții îndreptățiți de lege. Nemulțumirea autorilor în sensul că legiuitorul nu a indicat și alte cazuri în care se pot introduce astfel de cereri nu conduce la neclaritatea sau
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în forma în vigoare anterior anului 2014, se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârșită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor. Deși decizia menționată a fost pronunțată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (1
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
2014) cu referire la agravarea infracțiunii de luare de mită în cazul în care aceasta are ca subiect activ un funcționar cu atribuții privind constatarea și sancționarea contravențiilor, s-a stabilit că dispozițiile mai sus menționate se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită este săvârșită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor. Instanța de sesizare a reținut că, prin decizia anterior menționată s-a statuat că „în forma
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
circumscriu competențelor subiectului activ, respectiv funcționarului cu atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor“. De asemenea, s-a stabilit că „varianta agravată a infracțiunii de luare de mită este incidentă doar în ipoteza în care pretinderea, primirea, acceptarea ori nerespingerea promisiunii, respectiv darea de mită, se realizează în legătură directă cu atribuțiile persoanei care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau de judecare a
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
aibă atribuții de control, darea de mită săvârșită față de acesta neavând legătură directă cu respectivele atribuții. “ S-a apreciat că este întrunită cerința esențială a elementului material al laturii obiective - „verbum regens“ corelativ infracțiunii de dare de mită, în ipoteza juridică în care inculpatul are atribuții specifice de control, independent de săvârșirea faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. ... V. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
corupție (forma în vigoare anterior anului 2014), prin care s-a stabilit că „Dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârșită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor. “ ... VI.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a stabilit că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în forma în vigoare anterior anului 2014 „se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârșită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor“. S-a arătat că, potrivit raționamentului juridic avut în vedere la adoptarea acestei decizii, reținerea
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii“ presupune ca instanța supremă să nu fi statuat prin dispozitivul și considerentele ori prin considerentele unei hotărâri prealabile anterioare sau ale unei decizii în interesul legii anterioare asupra chestiunii de drept. În ipoteza în care considerentele unei hotărâri prealabile anterioare sau ale unei decizii în interesul legii anterioare conțin elemente suficiente care să conducă la dezlegarea chestiunii de drept, sesizarea devine inadmisibilă. În coordonatele menționate în paragraful precedent, se constată că, prin Decizia
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor sau față de un funcționar cu atribuții de control se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 255 din Codul penal anterior, al cărui maxim se majorează cu 2 ani. În ambele ipoteze, ne aflăm în prezența unor variante speciale ale infracțiunilor din Codul penal, elementul de particularitate fiind calificarea subiectului activ, respectiv a subiectului pasiv adiacent, în funcție de atribuțiile de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de atribuțiile de constatare
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
funcție de atribuțiile de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de atribuțiile de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor. [...] Analizând dispozițiile legale enunțate anterior, se constată că varianta agravată a infracțiunii de luare de mită este incidentă doar în ipoteza în care pretinderea, primirea, acceptarea ori nerespingerea promisiunii, respectiv darea de mită, se realizează în legătură directă cu atribuțiile persoanei care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau de judecare a
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
instanța poate invoca din oficiu, în temeiul art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale, în cadrul litigiilor având ca obiect plângere contravențională; (ii) o parte dintre hotărârile judecătorești indicate de autorul sesizării vizează ipoteza în care prescripția executării sancțiunii contravenționale a fost invocată de autorul plângerii contravenționale, iar nu de către instanță, din oficiu, în temeiul art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 21. Chiar dacă hotărârile judecătorești anexate sesizării nu reflectă
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
conform art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, de a remedia viciul invocat, nefiind necesar să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei de către instanța care a judecat fondul în alte ipoteze decât cele expres prevăzute de art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din același act normativ. Curtea a constatat că această concluzie se desprinde în mod explicit din prevederile art. 417 din Codul de procedură penală. ... 29. Având în
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Prin urmare, incidența acestui motiv de nulitate face ca analiza celorlalte motive invocate prin cererea introductivă și notele ulterioare de ședință să devină superfluă. Reclamantul a solicitat să se menționeze în dispozitiv că, în ipoteza rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004. ... În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
dintre părți i se va admite cererea dacă va demonstra chiar și un interes de perspectivă, dar propriu, și anume acela de a evita posibilele efecte negative viitoare care s-ar putea produce asupra drepturilor sau intereselor sale legitime în ipoteza în care partea în apărarea căreia intervine ar pierde procesul. ... 25. Condiția justificării unui interes, fie că este direct sau indirect, imediat sau ulterior, este una dintre condițiile obligatorii ale oricărei cereri formulate în justiție. În acest sens, art. 33
DECIZIA nr. 449 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263339]
-
care, deși interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. ... 26. În ipoteza în care orice persoană ar putea interveni în orice proces, indiferent de obiectul acestuia și de părțile implicate și indiferent dacă ar justifica vreun interes sau nu, accesul la justiție și-ar pierde capacitatea de a contribui la realizarea statului
DECIZIA nr. 449 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263339]
-
619 din 18 iulie 2018; Decizia nr. 303 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1013 din 30 octombrie 2020. ... 22. Ca atare, dat fiind caracterul obligatoriu al instituirii măsurilor asigurătorii într-o asemenea ipoteză, s-a arătat că organele judiciare nu mai sunt ținute să verifice condiția de necesitate a acestora, din moment ce ele sunt prescrise prin lege, după cum nu se impune ca suspectul sau inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a persoanei, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituționale de referință. Astfel, acest principiu nu are semnificația reflectării în norma juridică a unei
DECIZIA nr. 392 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263338]
-
relevantă din cererea de finanțare aspectele din care să rezulte că nu există dublă finanțare cu proiectul depus spre finanțare în cadrul PNRR. În cazul în care se constată că există dublă finanțare, proiectul este respins total sau parțial (în ipoteza în care dubla finanțare nu acoperă întregul proiect, iar componenta/componentele neafectată/neafectate de dubla finanțare sunt viabile). Se va completa «Declarația solicitantului și a partenerului privind evitarea conflictelor de interese, a fraudei, corupției și dublei finanțări». În cadrul proiectului se va
GHID DE FINANȚARE din 18 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261710]
-
12, 13, 16, 18 în privința alin. (1) și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, texte criticate atât din punct de vedere extrinsec, cât și intrinsec. ... 34. Curtea observă că în ipoteza în care ordonanța de urgență supusă controlului de constituționalitate cuprinde reglementări de un anumit grad de eterogenitate, fără a avea o legătură intrinsecă și indisolubilă între ele, și normează în privința unui spectru larg de relații sociale disociabile în sine
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
din cuprinsul ordonanței de urgență reglementează, în esență, instituirea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 lei, precum și obligația plății acesteia pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari și se înscriu în ipoteza antereferită. ... 37. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației și echilibrului puterilor în stat și calității legii, ale art. 16 alin. (1) privind
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
privința acestora din urmă, valorificarea creșterii punctajelor anuale reglementată de noua lege s-a realizat în condițiile stagiului complet de cotizare existent la data stabilirii dreptului la pensie, și nu la data intrării în vigoare a noii legi care, prin ipoteză, stabilește creșterea acestor punctaje. Totodată, se arată că drepturile de pensie de care beneficiază persoanele pensionate după data de 1 ianuarie 2011 sunt superioare celor ale persoanelor care sau pensionat anterior acestei date și cărora li se recalculează pensiile prin
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]