3,327 matches
-
parfumat gura și hașișul sunt evident proscrise. Luna de post este hotărâtă de autoritatea religioasă, rectorul moscheii, ministrul cultelor, marii teologi, după ce cornul lunii, "hilăl" a fost văzut de mai mulți martori. "Postul" reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului. Așa cum fiecare stâlp are dania sa, postul este considerat dania trupului și hrana sufletului. Postul dezvoltă simțul răbdării, ne împiedică să săvârșim păcate, ne îndrumă spre bine și ne călăuzește să avem un comportament exemplar. Postul îl îndepărtează pe om
Sawm () [Corola-website/Science/329359_a_330688]
-
răbdării, ne împiedică să săvârșim păcate, ne îndrumă spre bine și ne călăuzește să avem un comportament exemplar. Postul îl îndepărtează pe om de răutate, minciunp, bârfă, intrigi, dușmănie, ură. Obligațiile de cult ale musulmanilor sunt cinci numiti stâlpi ai Islamului. Ele sunt impuse credincioșilor ca indivizi, dar și comunității ca ansamblu. Încălcarea obligativității lor înseamnă necredință, kufr, dacă este săvârșită în cunoștință de cauză. Aceste oblogații sunt mărturisirea de credință( LA ILAHE ILALLAH MUHAMMEDEN RASULULLAH-NU EXISTA ALT DUMNEZEU IN AFARA
Sawm () [Corola-website/Science/329359_a_330688]
-
fost reglementate atât pe baza Coranului, cât și pe baza spuselor și faptelor Profetului, numite hadīs. Pentru musulmani, îndeplinirea riguroasă a obligațiilor rituale este un exercițiu de stăpânire de sine, de voință, de răbdare, de disciplină. Al patru stâlp al islamului este postul. In afara de Ramazan, profetul Muhamed le-a poruncit musulmanilor să postească în ziua de post Așure(post neobligatoriu)in cinstea Profetului Moise care a fost ajutat de Allah sa treaca marea impreuna cu poporul sau. Postul Ramadanului
Sawm () [Corola-website/Science/329359_a_330688]
-
ales pentru cei care fac munci fizice grele. În alte anotimpuri, postul în timpul zilei nu implică un efort prea mare. Sfârșitul postului, prima zi din luna următoare, este sărbătoarea de rupere a postului, una dintre cele două mari sărbători ale islamului, numită ayd al-fitr (arabă) sau bairam (turcă).
Sawm () [Corola-website/Science/329359_a_330688]
-
puternic cu Italia. Din punct de vedere religios, existau mișcări secularizante în toată Europa, din care Albania făcea parte formal. În aceste condiții, se impunea ca Albania sa-și afirme suveranitatea ca un stat european modern prin toate mijloacele, iar islamul trebuia adaptat acestei nevoi primare. În acest scop, s-a impus o reformă religioasă controlată atent de către stat, care a fost atât îmbrățișată, cât și întâmpinată cu opoziție. Timpul a demonstrat că prima atitudine a garantat succesul propagării, iar mișcarea
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
în frontierele noului stat era musulmană. În timp ce musulmanii erau împrăștiați pe tot cuprinsul țării, catolicii (in jur de 10% din populație) erau concentrați în partea nord-vestică și creștin-ortodocșii (aproximativ 20%) în partea de sud a țării. Printre cei care urmau islamul , un număr mare erau adepți ai unor frății mistice. Una dintre ele, ordinul Bektashi de derviși, tindea să devină un grup religios separat de la începutul anilor 1920 datorită doctrinei sale puternic heterodoxe, datorită rolului special pe care l-a jucat
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
ales în sudul și centrul Albaniei . Clayer vorbește despre vehicularea, într-o primă fază, a unor termeni ca “progres”, “civilizație”, “cultură”, “Vest”, “Est”, “străini”. În această primă etapă au fost mai multe mișcări opuse ce au propus direcții diferite pentru islamul. În primul rând, Hafiz Ali și un grup de conducători religioși ai comunității islamice promovau întoarcerea la religia adevărată, “religia care prevala când civilizația musulmană iși atinsese culmea, cu surse de cunoaștere faimoase, notabile fiind madrasăt din Bagdad și Andaluzia
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
prevala când civilizația musulmană iși atinsese culmea, cu surse de cunoaștere faimoase, notabile fiind madrasăt din Bagdad și Andaluzia.” Scopul lor era să demonstreze ca această religie nu excludea progresul. Mai mult decât atât, în opinia lor, revenirea la un Islam adevărat este cea care ar favoriza progresul și constituirea unei civilizații, în timp ce adaptarea la Europa ar îngreuna acest proces pentru că civilizația europeană nu este o civilizație în adevăratul sens al cuvântului ci strict în sensul tehnic. De asemenea, în Europa
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
nu este o civilizație în adevăratul sens al cuvântului ci strict în sensul tehnic. De asemenea, în Europa nu există un spirit comun de vreme ce există, de fapt, mai multe civilizații ce corespund unor țări diferite. Pentru Hafiz și ideologia sa, islamul în sine nu trebuia schimbat. “Era o religie moderna și sănătoasă, adaptată științei, progresului și civilizației. Dacă musulmanii nu erau într-o poziție bună, era din cauză că nu erau buni musulmani” . Pentru a-i aduce înapoi pe musulmani la religie, soluția
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
studii in vest. Astfel s-au făcut două madrasăt in Tirana și Shkodra și s-au intensificat eforturile de traducere și publicare de către comunitatea religioasă. Această direcție a fost contestată de doua altele: în primul rând, erau tineri care respingeau islamul asociat cu dominația otomană și propuneau ceea ce Clayer numește “o combinație de Albanism și Vest”, vocea lor cea mai puternică fiind Safet Butka . Pe de altă parte, Baba Ali Tomori, un lider al mișcării Bektash, propune reformarea credinței islamice pentru ca
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
Vest”, vocea lor cea mai puternică fiind Safet Butka . Pe de altă parte, Baba Ali Tomori, un lider al mișcării Bektash, propune reformarea credinței islamice pentru ca aceasta să supraviețuiască în Europa. (...)soluția, pentru el, era promovarea versiunii Bektashi, non-sunită a islamului (într-un fel asimilată șiismului, dar cu o componentă mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca Dora d’Istria și Margaret Hasluck). Într-adevăr, pentru Baba Tomori era necesară întoarcerea la islamul
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
islamului (într-un fel asimilată șiismului, dar cu o componentă mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca Dora d’Istria și Margaret Hasluck). Într-adevăr, pentru Baba Tomori era necesară întoarcerea la islamul original al Profetului, pe care o prezenta ca un islam liberal, democratic si perfect. Soluția propusă de el era ca arabii și persanii să fie reuniți împreună sub credința în Imam Jaʿfar al-Sădiq, promovarea filosofiei lui Ibn Arabi, reformarea și
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca Dora d’Istria și Margaret Hasluck). Într-adevăr, pentru Baba Tomori era necesară întoarcerea la islamul original al Profetului, pe care o prezenta ca un islam liberal, democratic si perfect. Soluția propusă de el era ca arabii și persanii să fie reuniți împreună sub credința în Imam Jaʿfar al-Sădiq, promovarea filosofiei lui Ibn Arabi, reformarea și adaptarea unei forme de islam mistic de factură șiită sub
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
care o prezenta ca un islam liberal, democratic si perfect. Soluția propusă de el era ca arabii și persanii să fie reuniți împreună sub credința în Imam Jaʿfar al-Sădiq, promovarea filosofiei lui Ibn Arabi, reformarea și adaptarea unei forme de islam mistic de factură șiită sub reformele secularizante ale lui Atatürk , însă nu spune mai multe despre realizarea celei din urmă care poate fi o contradicție în sine. Un alt intelectual musulman ce susține islamul de tip mistic promovat de mișcarea
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
reformarea și adaptarea unei forme de islam mistic de factură șiită sub reformele secularizante ale lui Atatürk , însă nu spune mai multe despre realizarea celei din urmă care poate fi o contradicție în sine. Un alt intelectual musulman ce susține islamul de tip mistic promovat de mișcarea Bektashiyya ca o soluție la “reformele religioase necesare pentru a integra Albanezii în randul ‘popoarelor europene’” este Mehdi Frashëri, care făcea parte din aministrația secularizantă Tipul de reforme promovate de el priveau, printre altele
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
desfășoare conform legii šarīa, fiind imposibil pentru el, să se reformeze modul în care are loc rugăciunea. El era de acord că trebuia o adaptare la vest, dar o înțelegea ca adoptarea “tuturor științelor care sunt fructul progresului” , susținând că Islamul în sine nu împiedica progresul și, deci, nu trebuia reformat. De asemenea, el și alți ٬ulama’ respingeau acuzațiile aduse nivelului de pregătire al celor din fruntea comunităților religioase. În 1929, s-a implementat un nou cod civil și un consiliu
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
că gestul a venit ca o reacție la presiunile deputaților parlamentari musulmani Chiar dacă nu era o independență totală, mișcarea fiind folosită in continuare ca un instrument de către puterea politică, a fost prima victorie notabilă înregistrată de ordin în lupta ca islamul de tip Bektashiyya să ajunga să fie asociat cu Albania. Jocul dintre politic, religios și sfera publică este cel mai vizibil în problema interzicerii vălului, situație inițiată de stat, susținută de anumiți tineri intelectuali și de care sfera publică nu
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
și, în al doilea rând, datorită promovării de care a beneficiat din partea mediului intelectual, cu nume ca Mehdi Frashëri. “Promovarea Bektashismului de către anumiți intelectuali, atât din interiorul ordinului Bektash, cât și străini, ca o formă liberală și non fundamentalistă a Islamului este prezentă în dezbateri” Dupa reformele din 1929, Mehdi Frashëri, care promova un radicalism și mai accentuat decât cel hotărât de guvern, era de părere că era nevoie de secularizarea instituțiilor islamice, de îmbunătățirea statutului femeii și de promovarea unui
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
este prezentă în dezbateri” Dupa reformele din 1929, Mehdi Frashëri, care promova un radicalism și mai accentuat decât cel hotărât de guvern, era de părere că era nevoie de secularizarea instituțiilor islamice, de îmbunătățirea statutului femeii și de promovarea unui islam mistic reformat de influență Bektashiyya. Este poate, imposibil de determinat dacă Frashëri a avut un impact atât de mare asupra sferei politice sau interesele pur și simplu au coincis, însă reformele radicale propuse de el și adoptate de guvern au
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
comunistă venea, în principal, din sudul țării, predominant ortodox sau Bektashi” Mișcarea Bektashiyya a obținut chiar o independență de facto de la sfârșitul secolului 19, după cum consideră Clayer. Acest fapt a avut drept consecință reducerea influenței comunității islamice strans legată de islamul de factură sunna. Mai ales după 1990 se vorbește despre islamul de tip Bektashiyya ca despre un “pod între islam și creștinism” sau o “religie albaneză”. De asemenea, în timpul lui Baba Reshat Bardhi, liderul comunității Bektashiyya după 1990 exista tendința
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
Mișcarea Bektashiyya a obținut chiar o independență de facto de la sfârșitul secolului 19, după cum consideră Clayer. Acest fapt a avut drept consecință reducerea influenței comunității islamice strans legată de islamul de factură sunna. Mai ales după 1990 se vorbește despre islamul de tip Bektashiyya ca despre un “pod între islam și creștinism” sau o “religie albaneză”. De asemenea, în timpul lui Baba Reshat Bardhi, liderul comunității Bektashiyya după 1990 exista tendința de a promova Bektashiyya ca o versiune de islam “non-fundamentalistă” și
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
de la sfârșitul secolului 19, după cum consideră Clayer. Acest fapt a avut drept consecință reducerea influenței comunității islamice strans legată de islamul de factură sunna. Mai ales după 1990 se vorbește despre islamul de tip Bektashiyya ca despre un “pod între islam și creștinism” sau o “religie albaneză”. De asemenea, în timpul lui Baba Reshat Bardhi, liderul comunității Bektashiyya după 1990 exista tendința de a promova Bektashiyya ca o versiune de islam “non-fundamentalistă” și “non-politică”, ceea ce era considerat drept opusul islamului sunnit despre
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
vorbește despre islamul de tip Bektashiyya ca despre un “pod între islam și creștinism” sau o “religie albaneză”. De asemenea, în timpul lui Baba Reshat Bardhi, liderul comunității Bektashiyya după 1990 exista tendința de a promova Bektashiyya ca o versiune de islam “non-fundamentalistă” și “non-politică”, ceea ce era considerat drept opusul islamului sunnit despre care se credea că ar avea o dimensiune fundamentalistă. De asemenea, exista o tendință de a face din Bektashism o “gândire progresistă”, “un simbol de serviciu spiritual cu un
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
pod între islam și creștinism” sau o “religie albaneză”. De asemenea, în timpul lui Baba Reshat Bardhi, liderul comunității Bektashiyya după 1990 exista tendința de a promova Bektashiyya ca o versiune de islam “non-fundamentalistă” și “non-politică”, ceea ce era considerat drept opusul islamului sunnit despre care se credea că ar avea o dimensiune fundamentalistă. De asemenea, exista o tendință de a face din Bektashism o “gândire progresistă”, “un simbol de serviciu spiritual cu un suflet nobil, întors către popor, pentru liniște spirituală, pace
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
fundamentalistă. De asemenea, exista o tendință de a face din Bektashism o “gândire progresistă”, “un simbol de serviciu spiritual cu un suflet nobil, întors către popor, pentru liniște spirituală, pace între oameni, fraternitate și bunătate”, “o cale de legătură între islam și creștinism, un produs național sau pur și simplu un canal al albanismului” Din dorința de a promova Bektashiyya ca un “fenomen mondial” cu centrul în Albania, comunitatea din această țară a stabilit legături cu Institutul Ḥăjī Baktăš Walī al
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]