3,017 matches
-
deja: Erasmus. Acesta îi sugerase ideea nebunească pe care el și-o însușise. Era vorba de pregătirea unui uriaș lexic în care fiecare cuvânt să figureze într-o sumedenie de limbi, printre care latina, araba, ebraica, greaca, germana din Saxonia, italiana, franceza, castiliana, turca și multe altele. În ce mă privește, m-am angajat să furnizez părțile arabă și ebraică pe baza unei lungi liste de cuvinte latinești. Tipograful se exprima cu o ardoare emoționantă: — Fără îndoială că acest proiect nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
asupra Coranului sau la regulile de conduită. 1 În original este folosit termenul spaniol „conversa“, „convertită“ . 1 Unchi al profetului Mohamed, întemeietorul dinastiei Abbasizilor, care a condus un stat feudal succesor al califatului omeiad (sec. al VIII-lea). 1 În italiană, cuvîntul „palla“, avînd mai multe semnificații: minge, bilă, glonte, glob etc., folosit la plural, „palle“, desemna stema familiei Medici. 1 Prima zi din Postul Paștelui la catolici. PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Leon Africanul.doc PAGE 40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În cele din urmă, ne-am hotărât pentru Vorbește, memorie (Gollancz, 1951 și Biblioteca Universală, New York, 1954). Traducerile sunt următoarele: În rusă, de către autor (Drughie Berega, Editura Cehov, New York, 1954), În franceză, de Yvonne Davet (Autres Rivages, Gallimard, 1961), În italiană, de Bruno Oddera (Parla, Ricordo, Mondadori, 1962), În spaniolă, de Jaime Piñeiro Gonzales (I Habla, memoria!, 1963) și În germană, de Dieter E. Zimmer (Rowohlt, 1964). Cu aceasta se epuizează cantitatea necesară de informații bibliografice, pe care criticii nevricoși, deranjați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Svevo pe care îl citesc în mai puțin de două săptămâni, dar Conștiința lui Zeno mi-au lăsat o impresie atât de puternică, încât am decis să citesc tot ce-mi cade în mână de acest autor. Titlul originar, în italiană, e Senilità, iar cartea mi se pare perfect adecvată pentru un boșorog bășinos ca mine. Un bărbat bătrân și amanta lui tânără. Durerile iubirii. Speranțe spulberate. O dată la unul sau două paragrafe, mă întrerup o clipă și îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cu ochii în zare, privind amintiri. Cobor apoi să-mi iau o bere de bun venit în primul bistrou, după un ritual care mi-a intrat de acum în sînge. Împrejur sînt mai mult străini, se vorbește mult engleză, ceva italiană. Doi magrebieni stau de vorbă la bar cu patronul. Berea e mică și îngrozitor de scumpă, încît aproape că-ți taie cheful să mai cauți atmosfera bistroului parizian. Știam deja de ultima dată cînd am mai trecut prin Paris, dar încă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Începusem eu ceva, de fapt nu mai aveți mult, spuse cu o urmă de regret Peppin. Vedeți dumneavoastră, eu sunt corector și traducător, nu redactor, doar că în lipsa asta de oameni fac de toate, ca fetele-n casă. Traduc din italiană, fiindcă mama era din Arezzo, și din engleză, dacă e nevoie, dar cu mult mai multă greutate. Dumneavoastră trebuie doar să duceți lucrul la capăt. În privința ortografiei, noi o folosim pe cea nouă, o să vedeți aici, în ce-am lucrat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
are spurcatu șeala di Oacî, măi! Uite așa vreau să aveți șî voi una. Ideea o încălzește. Ea e de părere să plecăm afară. Eu, cu limbile mele străine, aș putea fi ospătar la un hotel de lux. Sabina, cu italiana ei, ar putea lucra la recepție. În patru-cinci ani ne-am căpătui de-a binelea. Cu ce scoate și ea în răstimpul ăsta, tragem un viloc în Botoșani de rupem gura târgului. Sabina îi dezvăluie că mai întâi vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Sabina. Îi spun c-o iubesc. Să aibă grijă de ea, o să lipsesc cinșpe zile. Încingem obișnuitele jocuri pentru suplinitori: șeptică, pocher, macao, șotron, lapte gros. L VIII Dacă există ceva ce mă îngrijorează, e felul în care Sabina vorbește italiana. De vreo două săptămâni, de când l-a zăpăcit pe ventrilocul de Tatulici și ăla i-a propus să se angajeze la Televiziune, telefonul sună zilnic. Invariabil răspunde Gigi Zană, puștiul clanului din dos care merge la școală doar în pauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țârcovnic la Biserica Trisfetitele. Și sună ăsta, cică Albano, și se întinde cu ea la vorbă o oră și șapte minute. Dincolo de gelozia care îmi înghețase toate argumentele, nu puteam să nu admir ușurința cu care iubita mea sporovăia în italiană. Parlava stupidamente! râdea și îmi arunca priviri galeșe - să nu fiu prostuț, să nu mă supăr. După o jumătate de oră îmi trimitea chiar bezele. Galben și tremurând, am luat Suferințele tânărului Werther și m-am duc să citesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-nțeleg nimic! Două zile mă țin tare, apoi o iau la întrebări. De unde știa ea o limbă așa ciripită, de unde îi aflase ăla numărul. Spășită, îmi spune că maică-sa o înscrisese la o agenție matrimonială, doar așa, din curiozitate. Italiana o știa de la primul și unicul prieten pe care-l avusese înaintea mea. Ce prieten? Unde l-a cunoscut? Cum arăta? Ce i-a plăcut la el? Păi era în primul an de facultate. Venise în capitală doar să susțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată în bronz în piața Cosmonauților, tanti Cucu, zisă și Piratu’ sau Madona cu trandafiri, se înscrise în Partidul Democrat și contribui hotărâtor la alegerea lui Băse ca președinte al Belgiei Orientului peste câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
acel moment că fusesem, poate, nedrept cu el. Din Adria mi-a trimis scrisori afectuoase în care marea obsesie a vieții lui, cariera, nu-l mai interesa. Devenea, în schimb, din ce în ce mai sentimental pe tema Lisei și a copilăriei. A învățat italiana doar pentru a-și satisface nevoia de a avea public întrucît, la fel ca în Lisa, pe vremuri, îi plăcea să se audă vorbind, într-o zi, am aflat că a murit. L-a doborât, la nouăzeci și patru de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Principe, 1532 Niccòlo Machiavelli, Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio, 1532 Frederic II, AntiMachiavel. 1740 Benito Mussolini, Prélude, 1929 l S B N 973586-020-l PRINTED IN ROMÂNIA MĂȘTILE PUTERII Ediție îngrijită și prefațată de Elvira SOROHAN Traducere din italiană de Nina FAÇON Traducere din franceză de Lăcrămioara PETRESCU INSTITUTUL EUROPEAN 1996 TABLA DE MATERII Machiavelli după Machiavelli . . . . 7 Niccòlo Machiavelli, PRINCIPELE cu adnotările Reginei Christina . . . . 35 Niccòlo Machiavelli, DISCURSURI . . . 131 Frederic II, ANTI-MACHIAVEL . . . . 145 Benito Mussolini, PRELUDIU . . . . 223 Addenda
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în 1532, începea tipărirea operelor lui Niccolò Machiavelli, între care și Principele. Cartea lui Guevara a fost tradusă la noi, deloc întîmplător, de Nicolae Costin, la cererea domnitorului învățat Nicolae Mavrocordat de la care a rămas un exemplar din Principele, în italiană, cu adnotări marginale 20. Traducerea în română a cărții lui Guevara, făcută după exemplarul latin al lui Wanckelius, purta titlul Ceasornicul domnilor. O comparație în spirit a celor două cărți poate să ne spună mai mult despre mentalitatea Renașterii europene
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Vettori, pe durata de 15 ani, cu Francesco Guicciardini, Francesco del Nero, Guido Machiavelli, Ludovico Alamani și cu "o nobilă doamnă". 7 Machiavelli attuale Machiavel actuel a cura di Georgcs Barthouil (sub îngrijirea lui...), Ravonna, 1982. Sînt publicate aici, în italiană și franceză, lucrările celui de al treilea colocviu de studii italiene ținut la Avignon. 8 Ch. Benoist, Le Machiavélisme avânt Machiavel, Paris, Pion, 1907. 9 Bemard Guillemain, Machiavel, Université de Lille III, 1980, pp. 4-10. Lucrarea provine dintr-o teză
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în această problemă, formulate în cap. XV al Principelui. 20 Em. Grigoraș, Machiavel și Nicolae Mavrocordat, în: "Adevărul literar și artistic", an IV, No. 122, 25 martie, 1923, p. 4. însemnările lui Mavrocordat s-au făcut pe o ediție în italiană, din 1726, purtînd ex-libris-ul domnitorului. Sfaturile florentinului sînt considerate cînd "nefaste", cînd "sănătoase", iar politica lui, cînd "scelerată" cînd "desperată". Această ultimă intuiție psihologică ar fi un subiect de 1 tandem = în sfîrșit 2 solum = numai 3 Este vorba de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
după colț, la dreapta. Ar putea Încerca să meargă până la ea pe sub streașină. Cum stătea În pragul ușii, cineva deschise o umbrelă În spatele ei. Era camerista care făcea curat În camera lor. — Să nu vă udați, Îi zâmbi, vorbind În italiană. Hotelierul o trimisese, desigur. Cu camerista ținându-i umbrela În spate, merse de-a lungul aleii presărate cu pietriș, până ajunse sub fereastra lor. Masa era acolo, verde și strălucitoare, spălată de ploaie, dar pisica dispăruse. Brusc, fu dezamăgită. Camerista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
intri-n pușcărie, măcar să intrăm amândoi. Făcură o curbă strânsă pe mal și Peduzzi gesticulă spre râu, cu haina fluturându-i În vânt. Râul era noroios și avea o culoare maronie. În dreapta era un morman de gunoaie. — Zi-mi În italiană ce vrei, spuse tânărul domn. — Un’ mezz’ora. Piu d’un mezz’ora. — Zice că mai mergem cel puțin o jumătate de oră. Du-te Înapoi, Tiny. Oricum ți-e frig, cu vântul ăsta. E o zi mizerabilă și oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fi ajuns să fie un șoim. Maiorul, cel care fusese un mare scrimer, nu credea În actele de vitejie și-și petrecea cea mai mare parte din timpul În care stăteam la aparate corectându-mi greșelile gramaticale. Mă complimentase pentru italiana mea și discutam cu mare ușurință. Într-o zi i-am spus că italiana mi se pare o limbă așa de ușoară, că nu m-ar putea interesa vreodată prea tare. Totul mi se părea așa de ușor de pronunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
credea În actele de vitejie și-și petrecea cea mai mare parte din timpul În care stăteam la aparate corectându-mi greșelile gramaticale. Mă complimentase pentru italiana mea și discutam cu mare ușurință. Într-o zi i-am spus că italiana mi se pare o limbă așa de ușoară, că nu m-ar putea interesa vreodată prea tare. Totul mi se părea așa de ușor de pronunțat. — A, da, mi-a spus el, și atunci de ce nu Înveți gramatica? Așa că ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
așa de ușoară, că nu m-ar putea interesa vreodată prea tare. Totul mi se părea așa de ușor de pronunțat. — A, da, mi-a spus el, și atunci de ce nu Înveți gramatica? Așa că ne-am apucat de gramatică și italiana a devenit brusc o limbă așa de dificilă, Încât mi-era teamă să mai vorbesc cu el până nu mă lămuream cu regulile gramaticale. Maiorul venea la spital extrem de regulat. Nu cred c-a pierdut nici o zi de tratament, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu părea totuși să-i fie făcut din ceară fierbinte. Dimpotrivă, părea rece și foarte solid, atât doar că era turtit. — Îți place de mine? Îl Întrebă pe Guy. — E mort după tine, răspunsei În locul lui. Doar că nu știe italiana. — Ich spreche deutsch, spuse ea mângâind părul lui Guy. — Vorbește cu doamna În limba ta maternă, Guy. — De unde ești? Întrebă doamna. — Din Postdam. — Și mai rămâneți pe-aici un pic? — Aici, În draga de Spezia? Întrebai eu. — Spune-i că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vă-nsurați. De ce nu luați vreo italiancă drăguță cu o grămadă de bani? Ați putea s-o luați pe oricare. Sunteți tânăr și aveți decorații și arătați bine. Ați mai fost și rănit de câteva ori. — Nu vorbesc destul de bine italiana. — Vorbiți bine. Și mai lăsați-o dracu’ de limbă. Nu tre’ să vorbiți cu ele. Tre’ vă-nsurați cu ele. O să mă mai gândesc. Știți ceva fete, nu? — Sigur. Păi, luați-o pe aia care are mai mulți bani. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
adjutantul. — Nu, american. Uitați-vă și voi la uniformă. E făcută de Spagnolini, dar nu e o replică foarte exactă. — Sunteți din nord sau din sud? — Din nord. Simțea cum Începe să vină. O să Încerce s-o Înăbușe. — Dar vorbiți italiana. — Și de ce nu? Vă deranjează că vorbesc italiana? N-am voie să vorbesc italiana? — Aveți medalii italiene. — Doar panglici și acte. Medaliile vin mai Încolo. Altfel, le poți da unor oameni ca să le păstreze și ei pleacă cu ele. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
uniformă. E făcută de Spagnolini, dar nu e o replică foarte exactă. — Sunteți din nord sau din sud? — Din nord. Simțea cum Începe să vină. O să Încerce s-o Înăbușe. — Dar vorbiți italiana. — Și de ce nu? Vă deranjează că vorbesc italiana? N-am voie să vorbesc italiana? — Aveți medalii italiene. — Doar panglici și acte. Medaliile vin mai Încolo. Altfel, le poți da unor oameni ca să le păstreze și ei pleacă cu ele. Sau se pierd odată cu bagajele. Poți să cumperi altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]