12,885 matches
-
SCRIITORUL ȘI GURA DE AER Prozele lui Romeo Tarhon încep, toate, în mod obișnuit, în care comunul, ontologicul diurn își au partea leului. Introducerea în atmosferă nu face decât să mărească tensiunea și să te facă să aștepți să se ivească, de la un colț, inefabilul, metarealul, extraordinarul. Și chiar așa se și întâmplă. Pornind de la un fapt real, moartea unui fumător care face un infarct de miocard, servind în acest caz ca fundal, are loc trecerea, aproape pe nesimțite, la suprareal
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
inimii! Ne-om așterne în culcușul iubirilor omenești gândurile, ca să se strecoare la ele doar cine ni le îmblânzește. Le-om acoperi cu lumină vrednică să danseze și să zboare cu idealul uman, pe când purul alb al zăpezilor va să ivească o rază de candoare iubitorilor muzicii. Atunci, în ziua de 7 decembrie, la Sala Palatului din București ne va insufla dulci meditații un cântec ce se topește ca fulgul, zboară ca secunda, înfioară ca lacrima inimii: „Dernière danse”! Frumoasă, gingașă
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
la ipochimenul care-i bara intrarea. -A dat drumu' la elefanți în oraș? sughiță, clătinându-se, rânjind ca pisica din Chesire. S-a sprijinit cu palma de tocul din lemn. Privirea-i era tulbure. Ca prin ceață a văzut mogâldeața ivită lângă elefant: -Uite cu cine te-ai înhăitat! O parașută beată! -Auuu rulează Planeta Maimuțelor. Dă potențiometrul mai încet, cucoană! Mă zgârie țignalu' la urechi. -Cui îi zici tu, așa, nefericito? -Coană soacră mută-ți hoitul, că n-am direcție
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
l-au trădat și l-au obligat să abdice ... - Și pe acesta l-au trădat!? a oftat Dumnezeu, acum și mai întunecat la chip. Bine, dar după Cuza le-am dăruit românilor pe cea mai mare minte pe care a ivit-o pământul acesta, pe marele poet și ganditor politic, pe Mihai Eminescu! Cel care le-a arătat românilor calea pe care să meargă și le-a arătat și greșelile și viciilor, ca să se îndrepte. Ce a mai biciuit el lichelismul
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
inedit. Mă aflam în anul 1965 și, ca pentru a-mi împlini dorința, întâmplarea ori destinul au făcut să revin în 1979, când am reușit să văd o parte din locurile descrise mai sus. Acum, în iulie-august 2011, s-a ivit posibilitatea împlinirii visului și m-am pregătit cu hotărâre pentru drum. Aveam de străbătut cca. 750 de kilometri de la Slatina până la Câmpulung Moldovenesc... Consultându-mi prietena, am hotărât să mergem cu trenul. Nu șofatul pe un drum necunoscut și lung
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
să-i tulbure mințile lui Livius în așa măsură, încât s-o ia de nevastă în locul surorii mele, doctor în medicină de Strasbourg! În ce hal a ajuns omul acesta, atât de pretențios altădată, să se înjosească!... Tanti Drina se ivise curând în capul casei scărilor, domolind câinii adăpostiți acolo, care se gudurau la picioarele ei ca niște mielușei. Mă izbise încă de la intrare mirosul specific al casei, ce-mi fusese atât de familiar cândva, provenind de la tutunul fin al țigărilor
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
vagă neliniște mă determinau să grăbesc pașii, împiedecându-mă de șine și traverse. Inima îmi venise la loc abia când, în sfârșit, începusem să recunosc unele detalii ale zonei. Nimic nu părea să se fi schimbat. Clădirea scundă a gării se ivise brusc din negură, cu copertina ei disproporționat de mare, sprijinită pe niște coloane de fontă. Între acestea, le puteam distinge pe măsură ce mă apropiam, atârnau ca odinioară, suspendate cu lanțuri, mai multe ghivece de flori. Binecunoscutul pavaj galben al peronului, aveam
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
dintre cai puseseră mâna diverși bulibași, cumpărându-i la preț de nimic, Corvin însă, un trăpaș cu nări largi și pasul lung, numai bun să concureze pe hipodrom, ajunsese să târâie după el fiacre prin oraș. Alegeam de câte ori mi se ivea ocazia, pentru călătoriile lui uica Livi, trăsura la care era înhămat Corvin, ce mă impresiona cu corpul lui suplu, cu gâtul încordat și coama lungă, în care i se împleteau panglicuțe colorate. Dar timpul își pusese necruțător amprenta și pe
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
la patru tipuri sau patru etape diferite. Mai întâi este sanctuarul liberalismului unde găsim un nihilism pasiv unde Dumnezeu este prezent foarte firav, sub formă de „Idee”. Sub auspiciul liberalismului atât omul cât și guvernarea rămân neputincioase, chiar dacă s-a ivit încercarea de compromis între guvernarea Teocratică și cea monarhică sub forma „monarhiilor constituționale”, care ulterior sunt substituite cu structurile „republicilor” și „democrațiilor” Europei Occidentale și ale Americii. Guvernul își alege calea de a guverna fie prin harul lui Dumnezeu, prin
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
-o într-un fel pentru continuarea pătimirii veșnice. La acest stadiu s-au încumetat să viseze gânditori și oameni politici deopotrivă : Marx, Engels, Nietzsche, Bachelard, Wittgenstein, Freud, Sartre, Lenin, Troski, Stalin, Hitler, Mussolini, ș.a. Nihilismul a celebrat nașterea „omului nou” ivit din adâncurile schimonosite ale tenebroasei subumanități, care se revendică o Nouă Ordine, mai corect spus a dezordinii generale. Spiritul Noii Ordini Mondiale își are geneza în mișcarea New Age, care administrează toate organismele mondialiste, sub apoteoza curcubeului și sub flamura
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
sa. Pentru Satana nu va constitui o dificultate să pregătească voci în favoarea renunțării la Hristos, după cum a arătat experiența Revoluției franceze. Așadar, când astfel de regimuri, gata să se conformeze aspirațiilor antihristice, vor fi instalate peste tot, atunci se va ivi Antihristul” (Arhiep. Averchie de Jordanville, Marea Apostazie, Mănăstirea Slătioara, 1996, p. 50). Văzând în duh „taina fărădelegii care se și lucrează” (2 Tesaloniceni 2,7), Părintele Arsenie Boca ne grăiește: „Antihrist- care nu se mulțumește numai cu necredința sa, ci
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
am răspuns chemării în aceeași formație, împreună cu fiica mea, Andaluza, soțul ei, Tibi și desigur nepoata, Mara-Elena. Astfel, aceste însemnări iau forma unor completări și câteva reveniri a celor notate cu doi ani în urmă cu titlul „Arizona - un ținut ivit în mijlocul deșertului". Când am hotărât că iarăși vom merge în Arizona, am stat în cumpănă, ce să alegem, din cele trei zone atât de diferite. Să alegem partea mai din nord, muntoasă, scăldata în verdeața, cu întinse păduri de conifere
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
râvnit al ospețelor sau al sinagogii, ori confundând spiritul și sacralizând materia, ba mâncând casele văduvelor ori dându-și aere de învățători, dar fără a face ucenici, căci dacă se nimerea totuși vreunul îl expulzau cu ușurință, iar dacă se ivea câte un prooroc, cărturar sau înțelept îl alungau sau îl omorau asemenea părinților lor ucigași. Știindu-le fiecăruia măsura întru ură, răutate și fățărnicie, Iisus i-a prevenit pe Apostolii Săi cerându-le să se ferească de cărturarii fariseici și
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
a înșirat tot felul de povești și întâmplări distractive de-ale lui. Copil fiind, cam de zece ani, jinduiam la poziția lui de pe șa, eram curios să știu cum e să mergi călare pe un cal. Ocazia asta minunată se ivi chiar atunci. Când se termină drumul de piatră, trebuia s-o luăm prin pădure, pieptiș, pe un plai ce urca spre poiana din Corhana. Știind bine care e treaba, Ilia Polec se dădu jos de pe iapă și mă pofti să
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
1953, pe baza apartenenței confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă și este transferat de la aviație la detașamentul de muncă de la Bicaz, la construcția primei hidrocentrale din țară. În anul 1954 lăsat la vatră,așteaptă în taină să se ivească o posibilitate de a urma teologia, lucrând în diverse locuri. La sugestia Episcopului Iuliu Hossu și cu binecuvântarea Episcopului Alexandru Russu, la propunerea Pr. prof. dr. Silviu Augustin Prunduș, în anul 1955 eliberându-se din închisoare, Episcopul Márton Áron de
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
pragul verandei. În casa de alături și Berni dădea semne că s-ar fi trezit. Câinele, dezorientat, când se gudura în preajma vechiului stăpân, când se întorcea chelălăind în fața celui nou. Se auzise zgomot de lanț și Alfi nu se mai ivise. Parcă simțind încordarea ce stăruia în aer, animalul își făcuse cunoscută neliniștea prin urlete tânguitoare. La adăpostul unor tufe de coacăze, o luase cu pași măsurați pe cărăruia ce conducea spre capătul de sus al grădinii. Lumina lunii se împuținase
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
din partea lui, cum de atâtea ori o făcuse prin aceste păduri, ei, asta da faptă vânătorească! Atunci când îi vedea pe îmbuibații de dincolo picotind pe stand, în costumele lor de camuflaj și cu sticluța de coniac la îndemână, cu animalele ivindu-se leneș înaintea lor, nebănuind ce li se pregătește, îl apuca lehamitea. Să vânezi doar pentru a-ți satisface pofta de a ucide! Puah!... Intrase iarăși în pădure pe cărarea atât de îngustată din pricina vegetației îndesite la margine, încât trebuise
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
bolii care continua să-l macine. Nu-și putuse da seama dacă omul auzise ori nu ultimele cuvinte ale soției sale. Geh' weg! poruncise el. Femeia ieșise în grabă, iar bărbatul se așezase greoi pe primul scaun care i se ivise în cale, uitând să-și mai scoată, în pofida căldurii, scurta de postav aspru, cu guler de miel, pe care o purta. Copilul a cheltuit pentru casă, îi spusese, ca și cum ar fi reînnodat o convorbire începută de mult. L-aș putea
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
cu ani în urmă îl urmărise înverșunat, trăsese asupra lui dar, ciudat, animalul nu căzuse lovit de alicele grele, anume pregătite ... Apoi apăruseră cerbii, cu ciutele după dânșii, îl priveau fără teamă, ca într-un parc zoologic. Și căprioare se iviseră, ferindu-i-se delicat din cale, întinzându-și botul, cu nările larg deschise, ca niște vițelușe cuminți. Iar el simțea că trebuie să meargă înainte, mereu înainte, spre soarele îmbietor de primăvară, fără să mai privească îndărăt. (fragment din nuvela
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
mai dedicat, mai jertfelnic. Altfel, arta lui n-ar dăinui. Dovadă, mulțimile de copii care-l urmează, care-l iau ca efigie, care visează să ajungă pictori. Ca un omagiu suprem adus artistului de la malul Dunării. Dintre toți, se vor ivi câțiva care să-i semene. În talent, în voință, în determinare. Să iubească arta, mai presus de ființă. Timpul va dovedi temeinicia acestora. Și a cuvintelor noastre de azi și de ieri. Pentru mâine. Despre artist, despre viață. Despre moarte
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
de câteva luni, învățătoarea a înțeles că nu trebuia să mai insiste. S-a îndreptat către ușă, a deschis-o prudent, a aruncat o privire în coridorul întunecat, și, păzind clasa, pregătită să oprească actul artistic de s-ar fi ivit vreun musafir nepoftit, mi s-a adresat: „Spune, dragă, ce poezie vrei tu.” Și eu am spus-o cu suflet și emoție, și nu m-am încurcat deloc, ba chiar am tras cu ochiul la sfârșit, întregind portretul moșului: „Și
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
în acele momente, era rupt de restul lumii. Între timp ea terminase facultatea de psihologie. Căuta o instituție unde să se încadreze. Avea mai multe oferte, dar nici una nu era ispititoare, așa că hotărî să mai aștepte, poate avea să se ivească ceva mai bun. Dinu sosise acasă mai devreme și o aștepta. I-a propus să meargă la școală să aștepte fata când iese de la ore și să meargă în oraș, avea un chef nebun să se plimbe și să mai
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
nici porumbei călători nu mai aduc vești unul de la altul. ca o frânghie în timp bănuiți de nebunie, n-au vreme pentru durerea care-i apasă. În ochi au stele, băieții de regine se nasc și așteaptă încoronarea, așa se ivesc și mor regii cuvântului, puși sub ghilotina de ne-nțeles a lumii. Referință Bibliografică: Destin ingrat / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 761, Anul III, 30 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
DESTIN INGRAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359355_a_360684]
-
mi-au lăsat apartamentul și s-au mutat în casa bunicilor de la munte. - Atunci las mașina aici și îl conducem împreună pe Tudor, se oferi bărbatul. Apoi vreau să ne plimbăm. Ca altădată. E trecut de trei. Îndată se vor ivi zorii. - Sunt obosită, crede-mă, deși mi-ar plăcea. Poate mâine seară. Aș vrea să dorm. Odihnește-te și tu. Vom avea destul timp să povestim. Îi sărută pe obraz și îi urmări cu privirea. Noaptea se arătă ca o
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
afle moartea. Degeaba gura mi-am bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare, un dar divin care obligă copiii neamului evreu la veșnică recunoștință față de Domnul Dumnezeu. S-au liniștit încet-încet când alt miracol s-a ivit: deși părea c-acuși-acuși ne-ajung oștenii egipteni, din ochii lor am dispărut în norul-stâlp dumnezeit, păstrând între grupările adverse o neschimbată depărtare până la-n veci neliniștita mare. Aici, de-ndată undele atinse de-al meu toiag umplut cu har, s-
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]