24,388 matches
-
biserici, hanuri pentru primirea pelerinilor și a diferitelor societăți filantropice creștine pentru nevoiași și bolnavi. Astăzi creștinul pelerin poate vizita Ierihonul care se află în teritoriile palestiniene, la distanță de 37 de km de Ierusalim și care cuprinde următoarele obiective: Izvorul lui Elisei, locul izbăvirii și al postului, Peștera Proorocului Ilie, Mănăstirea greco - ortodoxă unde se află sicomorul (dudul) lui Zaheu pe care l-am vizitat și noi cu multă bucurie!... Dar locul cel mai drag sufletului nostru creștinesc și românesc
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
într-un număr cât mai mare. Mai departe, vreau să vorbesc puțin, despre Râul Iordan și despre Locul botezului lui Hristos. Râul Iordan (Iarden - care coboară, în limba ebraică) este cel mai important râu de pe pământ avându-și sorgintea în izvoarele de pe versantul Muntelui Hermon, din Nord, unde traversează Lacul Tiberiada (Kinneret) și, parcurgând încă 500 de km, se varsă în Marea Moartă. Râul Iordan este strâns legat de istoria Țării Sfinte și de multe evenimente din Vechiul și Noul Testament. Pe
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
următoarele rânduri, Lacul Tiberiadei și locurile sale înconjurătoare de pelerinaj (21x12km, adâncimea 48 m) care, privit de sus aducea ca formă cu o vioară, kinor - în ebraică. De la acest cuvânt a și provenit denumirea lacului - Kinneret (Num. 34, 11). În izvoarele scrise grecești și în Evanghelie poartă nume diferite: Lacul sau Marea Tiberiadei, după denumirea orașului Tiberias (Tiberiada), construit pe malul apusean de către Regele Antipa, Lacul Ghenizaretului sau simplu Ghenisar, după numele Ghinosaur, cum este denumit malul de nord - vest, precum și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Palestinei ar suferi de sete, iar pământurile ei ar fi sărace și pustii. Când lacul se umple (de obicei după iernile ploioase), cantitatea de apă potabilă pe care o conține ajunge la 3985 milioane metri cubi. Râul Iordan, dimpreună cu izvoarele sale din nord, constituie furnizorul de bază, vărsând anual în Kinneret 603 milioane metri cubi de apă. În afară de aceasta, o cantitate considerabilă de apă vine din Munții Galileii de Nord și din Înălțimile Golan. În epoca lui Hristos, malul de
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
vechi ale orășelului contemporan Migdal. Este posibil ca Magdala să se identifice cu orășelul Dalmanuta, de care pomenește Sf. Ev. Marcu la cap. 8, vers. 10 și, s-ar putea să se identifice cu mica localitate Tariheea, existentă atât în izvoarele istorice grecești cât și în scrierile istoricului Iosif Flavius. Legat tot de activitatea și faptele miraculoase săvârșite de către Domnul nostru Iisus Hristos, vom spune că una dintre cele mai impresionante minuni săvârșite de către El o reprezintă săturarea celor cinci mii
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
întâmplă de foarte multe ori, nu este precizat locul în care a avut loc minunea, dar creștinii au stabilit încă din sec. al IV - lea că el se află în apropiere de Capernaum, în orășelul El - Tabgha (în arabă - șapte izvoare) din perioadele romană și bizantină. Pe la mijlocul sec. al IV - lea a fost contruită, aici o mică biserică cu un naos, iar în sec. V a fost înlocuită cu o bazilică mare cu trei naosuri, cu pardoseală în mozaic colorat. În
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
care nu este pomenit nici într-un alt document istoric în afară de Evanghelie. În perioada Vechiului Testament aici se afla, probabil, o mică așezare care nu se distingea prin nimic deosebit. În timpul vieții lui Iisus în acest oraș, situat în jurul unui izvor, trăiau un număr nesemnificativ de evrei și această situație a continuat până în sec. al IV-lea, cînd așezarea a fost inclusă de către creștini în rândul locurilor importante de pelerinaj. În perioada bizantină, în Nazaret trebuie să fi existat patru locuri
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
evrei și această situație a continuat până în sec. al IV-lea, cînd așezarea a fost inclusă de către creștini în rândul locurilor importante de pelerinaj. În perioada bizantină, în Nazaret trebuie să fi existat patru locuri sfinte de pelerinaj și anume: Izvorul Maicii Domnului, în preajma căruia a avut loc, potrivit tradiției, Buna Vestire; Peștera - Atelierul lui Iosif; Sinagoga în care a învățat Domnul Hristos și Muntele Prăpastiei de pe care au vrut să-L arunce concetățenii Săi (Luc. 4, 29). Toate aceaste locuri
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
arunce concetățenii Săi (Luc. 4, 29). Toate aceaste locuri pot fi vizitate de către orice pelerin și în Nazaretul zilelor noastre, așa cum am făcut și noi. Bisericile din Nazaret pentru vizitare sunt: Biserica ortodoxă greacă Sf. Arh. Gavriil - situată în apropierea izvorului Buna Vestire care a fost construită în anul 1750 pe ruinele celei mai vechi biserici. Minunatul ei iconostas a fost dăruit în anul 1767 de un negustor grec, rămas necunoscut. Biserica - Sinagogă a greco - catolicilor a fost înălțată pe ruinele
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
În biserica greco - ortodoxă sunt expuse două vase de piatră asemănătoare celor pomenite în cazul Nunții și Minunii din Cana (Ioan 2, 1 - 11). În continuare, vom prezenta Muntele Tabor. Identificarea Muntelui Tabor (Et - Tur, în arabă și Itabarion, în izvoarele grecești vechi) cu Muntele cel Înalt al Schimbării la Față a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Luc. 9, 28 - 36) s-a petrecut potrivit următoarelor cauze principale: este, într-adevăr, un munte înalt, și la popriu și la figurat
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
un important loc strategic căci întreaga vale de la poalele lui se vede de sus ca dintr-o palmă. Tocmai de aceea, Ptolemaios a construit în vârful său o fortăreață ale cărei ruine pot fi văzute și astăzi. În conformitate cu ghidurile și izvoarele ecleziastice creștine vechi, prima biserică de pe culmea acestui munte sacru a fost construită în sec. al IV - lea. În sec. VI au mai fost construite două biserici, iar la începutul celui de-al șaptelea a fost adăugată cea de-a
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
personalități ale monahismulului din Țara Sfântă cum ar fi Sf. Teodosie, Patriarhul Sofronie al Ierusalimului și alții. Din sec. V până în sec. VII, în perioada ei cea mai înfloritoare, mănăstirea a adăpostit aproape șapte sute de călugări de diferite nașionalități. Conform izvoarelor scrise, în mijlocul lor domnea dragostea, disciplina, asceza, vrednicia și o deosebită atmosferă duhovnicească. În centrul mănăstirii se afla biserica în care se oficia liturghia în limba greacă și două biserici mai mici ca dimensiune, pentru nevoințele diferitelor comunități monastice. Pe lângă
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Gheorghe Hozevitul care a fost construită în partea nordică a văii El - Kherit (Pârâul biblic Cherit (Chorat)). Pârâul care traversează partea nord - estică a Pustiului Iudeii, de la Ierusalim până la Valea Iordanului, avea cândva o culoare foarte verde, datorită celor două izvoare care țâșnesc din albia lui: izvorul Ein - Fara - din partea de vest a albiei și Ein - Keit, din mijlocul ei. Astăzi, debitul izvoarelor constituie sursa de apă potabilă pentru locuitorii Ierusalimului și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
în partea nordică a văii El - Kherit (Pârâul biblic Cherit (Chorat)). Pârâul care traversează partea nord - estică a Pustiului Iudeii, de la Ierusalim până la Valea Iordanului, avea cândva o culoare foarte verde, datorită celor două izvoare care țâșnesc din albia lui: izvorul Ein - Fara - din partea de vest a albiei și Ein - Keit, din mijlocul ei. Astăzi, debitul izvoarelor constituie sursa de apă potabilă pentru locuitorii Ierusalimului și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
estică a Pustiului Iudeii, de la Ierusalim până la Valea Iordanului, avea cândva o culoare foarte verde, datorită celor două izvoare care țâșnesc din albia lui: izvorul Ein - Fara - din partea de vest a albiei și Ein - Keit, din mijlocul ei. Astăzi, debitul izvoarelor constituie sursa de apă potabilă pentru locuitorii Ierusalimului și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și ale Noului Testament precum și vecinătatea arterei centrale de acces Ierihon - Ierusalim, cu partea sa sudică, a
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și ale Noului Testament precum și vecinătatea arterei centrale de acces Ierihon - Ierusalim, cu partea sa sudică, a favorizat aici sălășluirea în masă a monahilor. În preajma izvorului Ein - Fara, cel din vestul pârâului, Sf. Hariton a zidit pe la mijlocul sec. al IV - lea prima lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 122 din 02 mai 2011 Toate Articolele Autorului Poetul Crucii, Virgil Mateiaș s-a prelins în lumina unui farmec cu versul său divin, în care slovele ne sorb haric din limpezimea bucuriei. Foșnirea Izvorului din Rana lui Iisus deschisă, se vremuiește-n împliniri ca o holdă de dorinți. În sufletul său viu, cerul s-a ascuns pe o pajiște de dor, înmiresmată de Florile Primăverii. Împejmuit de taină, nădejdea i-a-nflorit în patima
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
i se lipește de zenit. Mireasma rugii suie în timp ce Îngerii se pogoară. Florile îl împodobesc din tălpi și până-n creștet. Toate ramurile se răsfiră-n el, pline de lumină, înflorind floare lângă floare. Sufletul lui își susură cântecul deschizându-și izvoarele, spre a ne încânta cu savoarea sa. Am fost și eu cu voi în noaptea asta /și v-am urat:”Hristos a îviat!”/v-am însoțit apoi la mama-mare /să-L prăznuim pe Cel ce a-nviat. Se răsfățau pe mesele
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Aurel Dragodan este Zefirul care a învăluit parfumul proaspăt al zilei, peste cronicile vechiului Zimbru. Vrerea-i se cerne-n dorul ceresc. În vârtej de spadă îngerească a încrustat în inimă altar, să-și adape arșița pătimiri la al tămăduirii Izvor. Mugurul suspinului i se desface în ochii de azur ai serii. Flautul brazilor urcă-n chemarea de bucium și-n lacrimile apelor se cumpănesc stihuri. Cântecul de foc plămădește Liturghia comuniunii. Rostuit în gând și faptă deodată și-a ciuntit
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
vor veni drumurile tale strigându-mă cu iarba fiarelor, dar brațele însetate de lujerul trupului tău îmi vor fi legate până la sânge cu funie și sălcii. N-am să pot să-ți mai dărui jumătatea de cheie să vii la izvoarele mele să-ți logodești urmele cu steaua copitei de cerb. Din stejarul porții numai ploile vor culege crinii, iar șerpii vor coborî de pe lemn cu trup de măcieș. ...și vom căuta drumurile și pietrele ne vor ieși în cale. Ne-
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Se sorb unul din altul, ca nor ce-și bea seninul, dar numai unicornul înghite-n gând veninul. Tristeți de-argint, alămuri Pădurile ecouă... Spre vorbă-i unicornul: „Dă-mi taina ta în două!” Mai negru decât corbul, răspunde bidiviul: „Izvorul Alb ce spală blestemului pustiul se-apropie la podul plângând rășini, mireasmă. Aruncă-o în apă și-o scaldă în aghiazmă!” De goarne, darabane, ceru-și înalță slava, încearcă unicornul Domniței lui izbava, dar Laur o cuprinde din zbor ca
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Izvana ce-acum îți alăptează - os mușatin - coconul? Din care cântec chipul să-i lăstăresc isonul?” „Din coasta mea zidește-o dând dorului merindeni, cum numai codru-mi cântă și-n veac și-n pretutindeni. Cât despre ochi ascunde-i izvor de kalimere, cel ce-a purtat lumina i-ajunge o cădere.” BALADA VIEȚII FĂRĂ DE MOARTE Iar nunta? Patru zile, că-nnebunise struna văzând pe tron alături și soarele și luna. Mai mândri decât brazii ce piscu-n ceruri furi-i când
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
-i adevărat, Fetița cu Chibrituri mi l-a șoptit doar mie. Ne iubeam înainte ca-n lume să fie iubire, din dragoste fără să știm decât firul de cântec, puțin mai subțire ca dorul când cetina sub lună și-adoarme izvorul. Împlătoșat în coajă de mesteacăn o apăram de zmei, eram prințul ei cu părul de aur. Odată i-am scos din călcâi un dinte-ascuțit de balaur ce-a vrut să mi-o fure. Împărăția noastră era din pădure și până-n
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
au rămas în cărămizi ca legendara Ana în piatra mănăstirii. CIREȘUL Într-o primăvară mi-ai scris în privire gândul tău. Nu aveam ramuri - aș fi înflorit. În altă primăvară ne-am scris amândoi numele pe un cireș sălbatic, deasupra izvorului. În zori apele erau o Cale Lactee. A treia primăvară... Unde o fi poteca spre cireșul nostru? O fi furat-o vreun apus de lună, sau iarba a ascuns-o-n gene să o deschidă numai căprioarelor? Mă tem că
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
melc. PROSOP ȚĂRĂNESC Când am plecat de acasă am luat de sub grindă prosopul țesut din razele lunii și mi-am înfășurat cărțile. Pe ele se adunaseră brazii ca în pădurea vrăjită de crăiasa apelor unde întâlneam Miorița năzdrăvană venind la izvor. Șerpuiau în borangic neînțelese linii, dar eu știam că acelea erau potecile mele care duceau la balta albastră de sub brazi. Vara îi spărgeam limpezimile înotând spre ostrovul cu sălcii până la casa rațelor sălbatice. Din patru-mpunsături de ac s-au
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]