3,084 matches
-
indulgente acum. Poate considerau că e în regulă să se fure de la dictator, dar nu era atât de drept să se fure moștenirea „poporului irakian“. Personal, Jaafar dădea vina pe știrile de la televizor. Dacă nu ar fi fost imaginile cu jafurile din Bagdad, lucrurile ar fi putut merge ca înainte. Dar după ce le-au văzut, golirea marelui muzeu cu roaba și sacul, mai-marii de la Londra și New York s-au neliniștit. Nu puteau fi complici la această mare crimă culturală. Așa că li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Guvernanții începuseră să fie foarte duri în privința bunurilor furate din Irak și majoritatea colecționarilor opuneau o slabă rezistență. Așteptați să se aranjeze lucrurile, spuneau. Așteptați până când Londra și Washingtonul își găsesc alt motiv de îngrijorare, ceva chiar mai rușinos decât jaful din Bagdad, și atunci putem discuta. În momentul ăsta preferăm să n-o facem. Singura soluție era să dea o patină de legitimitate colecției lui Jaafar. Dacă putea s-o facă să pară în regulă, atunci putea să pornească mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să le dedice timpul și priceperea - iar eu sunt încântat că am șansa să mulțumesc aici unora dintre ei. Lui John Curtis, administratorul Departamentului pentru Vechiul Orient Apropiat din cadrul Muzeului Britanic și unul dintre primii care au atras atenția asupra jafului patrimoniului irakian după invazia din 2003 și care au explicat răbdător întreaga amploare a seriei tragice de evenimente. Colegului său de la muzeu, Irving Finkel, care a fost atât de amabil, încât să îmi ofere informații în privința punctelor comune ale perioadei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mi le cumpere.“ Nela precizează că omul este unul dintre marii colecționari de timbre din țară. Îi spun să se ducă să le vândă la Muzeul timbrelor, recent înființat. Holbează ochii la mine, apoi zâmbește trist. „Glumiți. Nu știți ce jaf se face acolo. A pus Colecționaru’ mâna și pe astea.“ Citisem, dimineață, într-un ziar că acela, Colecționarul, este băgat și în afacerile cu timbre, că-i mare filatelist. Nu îmi venea să cred. Iată că omul ăsta, necunoscut, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
proptită între burțile noastre. Ținea plasa cu albitură și geanta mea, studiind concentrat cum mă chinuiam să dibui deschizătorile diplomatului. Văzându-mă cum trag de clapele acelea care refuzau să se deschidă, dintr-odată s-a pornit: „Aoooleeeoooo! Hoții! Miliția! Jaf! Jaf! Jaf! Prindeți asasinuuuuu!“. Nici n-am apucat să-i dau una peste gură că a și apărut bine știuta tripletă: caraliul tablagist, soldatul imberb și gardistul patriotic. Soldatul a sărit și m-a imobilizat, tablagiul a dat să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
între burțile noastre. Ținea plasa cu albitură și geanta mea, studiind concentrat cum mă chinuiam să dibui deschizătorile diplomatului. Văzându-mă cum trag de clapele acelea care refuzau să se deschidă, dintr-odată s-a pornit: „Aoooleeeoooo! Hoții! Miliția! Jaf! Jaf! Jaf! Prindeți asasinuuuuu!“. Nici n-am apucat să-i dau una peste gură că a și apărut bine știuta tripletă: caraliul tablagist, soldatul imberb și gardistul patriotic. Soldatul a sărit și m-a imobilizat, tablagiul a dat să-mi pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
burțile noastre. Ținea plasa cu albitură și geanta mea, studiind concentrat cum mă chinuiam să dibui deschizătorile diplomatului. Văzându-mă cum trag de clapele acelea care refuzau să se deschidă, dintr-odată s-a pornit: „Aoooleeeoooo! Hoții! Miliția! Jaf! Jaf! Jaf! Prindeți asasinuuuuu!“. Nici n-am apucat să-i dau una peste gură că a și apărut bine știuta tripletă: caraliul tablagist, soldatul imberb și gardistul patriotic. Soldatul a sărit și m-a imobilizat, tablagiul a dat să-mi pună cătușele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se agață de brațul lui, șantieristul dă să-l pocnească p-ăla, femeia se lipește de spatele lui, îi simte țâțele sfredelindu-l, „d-alea țapene“, tresaltă șantieristu’, „mamă, să fie ca acu’ cu mine col’șa la tufănele, ce jaf i-aș face, mujdeială și trei reprize de picamăr pă nerăsuflate“, tresaltă șantieristul, se scutură dedulcit la ispită, n-are ce face, țipă șefu’, și lovit de pedeapsa muncii se-adună pe buza schelei. Abia când se duce în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-a-ncurcat și s-a cotoșmănit și viața lui, nu-ți face nimeni nimic, nu-ți taie ziua și alte de-astea. Te respectă, dom’le, dacă nu bei în zi de leafă. Dacă o faci, pierzi, e decădere și jaf, de nu te mai spală nimenica.“ Am reținut sfatul. Am încercat să-l și urmez. Știu cât este de greu. Câtă tărie de caracter îți trebuie să nu intri în primele trei-patru cârciumi, când ai salariul în buzunar. Câtă luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
importantă În alimentația lui și Îl neliniștea sentimentul că Într-o zi ar fi putut ajunge să-i lipsească. De fapt, țestoasele din Hood, cu carapacea diferită de cele din restul arhipelagului, au dispărut cu totul, ca urmare a acestui jaf, Înainte de sfîrșitul acestui veac, Oberlus Însuși fiind principala cauză a dispariției lor. Prin urmare, le porunci lui Mendoza și norvegianului să nu le mai ucidă, interzicînd consumul de carne de țestoasă sub amenințarea unor pedepse crunte, și le ascunse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ceva adevărat în toată povestea. Prin urmare, după ce trecuseră vreo douăzeci și cinci de minute, am început să mă uit la ceas. Nu puteam să-mi dau seama ce e cu neliniștea care-mi dădea târcoale: nu-mi imaginam accidente rutiere sau jafuri și-mi dădeam seama că e ridicol să fiu deranjată de lipsa lui ușor prelungită. O pot descrie doar ca pe o umbră discordantă pe fundal. Când a revenit nu m-am simțit ușurată, ci enervată că-mi pierdusem vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de gratii, prin care se zărește pacea slăbiciunilor și a resentimentelor părăsite în întuneric. Îi vom întâlni pretutindeni atunci când certitudinea de sine va concepe absurd facerea lumii în afara poeziei ori când glosolalia victoriei noastre împotriva fricii va regurgita demoni ai jafului sufletesc. Ne vor întineri mereu cu insolența lor, pretinzându-ne gratuitatea. * Amintirile fără sfârșit ale lui André Salmon ni-l înfățișează pe „Dom’ Ubu“ într-o cârciumă de pe Rue de Seine, comandând și consumând pe rând: „un coniac, o cafea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
nici n-a golit în casă de om cornul plin de bere, plăcându-i sângele preoților și aurul furat din biserici, (...) vâslaș și poet, beat, furios, magnanim, plin de zeii nebuloși ai Nordului și păstrându-și până și în toiul jafurilor inalterabila-i generozitate. Era asemeni lui don Quijote, pe care-l aprecia atât de mult.“ Tânărul Anatole France, pentru prima dată față în față cu Flaubert. * Triumful celui care știe cu adevărat ce ar fi vrut să facă în viață
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ci obsesia de a-și construi un sfârșit cât mai bine garnisit și mai consistent. E ca și cum nici unul de pe pământ nu ar putea pleca fără să-și ducă la îndeplinire planul personal de „spoliere“ a lumii, fără să-și împlinească jaful simbolic al trecerii prin viață. Fiecare ține să acumuleze un capital, material sau cultural, care să lase lumea ceva mai săracă. Un fel de răzbunare subliminală ne împinge să o sărăcim cu viclenia celui care știe că este condamnat să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de comerțul și industria care au contact direct cu strada, a căror atitudine temătoare avem datoria s-o respectăm, de vreme ce acestea sunt ramurile de activitate profesională care au mai mult de pierdut și, invariabil, pierd, în spargeri de vitrine, furturi, jafuri și sabotaje. La ora șapte fără două minute, cu expresia și glasul de doliu pe care le impuneau împrejurările, la televiziuni și radiouri crainicii de serviciu anunțară, în sfârșit, că șeful statului avea să vorbească națiunii. Imaginea următoare, introductivă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
este atât de extravagant, mormăi ea. Dar eu tot Îl ador. De exemplu, pardoseala aceasta pe care m-a făcut să o pun, zise ea arătând spre podeaua din lemn lustruit de pe coridor. Parchet de Versailles veritabil. Vă dați seama? Jaf la drumul mare. Am ajuns În dreptul unor uși batante și Lauren le-a Împins ca să intrăm În camera albă unde nu se intra Încălțat. (Camerele complet albe sunt atât de la modă În New York În prezent Încât de abia dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Buggy, să facă sex și să meargă să i se facă manichiura... —Cincizeci de dolari, doamnă, spuse fata de la casierie. Phoebe Îi Întinse o bancnotă de 100 $, apoi spuse voioasă: —Brânza asta costă 65 $ jumătatea de kilogram. Locul ăsta practică jaful la drumul mare, tâlhari, nu alta. Zâmbi fericită. Nimic nu adoră mai mult o femeie ca Phoebe decât să fie jefuită la drumul mare În fața unei cunoștințe recente. —Contez pe tine mâine. Ora 1. Toate biletele s-au dat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
scoți haina de zibelină de pe tine, chiar dacă te afli Într-un loc unde este extrem de cald, cum ar fi holul unui hotel. Căci altfel cum ar putea să o mai vadă toată lumea? Eu și Lauren stăteam la bar urmărind scena. Jaful În amiaza mare la New York sau la Paris e una, dar la Moscova a fost astfel mărit, Încât să se ridice la nivelul așteptărilor pe care le au miliardarii. Prețul de 80 $ pentru un pahar de șampanie roz, cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
lucioase roz pal, globuri de modă veche, din sticlă transparentă, și beteală deosebită, albă. (Vă vine să credeți că ABC Carpet are acum un raion Întreg dedicat podoabelor pentru pom mai speciale? Evident, irezistibile. Evident, la prețuri care seamănă a jaf la drumul mare). Când făceam asta, i-am povestit ultimul dezastru amoros al lui Lauren. Acum chiar mi-e milă de Lauren, am spus. Cred că ea, de fapt, Îl place cu adevărat pe tipul ăsta, Giles Monterey. Îmi dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fi dat drumul la o mașină de mîl uman, care acoperă încet-încet națiunea lui Sadoveanu, Eliade, Nichita... - Sîntem o țară ocupată de hoarde sosite din pîntece de mame eroine. - Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe jaful identității naționale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma. - Populația care ne înlocuiește nu mai este nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău și primitiv cu putință. Scriitorul nu mai poate face nimic : e nevoie de etolog
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pornise avalanșa, încercând să stabilească care a fost scânteia. Niște bande de derbedei, drojdia Bucureștilor, pungași de meserie, certați cu legea, spărseseră vitrinele și furaseră din magazinele din strada Carol, cele mai multe ținute de evrei. Bucureștenii nu mai pomeniseră așa ceva de la jafurile grecului Melanos Bocceagiul și ale vagabonzilor lui, pe care oamenii i-au numit „craii de la Curtea-Veche“. La Inger și la prăvălia „Au bon goût“ au spart vitrajele care erau groase de un centimetru, iar la doctorul Steinhart numai ferestrele. Câțiva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
duc la nimic altceva decât la frică, nebunie și moarte, și adevărul este că în anii mulți cât am luptat alături de ai mei împotriva dușmanilor noștri din nord, familia Ibn-Aziz, n-am văzut nimic bun care să le îndreptățească, căci jafurile unora se plătesc cu jafurile celorlalți, iar morții fiecărei părți n-au preț, ci, asemenea unui lanț, trag după sine noi morți, iar corturile rămân lipsite de brațe puternice și copiii cresc fără să audă glasul tatălui lor. Timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
la frică, nebunie și moarte, și adevărul este că în anii mulți cât am luptat alături de ai mei împotriva dușmanilor noștri din nord, familia Ibn-Aziz, n-am văzut nimic bun care să le îndreptățească, căci jafurile unora se plătesc cu jafurile celorlalți, iar morții fiecărei părți n-au preț, ci, asemenea unui lanț, trag după sine noi morți, iar corturile rămân lipsite de brațe puternice și copiii cresc fără să audă glasul tatălui lor. Timp de câteva minute nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
el nu râvnea la cel mai neospitalier pământ din cel mai neospitalier deșert. Rămăseseră în urmă pentru totdeauna vremurile glorioase când tuaregii luau cu asalt caravane sau îi atacau urlând pe militarii francezi și se duseseră, de asemenea, zilele de jafuri, lupte și moarte când alergau ca vântul pe întinderile de pământ, mândri de porecla lor de „bandiți ai deșertului“ și „stăpâni“ ai nisipurilor Saharei din sudul Atlasului până la malurile Ciadului. Uitate fuseseră și războaiele fratricide și incursiunile despre care bătrânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
aflat în împrejurări asemănătoare. Cu trei ani în urmă, bazându-se exclusiv pe dosarele ce se aflau în puterea lui, căpitanul Kaleb ajunsese la concluzia că membrii regimentului său aveau la activ peste douăzeci de morți, cincisprezece violuri, șaizeci de jafuri sub amenințare cu arma și un nesfârșit număr de furturi, escrocherii, dezertări și delicte mai puțin importante, așa încât, ca să țină în frâu o asemenea trupă, fusese nevoit să facă uz de toată experiența sa, de șiretenie și de violență. Respectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]