3,184 matches
-
veche de 14 ani, protagonistul este un "nou sfânt, Sfântul Dumitru", iar profetul-doctor Martin trimite la vestitul reformator religios. Adeseori, trimiterile intertextuale sunt făcute de către personaje: În curte la Dionis, Leana este "și la Veuve, și Die traurige Witwe, și Jalea îi stă bine Electrei, și la Vedova...", în Uniforme de general, Manolache este chemat în clipa morții: "Manole, Manole, Meștere Manole...". În Domnișoara Christina numele personajului masculin păstrează semele macrogeneric (/uman/, /sex masculin/), mezogeneric (/mitologie/), microgeneric (/erou/) și îl respinge
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
păduri. După alte căutări ajunge la coliba Vântului unde rămâne sute de ani fără a cunoaște bătrânețea și moartea. Libertatea de a merge în acest paradis e deplină, dar există și o zonă interzisă: dealul cu dor și valea cu jale (desigur reminiscențe ale lumii noastre. În Ion Ghinoiu, op. cit., p. 115, care citează Cartea românească a morților, lumea de dincolo este numită Țara de Sus, Țara fără Dor, în opoziție cu lumea noastră, Țara de Jos, Țara cu Dor). Încălcând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Se arată în fulguranța diafană a unei armonii reale. Viziune de o clipă care nu se împlinește decât în întredeschisul poemului, dincoace de care "neîmplinita armonie" măsoară sărăcia și uscăciunea, iluzia dezimaginării: Și-n sbuciumul de clopote adânci,/ Scutură-te jale, usucă-te, creangă". Dinamica ascendentă a imaginii (Iulian Vesper) Un poem care ne înfățișează pe viu - în chiar devenirea imaginii - cinetica ce definește acțiunea imaginantă este cel intitulat Fluvii de Iulian Vesper 3. Poem alcătuit, binar, din "scene" ce se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
muzeu etnografic al Moldovei. Am găsit o expunere asupra Începuturilor În Anuarul acestui muzeu (care e Închis de doi ani și nu se știe dacă va fi redeschis la sfârșitul anului viitor). Vizita mea la muzeu m-a umplut de jale: Palatul Culturii e În grea suferință, accentuată de construcțiile de beton din vecinătate care-l zdruncină din temelii, toate muzeele sunt Închise. Dacă mai adăugăm teatrul și filarmonica, avem o imagine completă a Orașului Culturii. Domnul Marcel Lutic ne povestește
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o favoare. La intercity, tren cu pretenții, am găsit un conductor bădărănos, cu aer de slinos, care ne-a lăsat a ne descurcăm cum știm cu un individ suspect ce se plimba prin vagonul de clasa I și cânta de jale. Cam mult. Nici pasagerii nu sunt, toți, de prima clasă, vorbesc mulți la telefon cu voce ridicată și-și varsă intimitățile Întregului vagon, iar o tipă plină de ea, cu aer de doamnă de succes, eleganță căutată (strident „neglijentă”), a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ca zidurile de întărire să fie întreținute, să fie reconstruite în caz de distrugere, să se dea bani cetelor de soldați prădători ("routiers") pentru ca aceștia să cruțe cetatea și să părăsească împrejurimile, luînd cu ei pe alte meleaguri "teroarea și jalea". Din toate acestea rezultă o îndatorare serioasă a orașelor și o fragilitate financiară care se manifestă prin cîteva falimente spectaculoase. Cele ale Bardilor și ale Peruzzilor (1345) sînt provocate de împrumuturile pe care cele două companii italiene au trebuit să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rușilor fugari, mongolii au mers până la Novgorodul Sviatopole, de pe Nipru, mai jos de Kiev. Letopisețul din Novgorod scrie clar: „A pierit atunci mulțime fără număr de oameni și se puteau auzi prin toate cetățiile și satele suspine și tânguiri și jale... Tătarii însă au făcut calea întoarsă de la fluviul Nipru. Și nu știm nici de unde au venit și nici încotro au plecat”. Lipsa unor mențiuni directe despre participarea românilor la această bătălie se datorează faptului că ei, fiind sub dominația cumanilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Brașov, precizează că invazia s-a făcut mai întâi împotriva geților și dacilor. După aceea, invadatorii au intrat în Ungaria, unde, exterminând toată populația, au stăpânit Panonia trei ani de zile. Confruntând știrile date de Rogerius, în Cântecul de Jale, cu alte izvoare contemporane, se poate constata că cronicele maghiare au lacune mai serioase, privind situația din anii 1241-1242, decât cele germane. Din mărturia lui Rogerius, știm că oștile mongole ale lui Cadan și Budjek, care au făcut joncțiunea la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oameni cu același fel de umor practicat de fostul șef de plută al dlui George Pădure. Un șef de stat care își exersează până la leșin doar darul vorbirii, lăsându-și darul gândirii pradă abstinenței totale, poate deveni un motiv de jale patriotică. Nu se aștepta nimeni ca dl Băsescu să se dovedească o trestie gânditoare, dar ipostaza de bâtă cinică prezintă multe riscuri. Spectrul unui alt „tătuc” trebuie să-i pună pe gânduri pe cei aflați de atâta vreme în așteptarea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și s au ascuns în pădure. Pădurea de brazi din jurul localității luate sub observație fusese și ea bombardată, copacii, care aveau o grosime de 30-50 cm. circonferință, rămăseseră ca niște haragi pe care îi întrebuințăm noi la fasole, mai mare jalea, ne plângeau inimile. Spre seară am ajuns în localitate. Casele toate erau distruse, rămăsese doar un foișor, construit din lemn, unde duminica cânta echipa de muzicanți pentru populația adunată să se destindă. Foișorul avea o scenă - unde se așezau muzicanții
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a construcției poetice, constant gravă, austera. Că măsura a valorii debutului Alinei Tăcu, citam poezia ,,Așteptarea cascadelor”: ,,Robit grădinii, luciului, copacului,/ Învăța ochiul meu să vadă/ Să atingă, să mângâie/ Scânteia lunii, scânteia trupului/ Robit grădinii, focului, falnicului/ Mi-i jale de tot ce-i robit./ Prin soare Îmi Întrevăd crengile/ Pădurea mă doare/ Mă numără pe degete mitropoliții tăcerii/ Rareori, pentru că nu aștept”. Comentariu acid, dar nu descurajant, pentru că adevăratul debut făcut În ,,Convorbiri Literare” Iași, sub ,,baghetă” lui Al.
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tomate etc. În italiană se întîlnesc cuvinte de origine spaniolă precum: complimento, desinvol-tura, fanfarone, flotta, lindo "curat; elegant", iar în portugheză numărul spaniolismelor este foarte mare: airoso "grațios, elegant", camarilha, carabina, donaire "distincție, grație", duende "stafie", endecha "bocet, cîntec de jale", granizo "grindină", heriondo "hidos, slut", humilde, neblina "ceață, pîclă", picaresco, prenda "dar, însușire", tango etc. Dacă portugheza a resimțit cea mai însemnată înrîurire spaniolă, limba română se află într-o situație opusă, fiindcă a receptat puține elemente în mod direct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a nimănui,/ Aceea care respinge orice gând de iubire,/ Aceea care-și mănâncă zilele profețind,/ Aceea care nici astăzi să iasă n-are voie,/ Când ochii sunt osândă, și gura ei băstăm (III 1). Preotul crede că vorbele ei de jale traduc doar durerea de a-și fi pierdut iubitul : plânge numai moartea lui Alkidam (III 1). Alții socotesc că, dincolo de nefericirea personală, cuvintele fetei au un înțeles adânc și general : în tot ce spune ea/ Este ca o pornire mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
neconceput, împotriva firii. S-ar zice că autorul modern ține seama de avertismentul inclus în argumentul piesei eline : el corectează abaterea de la canoanele genului săvârșită chiar de unul dintre părinții tragediei antice. Mit și folclor Ca și O’Neill (Din jale se întrupează Electra), Giraudoux (Electra), Sartre (Muștele) și Gerhart Hauptmann (Tetralogia Atrizilor), Victor Eftimiu (Atrizii) și Petru Dumitriu (Preludiu la Electra) rețin, în reinterpretările dramatice ale mitului Atrizilor, mai ales secvența cuprinsă în Orestia lui Eschil de la întoarcerea lui Agamemnon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
78). Electra se bazează pe opoziția dintre mamă și fiica superioară moral : Clitemnestra își urăște fata pentru că a creat premisele răzbunării morții lui Agamemnon fiind un reproș permanent prin prezența ei neîmblânzită (p. 80). Electra ține vie amintirea regelui prin jalea ei excesivă menită să dobândească atenție și răzbunare. Moartea nerăzbunată a tatălui, singurătatea, condiția de slujnică, îndoiala cu privire la venirea lui Oreste explică exasperarea fetei. În lipsa altcuiva mai vrednic, Electra devine un „memento mori” pentru ucigașii care au turburat echilibrul lumii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
luptele din Budapesta, munții Tatra etc., ceea ce ar fost de natură să se evite un final catastrofal al războiului, care ar fi putut schimba soarta Europei și a lumii. Sfârșitul războiului în sat a fost marcat de un val de jale, de năruire a speranțelor familiilor care își așteptau întoarcerea acasă a celor dragi, plecați pe front în est sau în vest. Se vorbea în sat că mulți dintre cei dați dispăruți își duceau viața în stare de robie, ca foști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
sunt scrise-n ele?... Vasile Militaru 779. „O bibliotecă vastă și bine înzestrată este de multe ori o firmă bună la cârciumă rea și mulțimea cărților este o bogată mărturie despre ignoranța proprietarului.” Oxenstierna 780. „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale, Prieten bun al sufletului meu; Izvorul plin al cânturilor tale Îmi sare-n gând și le repet mereu. Atât de crud ești tu, ș-atât de moale, Furtună-i azi și linu-i glasul tău; Ca Dumnezeu te-arăți în mii
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
știau românește îi descopereau pe mulți dintre refugiați. Așa că multe trenuri cu refugiați au ajuns în Kazahstan și în Extremul Orient, în Kamciatka. V-am povestit faptele văzute de un copil de șase ani și știu că a fost mare jale: trenuri întregi bombardate, drumurile pline de refugiați. Cu toate greutățile am răzbit. Mulți am învățat la licee și universități, alții în școli de meserii. Ne ajutam între noi. Refugiații care au ocupat posturi de conducere încadrau cu prioritate refugiați. Cunosc
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
evocările lui strălucite dintr-un trecut cunoscut adânc, intim, prin cetiri îndelungate în vechea noastră literatură", erau fericit combinate cu hrana extrasă din spiritele universale? În aceeași idee, să ne reamintim de începutul poeziei "Cărțile": "Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,/ Prieten blând al sufletului meu:/ Izvorul plin al cânturilor tale/ îmi sare-n gând și le repet mereu". Fără îndoială, Shakespeare însemna foarte mult pentru Eminescu, era "cel mai mare poet pe care l-a purtat pământul nostru". De altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
bine, fiindcă am primit prima scrisoare de la tata care scria așa: “Dragul tatei am primit scrisoarea de la voi și mereu o tot citesc și lacrimile din ochii pornesc și curg șiroaie pe obraz, cât de străin am rămas și de jalea mea cea mare o să vă fac o cântare: “Foaie verde și o lalea/ măi băieți din țara mea /bine că sânteți colea/ că aici e vreme grea/ nu cresc pomi să facă fructe/ nu cresc vii să facă vin/ numai
REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]
-
devastat tot, a intrat și în camera întunecoasă unde mă aflam, însă nu ne-a putut descoperi. Peste câteva minute banda a dispărut în urlete. Când am ieșit din ascunzătoare, n-am mai recunoscut localul. În amândouă Camerele era o jale. Mesele răsturnate, hârtii și registre rupte și împrăștiate, toate lămpile sparte, scaune sfărâmate etc. Geamurile de la ferestre erau țânduri. Camera administrației avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor, având geamuri de o grosime neobicinuită, de cel puțin 6-7 centimetri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai este. În astă noapte, la orele 2 jum., marele cetățean, zia ristul strălucit, luptătorul neobosit pentru drepturile poporului, omul politic consecinte [consecvent] s-a stins. Pătrunși de cea mai adâncă durere în fața acestei morți, luăm haina întristării și a jalei împreună cu toți aceia pe cari Rosetti i-a iubit și pentru cari a luptat.“ În testamentul său Rosetti lasă ca ultimă voință să fie înmormântat cât mai simplu, cu un dric cu doi cai, fără doliu, cu un singur preot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
atâta grabă. Scumpe prietene, întreg târgul Iașilor a început să se vaete aflând că l-ai lipsit de prea cinstita ta figura de oltean get-beget. Ba, până și bietele dobitoace au început să ragă, să latre în semn de mare jale în urma necugetatei tale plecări. Sper că te-ai călătorit bine până la moșia matale Dârvari, mai ales că acum caleștile boierești merg taman ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le mai întră o buchie în capul lor cel sec. Peste tăt numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi la tăti ușili de-ți vine să-ți iei tătă lumea în cap și să pleci ori la Dârvari ori la Botoșani au Dorohoi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai triști și mai săraci, dar cu bucuria de a fi întâlnit pe cărarea vieții noastre un OM adevărat! Pentru că înainte de a fi profesor, a fost un mare Om și astfel îl vom păstra în inimile noastre ! Cu dor și jale să-l plângem împreună și a ne rugăm pentru sufletul lui ! E tristă "starea uniunii"! Dumnezeu să-1 odihnească ! Mihaela Vidopol (Balanovici) pentru clasa 12 E+F, generația 1983/1987, Liceul „Mihai Eminescu” din Botoșani, 16.02.2011 Un monstru sacru
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]