8,051 matches
-
sau acordând îngrijiri cum ar fi masajul, pieptănatul, epilatul, pricepându-se, pe deasupra, să și transmită nenumăratelor ei cliente, închise în harem, vești și zvonuri legate de cele o mie și unul de scandaluri din oraș și din regat. Sara se jură în fața maică-mii că o găsea cu adevărat urâțită, ceea ce îi făcu mare plăcere, căci era semnul neîndoielnic că avea băiat; în schimb, o lăudă plină de milă pe Warda pentru prospețimea încântătoare a chipului ei. Salma era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și muiate în miere, la prăjiturile din pastă de migdale sau de curmale, la plăcintele umplute cu semințe de pin și cu nuci și parfumate cu apă de trandafiri. La ospăț, musafirii n-au băut decât sirop de migdale, se jura maică-mea cu evlavie. Se ferea să adauge că, dacă nu se turnase picătură de vin, era doar pentru a se respecta luna sfântă. Circumcizia a prilejuit întotdeauna, în ținutul al-Andalus, sărbători în cursul cărora oamenii uitau cu totul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nobil, o, Boabdil, nu-ți îngăduie s-o spui, așa că am s-o fac eu în locul tău. Ei bine, suveranii din Fès și din Tlemcen au trimis mesageri împovărați de daruri, dar nu nouă, ci lui Ferdinand, că să-i jure că nu vor pune niciodată mâna pe arme împotriva lui! Granada a rămas singură astăzi, căci celelalte orașe ale regatului sunt deja pierdute, iar musulmanii celorlalte ținuturi sunt surzi la chemarea noastră. Ce soluție ne mai rămâne?“ O tăcere grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bunurile, cu un răgaz de trei ani pentru a alege, și păstrând libertatea de a-și vinde posesiunile, la prețul cuvenit, unor musulmani sau unor creștini. Iată lucrurile asupra cărora am dorit să obțin acordul lui Ferdinand, punându-l să jure pe Evanghelie că îl va respecta până la moarte, la fel ca și urmașii lui. Am greșit oare?“ Al-Mulih nu s-a oprit ca să asculte răspunsurile, ci a continuat: „Demnitari și oameni de vază ai Granadei, nu vă vestesc o victorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de prinții din vremurile vechi au fost vrăjite ca să nu mai fie găsite; de unde și recurgerea la serviciile unui magician care are sarcina de a dezlega vraja. Nu poți schimba două vorbe cu un kannaz fără ca el să nu se jure că a văzut deja într-o subterană munți de aur și de argint, de care nu s-a putut atinge pentru că nu știuse incantațiile potrivite sau pentru că nu avusese asupra lui parfumurile care trebuiau. Și iată-l că vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
precizeze, era doar pentru a-i întoarce pe cei șovăielnici de la calea pierzaniei. Șovăielnici erau destui printre cei prezenți, începând cu tatăl meu, care nu-și pierduse nădejdea de a da de urma Wardei și a fetiței ei, care își jurase să nu plece fără să le ia cu el, sub nasul și în ciuda tuturor soldaților Castiliei și Aragonului. Tot stăruind, vizită după vizită, obținuse din partea lui Hamed dezrobitorul făgăduiala de a face să ajungă un mesaj la concubina sa. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu dați ascultare preceptelor islamului? Să nu vă așteptați la nici o iertare, la nici o înțelegere dacă veți urma drumul lui Yahya renegatul, căci Cel-de-Sus est pretențios față de cei pe care i-a copleșit cu binefacerile Sale. Cei doi bărbați se jurară, nu fără mare stinghereală, că nu aveau deloc de gând să rămână la nesfârșit într-o țară necredincioasă, dar că voiau doar să pună un pic de ordine în treburile personale spre a pleca la drum în condiții bune. — Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
s-o ia pe drumul de coastă până la Bedis înainte de a se îndrepta înspre sud către Fès; omul avea însă o idee mai bună, și anume s-o ia pe o scurtătură care avea să ne facă să câștigăm, se jura el, două zile mari și late. O lua pe acolo în fiecare lună, știa și cea mai măruntă neregularitate a drumului la fel de bine cum cunoștea spatele catârcii sale. Atât de bine s-a priceput să-și înfățișeze argumentele încât, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai încâlcite decât a noastră. În realitate, era atât de solicitat, încât am fost nevoiți să stăm două ceasuri în sala de așteptare până să isprăvească treaba cu alte șase cliente. De îndată ce Salma își expuse cazul, afișă un zâmbet binevoitor, jurându-se că peste șapte zile problema ei va fi dată uitării. — Vărul tău are în cap un diavol minuscul pe care va trebui să-l alungăm. Dacă ar fi aici, l-aș vindeca pe loc. Dar am să-ți transmit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu putea să țină la nesfârșit. Sătenii s-au văzut nevoiți să cadă la învoială: câteva sute de familii au căpătat dreptul de a pleca și au venit să se instaleze la Fès; câteva persoane s-au refugiat în munți, jurându-se că nimeni nu le va da de urmă; toți ceilalți au primit botezul. Nimeni nu mai putea spune „Allahu akbar“ pe pământul Andaluziei, unde, vreme de opt veacuri, glasul muezinului îi chemase pe fideli la rugăciune. Nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
despre acest lucru cu Khâli, dar el a refuzat fie și numai să-l întâlnească. Timp de o săptămână, m-am trezit în fiecare dimineață cu ochii roșii ca focul și cu perna umedă. Ca să mă împace, unchiul mi-a jurat că îl voi însoți în viitoarea călătorie; avea să se țină de cuvânt. A sosit și ziua plecării. Khâli trebuia să se alăture unei caravane de negustori care plecau spre Oran, urmând apoi să se îmbarce. Încă din zori, granadinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lui. Mutra pe care a făcut-o prietenul meu la menționarea acestui nume m-a împăcat cu viața. Ce auzise el despre logodnicul lui Mariam se deosebea prea puțin de cele pe care le știam eu însumi. Iscoditorul mi-a jurat solemn că va face niscaiva cercetări pe lângă hamalii din breaslă spre a afla mai multe. * * * Să fim prieteni, să avem treisprezece ani, un puf care creștea pe bărbie și să ne luăm la trântă cu nedreptatea: douăzeci de ani ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nimic n-ar mai putea împiedica nenorocirea. I-am urmat întocmai sfatul. Am cerut mamei să verifice cu ajutorul Sarei dacă informațiile lui Harun erau adevărate. Bălțata a confirmat totul o săptămână mai târziu, nu înainte de a mă fi pus să jur pe Coran că n-am să amintesc niciodată de numele ei în treaba asta. Aveam nevoie de această nouă mărturie pentru a-l putea înfrunta pe tata, fără ca vreo urmă de îndoială să-mi treacă prin minte. În pofida acestei precauții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că își revine, încet, de pe urma rupturii cu Zeruali. Închiriase în cele din urmă, în vârful unui munte, la șase mile de Fès, o locuință veche, destul de dărăpănată, dar având o vedere superbă asupra orașului, și niște terenuri vaste unde se jura că va produce cei mai buni struguri și cele mai minunate smochine din tot regatul; îl mai bănuiam și că voia să obțină propriul său vin, deși muntele ținea de domeniul Marii Moschei. Proiecte, desigur, mai modeste decât cultura mătăsii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
așa? Vocea îi era imploratoare, iar pentru mine, liniștitoare. Făcând un gest de care am fost cel dintâi surprins, am întins mâna înaintea mea, ca și cum aș fi pus-o pe Cartea Sfântă, și am rostit, rar și tare, acest jurământ: — Jur să nu mă însor înainte de a te fi scos din blestematul ăsta de cartier. A zâmbit cu toată fața. M-am întors și m-am îndepărtat cu pași mari, căci asta era imaginea pe care voiam să i-o păstrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mijloc ocoliseră interdicția. * * * Epistola lui Khâli continua: Îmi las de asemenea în mâinile tale solia, deși nu mie îmi aparține ea, ci suveranului care mi-a dat însărcinarea asta. Prin această misiune nădăjduiam să mă apropii de el, dar, mă jur pe țărâna în care zace părintele meu! nu era atât pentru a căpăta favoruri și bogății, cât mai curând pentru a-i ajuta pe ai mei. Oare nu intervenind în favoarea surorii tale am ajuns să fac cunoștință cu principele? Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai bine decât majoritatea vecinilor mei. — Nădăjduiam că la întoarcere te voi găsi acasă. Aveam prea multe de făcut aici. Sarcasmul amar care mă adusese la exasperare cu doi ani în urmă sporise parcă. — Îți aduci aminte ce mi-ai jurat? — Dacă tu îți ții jurământul, dacă nu te măriți, nu voi avea nici copii, nici nepoți. Harun stătea în spatele meu, uitându-se când la firul de apă, când la paznic. Surorii mele nu-i adresase decât un gest de salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
palma mâinii drepte pe creștetul capului meu, așa cum făcea când eram mai tineri, înainte de a-mi dezvălui o taină. — Ăsta e un lucru pe care nu ți-l puteam spune mai înainte și, chiar și astăzi, aș vrea să-mi juri că nu te vei simți ofuscat. Am jurat, temându-mă de ce e mai rău, de vreo dezonoare pentru familia mea. Stăteam pe jos în patio-ul casei lui. Iscoditorul se rezemă cu spatele de mica fântână din piatră din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făcea când eram mai tineri, înainte de a-mi dezvălui o taină. — Ăsta e un lucru pe care nu ți-l puteam spune mai înainte și, chiar și astăzi, aș vrea să-mi juri că nu te vei simți ofuscat. Am jurat, temându-mă de ce e mai rău, de vreo dezonoare pentru familia mea. Stăteam pe jos în patio-ul casei lui. Iscoditorul se rezemă cu spatele de mica fântână din piatră din care nu curgea apă în ziua aceea. — Ți-aduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fasiot n-a mai asistat vreodată la o asemenea retragere somptuoasă, am lansat eu mulțumit. Ea se arătă îngrijorată. — Nu se cuvine să sfidezi hotărârile Soartei. Nu trebuie să nesocotești vitregia ei. Am dat din umeri, nicidecum impresionat. — N-am jurat eu că te readuc la tribul tău? Vei fi acolo peste o lună. Asta doar dacă nu vrei să mă însoțești la Tombuctu, apoi în Egipt. În chip de răspuns, s-a mulțumit să spună un „Inchallah!“1 enigmatic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la o istorisire plină de culoare și emoționantă a viscolului care îmi pricinuise ruinarea. După care încheie cu aceste vorbe: — În loc să mă vândă vreunui negustor aflat în trecere, omul acesta a ținut să mă readucă în satul meu. I-am jurat că n-o să-i pară rău. Cu o insolență de nespus, se adresă unuia dintre acei oameni de vază ai tribului: — Tu, Abdallah, cât ai fi în stare să plătești ca să mă răscumperi? — Valoarea ta e mai presus de mijloacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lăsaseră să făptuiască atâtea crime fără să-l fi dojenit. Izbucnise, zice-se, în lacrimi în fața magistraților, care rămăseseră înlemniți: sultanul era într-adevăr un bărbat impunător, foarte înalt și foarte trupeș, cu o maiestuoasă barbă adusă rotund din foarfecă. Jurându-se că-și regreta amarnic purtarea față de bătrânul calif, făgăduise să repare neîntârziat răul pe care-l pricinuise. Și, cât ai zice pește, dictase, adresându-se înaltului personaj decăzut, un mesaj care fusese imediat transmis de către comandantul fortăreței. Biletul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe dată îmi destinse măruntaiele. Mă aflam la Khan el-Khalili, iar binefăcătorul meu era unul dintre cei mai bogați neguțători persani din piață, un anume Akbar, Dumnezeu să-i facă parte de binefacerile Sale! M-a pus să stau jos, jurându-se că nu mă va lăsa să plec înainte de a-mi veni pe de-a-ntregul în fire. Probabil că mă aflam acolo de vreun ceas, mintea mea începând să se scuture încet de ceața care o năpădise, când circaziana își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
șah“. Nur avea ochii injectați. Era atât de afectată de triumful Marelui Turc, încât m-am temut pentru viața copilului pe care-l purta. Cum mai avea doar câteva zile până să nască, am fost nevoit s-o pun să jure că va rămâne nemișcată în pat. Eu însumi mă consolam cu făgăduiala că aveam să părăsesc această țară de îndată ce Nur se va fi refăcut. Pe strada mea, toți oamenii de vază își dosiseră în cavourile de familie obiectele de preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Mecca. Se impunea să fac un pelerinaj o dată în viață. Deoarece Nur se temea de călătoria cu doi copii în vârstă de un an și de patru ani, am rugat-o pe Khadra să ne însoțească, ceea ce a bucurat-o, jurându-se că nu aștepta altă simbrie decât privilegiul de a se stinge la Locurile sfinte. O corabie cu pânze ne-a cules de pe malul african al fluviului, la jumătate de zi depărtare de Ghizeh, spre miazăzi. Aparținea unui bogat producător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]